Azi, numai mucioși. Tușitori. Cumpărară orice produs care conține în denumire prefixul/sufixul GRIP. Plus traducerea lui – FLU. (Nu știu de ce Biofarmul a scos un Carmol Flu. Biofarmul e firmă românească, pentru români și Carmolul e o frecție pe care n-o folosești decât dacă ești gripat/fluat.)
Am scos din sertare, dulapuri și rafturi tot ce e cu GRIP și cu FLU.
A, și cu IMUNO. Deși IMUNO trebuia luat preventiv. Acum e târziu.
Afară ninge liniștit și se depune.
Nurofenul răceală și gripă dispare din raft de parcă și-ar face oamenii provizii de cartofi, zahăr, ulei, pentru următoarea eră glaciară!
Oameni buni, luați paracetamol și aspirină! Luați un expectorant până-n amurg și un antitusiv la culcare. Puneți o compresă cu spirt pe piept și luați o tărie mică, fără frică.
Dacă sunteți fumători sau bătrâni, faceți rost de rețetă pentru antibiotic și luați-l! Adică deranjați-l pe doctorul pe care oricum îl plătiți, fiindcă sunteți asigurați.
Vă dau sfatul ăsta fiindcă ninge, se depune, vin geruri, se circulă greu și prefer să vin la Prăvălie cu rost.
Și voi, ăștia, care vreți să vă tratați de febră mare cu cimbru și scorțișoară, stați acasă! Dacă aveți noroc, o să vă vindecați cu răbdare. Sau nu.
Tocmai ce m-am întors de la „farmacia” de după colţ cu un „flacon” de „antibiotic lichid” la 3L. Singurele efecte adverse ar fi o uşoară durere de cap a doua zi în caz de supradoză. 😉
Hai „Noroc” şi sănătate! 😀
ApreciazăApreciază
La ora asta, cred că flaconașul s-a gătat, iar tu dormi ca un prunc. 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
În mod surprinzător, nu s-a gătat flaconaşul, a rămas suficient şi pentru astăzi în caz că reapar simptomele. 🙂 Dar de dormit am dormit bine, după ce aseară m-am luptat vreo oră şi ceva să pun geană pe geană.
ApreciazăApreciază
Paracetamolul si aspirina sunt ieftine. Ce este ieftin nu e de calitate!
ApreciazăApreciază
Clujene, știu că spui asta cu ironie – ce e ieftin nu e bun, dar merită subliniat că ce e scump și, deci, eficient, are multe dezavantaje. Ceea ce deosebește banalul paracetamol de un antigripal la modă e asocierea, în același comprimat, a paracetamolului cu un derivat de pseudoefedrină. Cea din urmă are un singur efect benefic: decongestionant nazal. Restul efectelor asupra sistemului neurovegetativ sunt de ocolit (creșterea tensiunii arteriale, mai ales). De ce n-ai folosi un vasoconstrictor nazal la concentrație mică, aplicat local (picăturile de nas) și alegi să-ți administrezi o doză mare, din aceeași substanță, pe cale sistemică?
Azi nimeni nu mai folosește leacurile băbești în tratamnentul răcelilor. Compresa cu spirt, inhalațiile cu uleiuri volatile în ceai de mușețel… Păcat!
ApreciazăApreciază
La noi nu ninge, da-i un ger de-ti ingheata si organele interne. Asa ca-ti dai seama in ce hal ne sunt extremitatile. Bocna, soro, nu alta 😆
ApreciazăApreciază
Mai zi, Gigli, ca să prindem curaj! Văd că și Cudi se laudă cu gerurile voastre banale.
ApreciazăApreciază
Pai nu stiu ce sa mai zic ca acum sunt doat -14C si cu „briza” coboara spre -20C. Asa ca-i de plaja, cind o da soarele peste noi 😉
L-am citit sau am citit-o pe Cudi, dar ce povesteste aduce mai mult a Winnipeg unde vad ca sunt fo -30C cu vintu. Sau poate Regina, ca acolo vad c-a bagat Trudeau -37C !!!
