Arhive etichetă: amintiri din copilărie

Ce-a păstrat mama

Ăsta e plicul. Ștampila Poștei Române din 1970. Aveam 10 ani. Eram plecată în vacanță cu Babiclonț (Mămițili, pe vremea aia, adică Bunica) la cumnații ei din Râmnicu Sărat. Cerneala albastră s-a cam înroșit, după 47 de ani, dar uitați-vă … Continuă lectura

Publicat în aminriri, autoturisme și alte chestii personale, blog, copilărie, cronici, jurnal, strict autentic, ştiri de neştiut | Etichetat | 36 comentarii

Vechituri care nu pot fi vândute

Privesc cerul de culoarea furtunii, stropit cu panseluțe galbene, portocalii și indigo și mă mir. Îl știu atât de bine. Cum să nu-l știu? După miros. Și după cum respiră. L-aș recunoaște dintr-o mie de ceruri, fiindcă uneori stau cu … Continuă lectura

Publicat în aminriri, copilărie, cronici, epoca de piatră, jurnal, literatură, strict autentic | Etichetat | 39 comentarii

Japoneză micuță, în chimono roșu cu desene aurii și albastre

Bun. Să recapitulăm nițel. Merg, și încă foarte bine. S-au obișnuit cu asta, de parcă așa m-au cunoscut, mergând. Mersul nu mai face doi bani. Merg și merg, merg non-stop. Circul prin sufragerie, trec pe sub masa cu picioare de … Continuă lectura

Publicat în aminriri, Uncategorized | Etichetat | 7 comentarii

Cu cerul târâș

Privesc cerul de culoarea furtunii, stropit cu panseluțe galbene, portocalii și indigo și mă mir. Îl știu atât de bine. Cum să nu-l știu?! După miros. Și după cum respiră. L-aș recunoaște dintr-o mie de ceruri, fiindcă uneori stau cu obrazul … Continuă lectura

Publicat în aminriri | Etichetat | 6 comentarii

Sora lui Winnetou

Uneori, ne jucam de-a hoții și vardiștii. (Vardiști, adică polițiști, jandarmi…  Asta pentru cazul strict ipotetic în care un copil ar nimeri din greșeală pe blogul meu.) Alteori de-a Winnetou. Eram sora lui Winetou. Avea o soră? Mărturisesc, cu umilință, … Continuă lectura

Publicat în amintiri, Uncategorized | Etichetat | 4 comentarii