Femeia cu un Glock la jartieră

Azi am primit câteva laicuri la niște comentarii vechi (toate la același articol, de pe blogul Oliviei ).
Au venit pachet și nu, nu sunt de la persoane diferite, deși așa vor să pară.  Misteriosul cititor, care lasă impresia că sunt mai mulți, a apreciat ideea (comună în toate acele comentarii) că eu nu prea sunt convinsă  că Olivia s-ar fi sinucis, altfel decât virtual.
Cum nu cred în coincidențe (care ar fi probabilitatea ca patru-cinci cititori diferiți, fără blog, fără adresă de mail, doar cu avataruri care de care mai ciudate, să intre în aceeași zi pe un blog „mort” de două luni, să nu citească decât un singur articol și să le placă numai comentariile mele, pe aceeași temă?), zic că Olivia trăiește.
Și asta e o veste bună. Măcar în virtual să primim vești bune, dacă în real belelele se țin lanț!

Nota bene: avatarul ăsta e chiar stilul Oliviei. Femeia cu un Glock la jartieră.

Reclame
Acest articol a fost publicat în blog, bloguri care merită citite, citesc şi-mi place, părerea mea, Uncategorized și etichetat , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

32 de răspunsuri la Femeia cu un Glock la jartieră

  1. Iosif Strasbourg zice:

    Olivia traieste si traieste bine merci ! Am condamnat-o la viata atemporala iar pâna nu-si plateste toate datoriile, nu va putea parasi aceasta dimensiune a materiei pamântesti, moarte, perceputa de ratiune si cele cinci simturi primare, relative, limitate, efemere, imprevizibile.

  2. DoarF zice:

    Citind si eu despre caz(am lipsit o perioada), primul lucru care imi vine in minte este o melodie: Metode clasice de sinucidere. I se potriveste de minune

  3. mama zice:

    Pe zi ori/ an ce trece, devii tot mai jalnică.

  4. Mugur zice:

    Aș fi vrut să pot să nu te contrazic, dar…
    Astfel de like-uri au apărut pe mai multe bloguri. În afară de al Oliviei, eu mai știu două bloguri. S-a dat like doar la comentarii, nu și la textul articolului. De unde știu? S-a dat like la comentariile mele, care nici măcar nu aveau ceva cu totul deosebit.
    Să fim atenți!

  5. Aldus zice:

    Cred că ți-a dat like un bot, adică un program. Am primit și eu mai demult tot așa, de pe blogul ei, o duzină la foc accelerat, de la nick-uri aleatoare. Sunt programe de genul celor care-ți lasă comentarii în limba engleză care ajung direct în spam.

    • Aldus, ar fi imposibil ca o persoană care știe de aceste bot-uri, să simuleze ca ar fi? Pentru că avatarurile sunt năstrușnice, dar corelate între ele au sens.

      • Aldus zice:

        Păi n-ar fi imposibil, dar o vezi tu pe Olivia jucându-se cu like-uri din partea unor nick-uri necunoscute, ea, care îmi zicea să fiu mai scurt și mai la obiect? Ai văzut-o vreodată jucându-se în comentariile de pe blogul tău, ea, care de abia lăsa două rânduri foarte sumare? Corelând și cu like-urile primite de mine, ți-am zis ce pare. Alte variante sunt posibile, nu zic nu, dar sunt improbabile. Mai ales de la ea.

        Altfel, eu cred că e bine-mersi și-i doresc multă sănătate. De blog nici n-avea cum să se țină mult, în ritmul la care posta. Ăștia care încep cu 5 articole pe zi n-ajung departe. Și-n plus, blogul ei era un experiment, conform propriilor declarații. Și tot conform propriilor declarații, speranța de viață de câțiva ani. Deci, eu cred că pur și simplu s-a lăsat de blog. Dacă revine, mă aștept la un articol, nu la un like ciudat.

      • Aldus, nu te contrazic, poate e un program orb care dă laicuri. Până mi-ai zis de asta am fost convinsă că Olivia trăiește. Și m-am bucurat.

      • Aldus zice:

        Eu sunt convins că trăiește și fără like-urile ălea. 🙂

      • Eu nu sunt convinsă că trăiește, cred că a găsit, în cele din urmă, o cale sigură și ireversibilă spre o moarte decentă.
        Dar cealaltă parte din mine, care se teme de moarte și se înspăimântă cât e firul vieții de subțire și vulnerabil are nevoie de mici minciuni care să mă facă să cred că Olivia trăiește, încă.

        Uite, chiar în clipa asta mă trece un gând – Olivia e moartă, laicurile vin de la un program, dacă era vie mi-ar fi scris în privat, pe mail, că e vie.
        Aldus, ucizi iluziile oamenilor lucizi. Asta e destul de nasol!