ApreciazăApreciază
Aici, la -20 e joc de gleznă şi o cam ţine aşa de-o lună, în medie (au fost şi zile consecutive de -30, resimţite cu vânt pe la -40; altele cu -10). Zăpada e până la genunchi, seacă şi scârţâitoare. Ieri anunţau la televizor că abia acum se instalează iarna. Ne-am obişnuit cu gerul şi n-am mai fost răciţi de prin primăvară. Atunci a fost nasol rău, febră, frisoane, dureri de cap, muci, tuse, de toate. Ne-am dus laţi la doctor, ne-a luat probă din gât să vadă dacă-i rost de antibiotic, dar, ghinion, n-a fost. I-am înjurat de mama focului pe ei şi pe sistemul lor canadian de sănătate şi am luat de la farmacie ce-mi daseră – o apă verde pentru gargară. Avem, deja, aproape doi ani de când n-am mai luat vreun antibiotic. Şi, pe cum trece vremea, tot mai normali mi se par canadienii ăştia care, la 0 grade, îşi aprind în tricou grătarele şi le cumpără ălora mici sucuri de fructe cu gheaţă zdrobită. Ţin minte cum am rămas tâmpită când l-am întrebat pe doctor ce să fac cu fetiţa când are febră mare. Mi-a zis: dă-i îngheţată – scade febra şi reduce inflamaţia gâtului. Am fost cam disperată pe-atunci şi-mi spuneam: ehei, trai pe vătrai în România unde găseşti antibiotice pe toate gardurile. Aici, poţi ajunge copt, lat şi praf în faţa doctorului, nu-ţi dă antibiotic până nu-ţi face analizele. Iar analizele indică, de cele mai multe ori, răceli virale. În lipsă de alternative, atunci când simţim că ne-mbrăţişează de-nceput gripa, punem în aplicare sfatul lui Vero: o cană de ceai de muşeţel – cald spre fierbinte – din care o treime sau cât ne ţine – rom sau altă tărie. Apoi pat, plapumă şi somn. A doua zi eşti ca nou.
ApreciazăApreciază
În copilăria mea, nici în România nu se îndopa lumea cu antibiotice. Sau cel puţin ai mei n-aveau obiceiul ăsta. Pentru răceală, mama îmi dădea piramidon şi aspirină, îmi făcea frecţii şi-mi punea spirt în cap – îmi uda binişor părul, îmi îndesa un fes de lână peste el şi mă trimitea la culcare. Pe vremea aia răceam cel puţin o dată pe an – şi nu-mi dădeau aproape niciodată îngheţată! 😦 Asta până au început să mă trimită la cumpărături, şi-mi rămânea mereu câte un leu, suficient pentru o îngheţată Polar. În ciuda interdicţiilor părinteşti, am mâncat una şi când mă durea destul de tare în gât – şi mi-a trecut durerea! Ţin minte foarte bine, fiindcă am fost din cale afară de surprinsă!
Acum răcesc mult, mult mai rar, şi antibiotice nu iau decât dacă e groasă rău, iar efectul e aproape spectaculos, probabil fiindcă organismul nu e învăţat cu ele. Penulitima oară am luat acum vreo 10 ani, când am făcut o gripă urâtă, cu febră în jur de 39 de grade, iar ultima dată acum un an şi ceva, când m-am ales cu o infecţie naşpa la o măsea, şi două pastiluţe au fost de-ajuns ca să dispară. Da’ am mai luat încă vreo trei, fiindcă mi s-a spus că numai aşa e treaba sigură, şi mă speriasem destul de rău ca să fiu ascultătoare. 😀
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Vero, în copilăria noastră piramidonul nu era declarat cancerigen. Îmi amintesc, cu oroare, mirosul oțetului aromat(ic), gustul infect al unturii de pește și gargara infectă cu apă cu sare.
Dacă o datră pe an ești nevoit să înghiți un antibiotic, pentru o infecție la măsea ori pentru o gripă, fii sigură că nimic rău nu se întâmplă.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Untură de peşte n-am luat niciodată. Nici oţet aromat(ic) nu folosea mama.
Însă nu sunt împotriva antibioticelor, le iau când e necesar şi mi le prescrie medicul, spre deosebire de alţii (printre mă învârtesc), care se tratează cu antibiotice din proprie iniţiativă, imediat ce începe să le curgă nasul.
