De ziua copilului

 

 

După o zi de muncă intensă  (bodogăneli, râsete, înjurături, cafele, pauze, vorbit la telefon, fluierături, săpat șanțuri, spart o țeavă, reparat țeavă cu altă echipă de intervenție, astupat șanțuri), cei câțiva angajați ai ADP-ului s-au făcut nevăzuți.
Grădina arată ca înainte, doar cu gazonul ciufulit pe alocuri.
Verific apa de la robinet – curge. Curge și aia mai scumpă, care vine pe țeava de „caldă”. Bun. Deci apele curg, grădina e oarecum neschimbată, o să coboare nebunul de la opt, să mai reguleze ce e de regulat la florile lui, mai trece o săptămână, dă lăstărișul teilor, nici nu se mai cunoaște c-a fost mână de om, sapă și lopată…
Atunci, la ce atâta agitație?

Ei, bine, când se lasă întunericul, uite cum se vede prin fereastra deschisă!
Culorile se topesc lent una într-alta, fiecare nuanță durează cam două secunde, motanul e înnebunit după spectacol, nu-i exclus să-și imagineze că ne-am cumpărat un televizor mai mare. Și cam răcoros pentru luna iunie.

 

 

 

Acest articol a fost publicat în jurnal, sărbători și etichetat . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

3 răspunsuri la De ziua copilului

  1. Ioana Maria zice:

    Frumoasa imagine. Racoros afara, dar se face cald. Toate cele bune

  2. Aldus zice:

    Vai dar ce frumos!

    Las și eu ceva aici de 1 iunie:

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s