
Ceașca avea o soră geamănă. Erau cocoțate amândouă pe ultimul raft, în bucătărie. Nu le foloseam, că nu beau ceai, dar le păstram fiindcă mi le făcuse mama cadou de un Moș, cu ani în urmă.
Nu știu ce s-o fi gândit Mili: că e prea mare aglomerație pe raftul de sus, că nu ne trebuie două cești la fel… Cert e că pe una a împins-o încet, cu ochii în ochii mei, până a câștigat forța gravitațională.
Aș fi putut s-o salvez în cădere, dar n-am făcut pasul necesar fiindcă nu mi-am imaginat că o să îndrăznească…
Uite-așa se uita nemernicul la mine:

Se poate și mai rău din câte se văd prin lume. 🙂
Chestia bricolata este foarte frumoasă.
Sărbători fericite Renata.
Sărbători frumoase și ție!
E de neimaginat cum adorăm niște ființe atât de distructive! 🙂
Craciun fericit !
Crăciun după pofta inimii, Șamane!
Un an nou fericit cu sănătate si de toate