Gânduri la vreme de molimă (7)

Cu M de la Motan, Molimă, Media…

Când motanul meu dă cu ochii de o insectă care parcurge repejor vreo zece centimetri de parchet, rămâne înmărmurit. Trepădușul ăla viu e de o mie de ori mai interesant decât orice jucărie mișcătoare (nici mini-drona nu l-a dat pe spate cine știe ce).
O gărgăriță e, pentru Mili, mai tare ca Moș Crăciun pentru un copil de patru ani.
Îi analizează traiectoria, poate face și ceva previziuni – unde se va afla mititenia peste două secunde, își schimbă tiptil și strategic poziția de pândă și, în cele din urmă, o atacă. Blând, să n-o omoare, s-o zăpăcească doar. Insecta se cacă pe ea de frică! Înțepenește. Motanul îi mai dă un brânci, tot așa, amical, gen – haide, băi, c-am glumit, ce dracu!
Insecta se repliază și o ia din loc. Altă labă peste cur, altă înmărmureală. Jocul ăsta poate dura minute bune. Cât vietatea mișcă, pisicul e super-interesat. Totul ia sfârșit când, în mod accidental, scatoalca e letală. Mili continuă să înghiontească leșul câteva secunde, sperând într-o minune care nu se întâmplă. Atunci îi întoarce spatele și pleacă dezamăgit în treburile lui.

Cam așa se comportă în zilele noastre și jurnaliștii cu știrile despre îmbolnăviții de covid, doar că invers: cum se însănătoșesc, cum nu-i mai interesează. Ăla care s-a zbătut între viață și moarte, pe ventilator, zece zile, cum începe să respire spontan, cum devine un neica nime’ pentru ei.

Altfel ne-ar fi comunicat și nouă, cu bucurie, că doctorița A. M., șefa ATI-ului de la Gerota, după ce a fost în stare critică, infectată cu  covid -19 și ceva nosocomiale adăugate, timp în care s-a vehiculat pe rețele de socializare și că a murit deja, e acum în afara oricărui pericol, respiră autonom, vorbește și mănâncă supă de pui.
Nu, ei doar au bodogănit undeva, la digi24 sau echivalent, că „a ieșit din starea critică”.

De ce nu spuneți, mă, știriștii lui pește prăjit, că da, uite, femeie, 40 de ani, fără alte boli, e pe picioare acum, chiar dacă a fost contact direct și prelungit cu împuțitul ăla de milițian care a îmbolnăvit tot spitalul? De ce, mă, știrile bune nu sunt și ele știri?

Acest articol a fost publicat în actualitate mioritică, jurnal și etichetat , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

6 răspunsuri la Gânduri la vreme de molimă (7)

  1. bunicul zice:

    Molima ce bântuie media românească este mult mai rea decât coronavirusul.

    Apreciază

    • La o zi după ce am scris eu ce-am scris, Gâdea a avut-o în direct, telefonic, un minut sau două… Femeia trăiește, dar nu va mai fi niciodată cum a fost. Se pare că niciun supraviețuitor ieșit din terapie intensivă nu scapă fără sechele pe viață.

      Presa în general suferă de boala spuselor pe jumătate. Dar uite, sunt și situații în care n-au de ales.

      Apreciază

  2. klaus zice:

    A înflorit cireșul lui ElZap!

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s