Arhive pe categorii: aminriri

Câinele nostru

Într-o discuție pe blogul ei, Cudi mă roagă să-i arăt niște poze cu câinele nostru. Am răscolit azi-noapte prin cutia de fotografii vechi și am găsit ceva. Să nu râdeți, dar atât am reușit, făcând poze cu telefonul unor fotografii de-acum douăzeci … Continuă lectura

Publicat în aminriri, Uncategorized | Etichetat , | 27 comentarii

Suferințele Tânărului Mili

Ce să mă fac?!… Mi-e dor de ei! De cintezoi și porumbei. O vrabie să prind măcar, Să-i fac culcușul pe grătar… S-o pârpolesc nițel, de ciudă, Că nu am voie carne crudă!… Așa mă plâng, lovit de dor Și … Continuă lectura

Publicat în aminriri, pisici și alte lucrușoare, prieteni, strict autentic, sărbători, Uncategorized | Etichetat , , | 14 comentarii

Paharul de apă la bătrânețe

Când am scris textul ăsta, nu mi-am imaginat că va genera mai mult de douăzeci de comentarii. Pentru mine, problema e simplă: doar genitorii stabilesc dacă și când  vor un urmaș. A, că unii îl vor ca să aducă un … Continuă lectura

Publicat în actualitate mioritică, actualitatea politică, aminriri, apucături proaste la români, citesc şi-mi place, dinozauri, epoca de piatră, jurnal, mai prost decât ai fost proiectat, strict autentic | Etichetat , | 56 comentarii

…că tocmai se trăiește.

Da. Asta e expresia mea favorită. Eu am inventat-o. Făceam unul dintre cele mai plicticoase stagii, laborator clinic, și doamnele de-acolo chiar n-aveau chef de-un proaspăt licențiat pe cap. Ăștia, stagiarii, sunt cele mai obositoare ființe. Stau cu ochii lor … Continuă lectura

Publicat în actualitate mioritică, aminriri, o ţară frumoasă, părerea mea, strict autentic, Uncategorized, ştiri de neştiut | Etichetat | 9 comentarii

În căutarea timpului pierdut

Coana Wiki zice că „Stres, sau stress, reprezintă sindromul de adaptare pe care individul îl realizează în urma agresiunilor mediului; ansamblu care cuprinde încordare, tensiune, constrângere, forță, solicitare, mobbing.” Acuma, la drept vorbind, nu sunt sigură că un sindrom e … Continuă lectura

Publicat în actualitate mioritică, aminriri, apucături proaste la români, experimente, filme, mizeria umană, părerea mea, Uncategorized | Etichetat , , , | 61 comentarii

Vechituri care nu pot fi vândute

Privesc cerul de culoarea furtunii, stropit cu panseluțe galbene, portocalii și indigo și mă mir. Îl știu atât de bine. Cum să nu-l știu? După miros. Și după cum respiră. L-aș recunoaște dintr-o mie de ceruri, fiindcă uneori stau cu … Continuă lectura

Publicat în aminriri, copilărie, cronici, epoca de piatră, jurnal, literatură, strict autentic | Etichetat | 39 comentarii

Coada la ușă

Ăsta e motivul principal pentru care medicul de familie vrea să scape cât mai repede de pacientul din cabinet: fiindcă are coadă la ușă. Coada de la ușă e formată din indivizi cu mult mai interesanți decât cel căruia i-a … Continuă lectura

Publicat în actualitate mioritică, aminriri, apucături proaste la români, blog, cronici, jurnal, mizeria umană, strict autentic, Uncategorized, ştiri de neştiut | Etichetat , , | 36 comentarii