De ce tace Sava?

Nici măcar nu știu dacă o cheamă Sava. Dacă o cheamă Sava, Sava și mai cum?
Am intrat azi de zeci de ori pe blogul ei, fiindcă pe 1 Aprilie ne-a spus
Titlu: La revedere!
și text: Dragii mei
Blogul meu se închide aici și acum.
La începutul zilei de 2 aprilie m-am iscusit și i-am scris că e păcăleală de 1 Aprilie.  Mai sunt doar trei ceasuri până se face 3 aprilie și, indiferent de diferența de fus orar, Sava ar fi trebuit să răspundă. Are 28 de comentarii la un text de 9 cuvinte și, oricât ai fi de ”lacom” la ținut oamenii cu sufletul la gură, până la urmă suspamsul se răcește și trebuie să le răspunzi. Dacă Sava intenționează să spargă vreun record… dar nu e genul care să alerge după.

Și-atunci mă-ntreb: De ce tace Sava?
A vorbit serios? Blogul ei se închide aici și acum?
Dacă da, de ce?

DE CE ȘI-AR ÎNCHIDE SAVA BLOGUL?

Pentru că i s-a întâmplat ei personal sau cuiva din familie ceva grav, poate ireparabil.
Obiecție: În asemenea cazuri și uiți că ai blog. Cu cât dezastrul e mai sever, cu atât mai deșănțat îți pare să deschizi calculatorul și să dai anunțuri pe blog că nu mai ții blogul. Poate faci asta după câteva zile, săptămâni, dar nu în aceeași zi.
Pe 31 martie l-a omagiat pe poetul Nichita Stănescu și a răspuns fiecărui comentariu. A răspuns fiecărui comentariu pentru Nichita când la ea era deja 1 Aprilie.

Pentru că a fost nevoită să șteargă, cu o zi înainte, comentariile unei nebune imbecile cu blog de pseudo-bigotă delirantă (am inventat sintagma dar, credeți-mă, era doar o biată nebună) care mă jignea pe mine, cu niște replici de-alea care put a transpirație, usturoi, picioare nespălate și trichomonas vaginalis, adică pește stricat, dar se avântă în polemici ca și cum ar mirosi a Mâna-Maicii-Domnului, floarea.
Obiecție: Sava e, de baștină, din nord-vestul României. Și oricât de toronteză ar fi devenit prin adopție, tot n-ar intra în reverberație cu imbecilitatea patologică. Dacă nu din inteligență, măcar din chibzuință.

Pentru că prietena ei, cu nume fictiv, ELA, în foiletonul pus pe blog, i-a descoperit blogul și a ieșit scandal.Era și normal: viața personală a Elei era azvârlită pe net literar, în genul epistolar, dar era azvârlită. Sava a dat explicații, prietena ei, care în viața reală se numește altfel, nu le-a aceptat, Sava s-a autopedepsit închizându-și blogul.
Obiecție: N-am. E foarte puțin probabil, dar nu imposibil, ca cineva să descopere ceva, pe net, din întâmplare.

Eu, alte motive ca Sava să-și ia la revedere de la noi și de le blog,  nu am.

Dacă voi aveți, abia aștept să le citesc.