      • Aldus zice:

        Mai bine o realitate amară (dar de care te poți agăța, sprijini și apoi ridica) decât niște dulci iluzii. Oricum însă, eu zic că trăiește. N-o văd curmându-și zilele. Cred că impulsivitatea ei, manifestată inclusiv în modul în care cerea o metodă de sinucidere, era de fapt expresia unui strigăt de revoltă: cum, tocmai eu, tocmai mie? Probabil încă e un faza negării. Bine, nu cunosc detalii legate de situația ei, dar vorba aia, speranța moare ultima. Au fost cazuri de boli grave vindecate. Iar pozele pe care le urca pe blog creionau o ființă mai vie decât noi doi împreună.

      • Da, o ființă mai vie decât noi doi împreună.
        De-aia așa vrea să trăiască și mă agăț de orice aparență.

      • Aldus zice:

        Adică băi, să faci în fiecare zi poze, să ieși în fiecare zi în parc, să cauți vreme frumoasă și să faci plimbări regulate arată că vrei să te bucuri cât mai mult de viață și/sau vrei să respecți prevederile medicului, respectiv să lupți cu boala, să ai o activitate, să nu te închizi în tine și în casă. Ăsta nu-i chiar profilul unui sinucigaș – decât dacă se sinucide din greșeală, în timp ce sare cu parapanta, gen.

  6. Ioana zice:

    Buna!😊
    Ce interesant! M as bucura sa fie bine! Numai ca, observand cu atentie ultimul post al Oliviei, am remarcat o poza cu un loc…hospice ceva…un retreat final, din pacate. Era amestecata printre pozele dintr un parc. Ma gandeam ca poate a vrut sa ne dea un indiciu…poate nu…Nu parea sa vrea vreo apropiere…totusi. Asta e.
    Sunt oameni care nu vor mai mult decat sa stie cineva problema lor…Ca si Dragos…

    • Maria zice:

      Ioana, scuze că mă bag în seamă! Despre care Dragoş vorbeşti? Eu ştiu unul singur de pe blog şi mă sperie ce spui. Sper că n-a pățit ceva!

    • Exact asta e cheia, Ioana! Nu dorea să avem vreo apropiere.
      „Sunt oameni care nu vor mai mult decât să știe cineva problema lor” e o frază interesantă, care ar trebui analizată îndelung. La prima strigare, după mine e o încercare de-a arunca pisica, recte- culpa în curțile altora.

  7. Iosif Strasbourg zice:

    (Cenz)URA ta, te-a costat si te va mai costa, draga mea doamna Renata, ca pe toti blogerii care m-au ignorat !
    Domnul sa nu va tina în seama ignoranta si mândria, si sa aiva mila de Romania !

  8. Iosif Strasbourg zice:

    ADIO gara !

    • Strasbourg, dacă urăsc (nici nu sunt sigură că sunt capabilă de sentimentul ăsta), urăsc politicieni români. Îi urăsc cu stupoare și respect: nu știu din ce aluat trebuie să fii făcut să minți în așa hal (Dragnea), să ignori bube proprii în așa hal (Johannis), nu știu cât tupeu să ai, încât analfabet cu probe fiind, să te ții prim-ministru….

      Iosif. joac-o p-asta! Când te-am urât suficient cât se te elimin de la comentarii, tu deschideai cartea sfântă numai pe blogul ăsta (pe alte bloguri erai șarmant, berbant…și laic, cât cuprinde) și ceilalți vizitatori se simțeau jenați de „evangheliile” tale. Ai și tu partea ta de vină. așa că bâști d-aici, dacă așa ți-e voia! 🙂

      • Iosif Strasbourg zice:

        As mai ramâne spre dezamagirea „Bunicului”, dar aleg acest… „bâsti” ! 🙂

    • bunicul zice:

      @ Iosif
      Mă poate dezamăgi cineva căruia i-am acordat încrederea sau aprecierea mea.
      In cazul acesta nu poate exista un sentiment de dezamăgire. Fățărnicia e un păcat pe care nu-l accept și îl taxez mai ceva decât Dumnezeu.

      • Iosif Strasbourg zice:

        Habotnicia este, dupa parerea mea, un „pacat” ce predomina în lume iar pe Dumnezeul tau nu-L cunosc. Poate mi-l prezinti si mie, daca nu ai ipocrizie ! 🙂

      • bunicul zice:

        Eram convins că în ciuda acelui ”Adio gară” nu ai plecat ci doar te-ai pitit după un tomberon. Zice biblia ” Dumnezeu l-a creat pe om după chipul și asemănarea lui” și cum pe Terra nici măcar gemenii univitelini nu sunt identici la chip și asemănare concluzia este cam asta, ”Dumnezeul meu sunt Eu” ! Cum nu ți-aș prezenta nici măcar vreun dușman ipotetic cu atât mai mult nu ți l-aș prezenta de Dumnezeul meu.
        Adio Iosife !

  9. Iosif Strasbourg zice:

    De-aceea-n locul chipului, porti masca „Bunicului” ?

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s