Şi am avut baftă, de la gripa aia cu 39 de grade n-au mai dat peste mine decât răceli uşoare. Din cele care trec cu aspirină şi ceai. Şi cu pălincă, dacă există în dotare. Şi, o dată sau de două ori, a fost nevoie şi de sirop de tuse. Dar nu fumez, deci factorul ăsta de risc nu există. Numai de bătrâneţe ar fi cazul să ţin cont de-acum. 😛
(Nu ştiu cât de bine e să iei aspirină. Nu iau des, dar îmi e întotdeauna de folos – cred că la mine are efect placebo. 😀 )
ApreciazăApreciază
Dacă e o substanță binecuvântată pe lumea asta, aia e aspirina: pînă în 200 mg e antiagregant plachetar, adică îți ține sângele subțire, ca la tinerețe. Între 500 și 1000 de mg, scade febra. Între 2000 și 4000 de mg e cel mai bun antiinflamator. Din păcate, stomacul nostru suportă greu 8 aspirine pe zi. 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Deci nu e efect placebo. 🙂
ApreciazăApreciază
Erată: „printre care mă învârtesc”. 🙂
ApreciazăApreciază
ah, mi-ați adus aminte de inghețata Polar!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Cudi, adevărul e undeva la mijloc. Administrarea unui antibiotic în viroze e inutilă până la un punct, fiindcă pe un sistem imunitar deficitar, virozele se suprainfectează bacterian. Când te duci la doctor să-ți ia un exudat faringian ești în primele zile ale bolii și foarte probabil că n-o să găsească în secreții decât virus gripal. Totuși, persoanelor cu risc de suprainfecție (copii, bătrâni, bolnavi cronici, fumători) ar trebui să li se administreze antibiotic, chiar dacă în teorie e inutil. În practică așa se și procedează. Medicii dau un tratament acoperitor, fiindcă niciunul nu vrea un bolnav cu complicații post-viroză.
Tratamentul fără antibiotic se pliază pe ideea de a nu abuza de medicamente (antibiotice în cazul nostru) dar și pe politica asigurărilor de sănătate (costuri cât mai mici),
ApreciazăApreciază
Intr o tara in care antibioticul este considerat dusmanul de clasa, iar paracetamolul leacul tuturor bolilor, tocmai am oprit focul sub un ceai de patlagina cu putin musetel, care sper sa imi mai potlleasca o tuse care ma chiuie de cateva zile.
ApreciazăApreciază
Mai pune-l o dată la foc și adaugă ridiche neagră, ceapă și potbal. 🙂
ApreciazăApreciază
Ridichea neagra e mai rara pe aici. Am rugat pe cineva sa imi faca rost😀😀. Nu am pus o niciodata in ceai. de obicei o pin cu zahar…. stii tu… si ce i potbalul???
ApreciazăApreciază
Potbalul e un soi de brusture care, din câte știu, crește prin zonele mai înalte.
ApreciazăApreciază
am intrebat si eu deunazi: e adevarat ca jumatate din drogurile vandute in farmacie sunt placebo? si am primit raspuns de la radio erevan, ca de obicei dupa o luna si o saptamana, fix: da, dar nu stii care-i jumatatea aia…
ApreciazăApreciază
🙂 🙂 🙂
Radio Erevan, un radio de elită.
Placebo e Dumnezeul din noi. Zeul format mic.
ApreciazăApreciază
Romanul a devenit din ce in ce mai ipohodru: speriat de starea si spitalelor si bombardat de o publicitate farmaceutica agresiva, tendinta este explicabila. Oricum scopul produselor este sa amelioreze o stare si nu sa trateze. Un produs vandut in Germania este diferit de acelasi produs vandut in Romania. Am diminuat in acelasi timp increderea in propriul corp de a se vindeca singur.
ApreciazăApreciază
Errata: starea spitalelor
ApreciazăApreciază
Numai observații corecte ai făcut, Șamane! Mai ales aia despre calitatea aceluiași produs vândut în Germania vs. a celui vândut în România. Pentru România, producătorul e obligat să tot înjumătățească prețul medicamentului, cam de două ori pe an, altfel iese de pe lista de compensate. Ce să facă, și el? Mai scade din calitatea produsului și se supune politicii sistemului de sănătate românesc.
ApreciazăApreciază