Arhive etichetă: Crăciun

Ajunul Crăciunului

Am continuat rânitul, cu artileria ușoară de curățenie (lavete, mop, sprayuri…)  și pe la douășpe am scos tunul (aspirator). Coabitantul mare a șters-o de-acasă – el știe unde. Coabitantul mic s-a ascuns – el știe unde. La trei, Coabitantul mare … Continuă lectura

Publicat în cu ce ne mândrim, jurnal, părerea mea, strict autentic, sărbători, Uncategorized | Etichetat , , | 18 comentarii

Două zile până la Crăciun

E șase dimineața și plouă nonconformist, ca la început de noiembrie. Ferestrele blocului de vizavi sunt îngropate în beznă, afară de două: una – în colțul din stânga, sus, la ultimul etaj – gălbejită de lumina unei veioze și cealaltă, … Continuă lectura

Publicat în aminriri, cu ce ne mândrim, jurnal, pisici și alte lucrușoare, strict autentic, sărbători, Uncategorized | Etichetat , , , | 8 comentarii

Încă o urare

(lui Vero, un „magnat” al limbii materne) Am ascultat un preot vorbind la televizor despre non-spiritul Crăciunului. Nu i-a zis așa, dar asta voia să spună: că ce sărbătorim noi de Crăciun e Marea Umplere. Coșuri, sacoșe, portbagaj, frigider, burtă. … Continuă lectura

Publicat în actualitate mioritică, apucături proaste la români, cu ce ne mândrim, o ţară frumoasă, prieteni, părerea mea, sărbători, Uncategorized | Etichetat , , , | 77 comentarii

Urări

Cu ocazia acestui  Crăciun, vă dorim ca toate fieca-urile să vi se îndeplinească de urgență!

Publicat în pisici și alte lucrușoare, prieteni, sărbători | Etichetat , | 21 comentarii

Luminile Crăciunului

Azi-dimineață, pe la 7:44 trecute fix, s-au stins decorațiunile luminiscente pe bulevard. Eram în drum spre Prăvălie și am intrat în Pasajul Unirii în stare de șoc. Am intrat ca în mină! După mine, întunericul. Am ieșit la suprafață într-o … Continuă lectura

Publicat în actualitate mioritică, actualitatea politică, apucături proaste la români, sărbători, ştiri de neştiut | Etichetat , | 13 comentarii

Singurul cântec crăciunesc pe care-l suport, ador, sunt dependentă de el…

Să ridice ambele picioare în sus ăla care poate să stea liniștit pe scaun când îl aude. Știu, n-are treabă cu ieslea, cu boii care suflau cald peste prunc… E nesimțit de laic și absolut magic: te face să faci … Continuă lectura

Publicat în amintiri, copilărie, cronici, sărbători, Uncategorized | Etichetat , , , | 17 comentarii

Vine o zi când mama nu mai face sarmale

Doar becurile din plafoniere, aprinse, în toate cele două camere. Pe ochiul aragazului, aprins și el, se încălzește, la foc mic, oala cu sarmale. De la Mâncătorie. (Între timp s-a schimbat personalul vânzător. Am făcut pace cu Mâncătoria de pe … Continuă lectura

Publicat în amintiri, părerea mea, strict autentic, sărbători | Etichetat , , , | 11 comentarii