Blog de blog
NONO
Ultimele comentarii
-
Articole recente
Arhive
Blogroll
- Adrian Niculae
- Aldus
- Andreotti
- Augustin
- Baghi
- blog de fotograf
- Cațavencii
- Cudi+Ketherius
- Dan Alexe
- DIACRITICA
- Dragoș Vasilescu
- feher
- Gara pentru noi
- Gigli
- Ifim
- Krantz
- Lisandru
- NONO
- O privire sceptică
- Oana
- Radu Alexandru
- Rebela
- Surorile Marx
- Sweet&salty
- unde mai scrie lumea
- VERO
- Vizuina Leliei
- Vlad Stroescu
- Vladen
- Zeama de cuvinte
- [Dragoș]
Categorii
- actualitate mioritică
- actualitatea politică
- Alfa Romeo
- amintiri
- apucături proaste la români
- autoturisme și alte chestii personale
- blog
- bloguri care merită citite
- Ce știe spițerul
- citesc şi-mi place
- concert
- concurs
- copilărie
- cronici
- cu ce ne mândrim
- d'ale Prăvăliei
- dinozauri
- epoca de piatră
- experimente
- filme
- gară nouă
- glume bune
- jurnal
- literatură
- mai prost decât ai fost proiectat
- mizeria umană
- o ţară frumoasă
- parodii
- pictura
- pisici și alte lucrușoare
- prieteni
- publicitate
- păcat că e populată
- părerea mea
- strict autentic
- sărbători
- Uncategorized
- vitrina cu bibelouri
- ştiri de neştiut
Meta
Arhive pe categorii: blog
Ne înțelegem din coperți
(Am încercat să scriu un intro acestui text nerușinat de frumos, lăsat de klaus. Nu mi-a ieșit. Așa că îl redau aproape integral, fără alte explicații, spre a-i bucura și pe garagiii care nu citesc comentarii.) „N-o să pot niciodată … Continuă lectura
Publicat în blog, bloguri care merită citite, citesc şi-mi place, literatură, Uncategorized
Etichetat cărți, guest post
14 comentarii
Cum știi că cineva ține la tine
La titlu, eram în dubiu dacă să scriu „te iubește” sau „ține la tine”. În cele din urmă am eliminat „te iubește-le”, fiindcă e mult spus, ne iubesc atât de puține ființe în timpul vieții (după, ne iubesc mai mulți!), … Continuă lectura
Publicat în blog, cu ce ne mândrim, experimente, prieteni, părerea mea, strict autentic, Uncategorized
Etichetat prietenie
31 comentarii
Spital
Brancardieri alergând, paramedici alergând sincron cu ei ca să pompeze oxigen rănitului de pe targă, doctori care strigă după soluție salină, atropină, diazepam, fentanyl, hidrocortizon… Asta e UPU. În filme. În New Amsterdam, care e, și ăla, un spital fictiv. … Continuă lectura
Publicat în amintiri, apucături proaste la români, blog, mizeria umană, Uncategorized
Etichetat spital, UPU
3 comentarii
Spiciuiri
Anul ăsta, puiul de șoim a apărut iar. Alt pui, firește, dar îmi place să cred că e odrasla aceleiași perechi. Atent, curios, blând. N-am îndrăznit să deschid fereastra: părea decis să intre în casă dacă ar fi putut, iar … Continuă lectura
Publicat în actualitate mioritică, amintiri, blog, strict autentic, Uncategorized
12 comentarii
Ce-am mai bricolat, după vitrine
Ceașca avea o soră geamănă. Erau cocoțate amândouă pe ultimul raft, în bucătărie. Nu le foloseam, că nu beau ceai, dar le păstram fiindcă mi le făcuse mama cadou de un Moș, cu ani în urmă.Nu știu ce s-o fi … Continuă lectura
Mi se rupe!
În ultimii ei ani de viață, să zicem zece, adică după nouă decenii de existență, mama o acuza tot mai des pe bunică-mea de egoism. De fapt, cred că se referea la nepăsare, poate chiar la nesimțire, dar cum să … Continuă lectura
Publicat în amintiri, blog, jurnal, părerea mea, Uncategorized
8 comentarii
Normalitate, civilizație, altceva
Pe vremuri îi zicea RADET. Și primarului capitalei îi zicea Băsescu, Videanu, Oprescu, Firea.Când nu curgea apă caldă pe țeava de apă caldă sau curgea, dar era ca aia rece vara, telefonam la un număr de patru cifre și, după … Continuă lectura
Să fie bine ca să nu fie rău sau de ce m-am vaccinat
Fincă (o s-o țin așa, fonetic, tot drumul, fiindcă m-am săturat de apostroafe) mi s-a oferit ocazia, în prima tură, aia privilegiată, și arareori se pune semnul egal între medici și farmaciști, asta în caz că cei din urmă sunt … Continuă lectura
Publicat în actualitate mioritică, amintiri, blog, d'ale Prăvăliei, experimente, jurnal
Etichetat covid-19
11 comentarii
Sfârșitul nu poate fi o pasăre
După cum nu poate fi nici o pandemie. Nicio pandemie! *** Dintre toate disparițiile provocate de covid, cel mai mult m-a afectat moartea vecinei mele de la parter, cu care am schimbat câteva zeci de cuvinte în cei 20 de … Continuă lectura
Într-o joi, după ploi…
…apare tipul ăsta. Ferestre larg deschise. Pentru o clipă, își vâră ciocul prin simulacrul de gratii care-i taie cheful motanului de-a sări fără parașută. Se retrage imediat, dar rămâne acolo, în pervaz, extrem de curios. Noi, înțepeniți, pe dinăuntru. Nu … Continuă lectura
Publicat în blog, jurnal, pisici și alte lucrușoare, strict autentic
11 comentarii