Scuba-diving creștin ortodox

Probabil că ați văzut, zilele trecute, prima experiență de scuba diving, traumatizantă, la care a fost supus un bebeluș de către un popă isteric. Isteric, în cel mai bun caz. Isteric și plin de ură. Viscerală ură. La a doua încercare, aia reușită, a dat cu el de fundul cristelniței, cu o plăcere de psihopat ucigaș. Copilul i-a îndeplinit oarecum dorința – când a scăpat din teroarea Botezului și a fost depus pe prosop, abia dacă mai dădea semne de viață. Dacă mai trăiește și azi – Slavă Domnului!

Peste câțiva ani, dacă va manifesta o frică inexplicabilă față de apă, dacă se va îneca ușor cu alimente, sper că părinții (ceva mai evoluați, ca părinți, față de momentul botezului) îl vor duce la doctor, apoi la specialiști. Și, cu timpul, îi vor rectifica, în memoria subconștientă, faptul că a fost victima unei tentative de asasinat, sub ochii părinților lui, care n-au intervenit, din respect pentru asasinul în fuste și patrafire, deja plătit.

Trăim în secolul mișto, în care stomatologul nu-ți mai pune acea întrebare grea  – suferiți de inimă? – fiindcă anestezicele stomatologice au depășit hopul acela, dar încă pot muri copii la Botez. Care nu e vreo manevră medicală, vitală. E doar un ritual idiot, care vine din maimuțărirea alt ritual, primordial, care s-a executat la râu. asupra unui adult care era perfect conștient și de acord cu ce pățește.

Cât suntem de nemernici: dăm în judecată medicul care n-a putut salva un copil adus la spital prea târziu, dar punem „mucles”, fermoar la gură, când un amărât de popă aproape că omoară un copilaș perfect sănătos, la Botez.
Să sperăm că Dumnezeu e bun și iartă.

 

 

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în actualitate mioritică, actualitatea politică, apucături proaste la români, cu ce ne mândrim, dinozauri, epoca de piatră, mizeria umană, părerea mea și etichetat , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

147 de răspunsuri la Scuba-diving creștin ortodox

  1. Aldus zice:

    Textul este o exagerare. Preotul era nervos. Nervozitatea, ca stare de moment, poate îmbrăca aparența urii viscerale. L-a bruscat pe bebeluș, ceea ce este greșit, dar acesta n-a fost nicio clipă în pericol real de moarte și nici măcar de traumatizare. L-a scufundat în apă de 3 ori, fiecare scufundare având o durată de circa o jumătate de secundă, că m-am uitat cu atenție. Restul este preludiul. Și în timp ce l-a scufundat i-a ținut mâna la gură și la nas, pentru a nu inhala sau înghiți apă.

    Dacă un preot exagerează în oficierea actelor sale, nedând dovadă de echilibru și armonie, iată că și noi, ca blogeri, îl putem condamna într-un mod disproporționat cu gravitatea acțiunilor lui, ceea ce ne aduce fix în aceeași oală.

    Cât despre actul botezului în sine, el ține de religie, nu de medicină. Nu putem spune că este un ritual idiot, fără valoare medicală, decât dacă expediem religia cu totul la coș. Dar altfel, dacă o acceptăm, atunci trebuie și să acceptăm că există ritualuri a căror explicație nu se regăsește neapărat în ce știm noi de la fizică, chimie și biologie. Că religia e despre lucruri pe care nu le poți proba faptic, demonstra științific și explica rațional. O poți accepta sau poți spune că sunt pure fantezii. Ce nu poți face este să spui că există Dumnezeu, după care să încerci să-i iei pulsul.

    În sfârșit, cea mai tare (a se citi extremă) scenă de botez am văzut-o într-un film. Desigur, e o ficțiune, dar e reprezentativă pentru tipologia habotnicului religios (care în cazul de față era și agent al prohibiției):

    • „Nervozitatea de moment poate îmbrăca aparența urii viscerale”?! E prima oară când aud chestia asta.
      Orice nou-născut e în pericol de moarte în timpul scufundării, dacă popa nu-i acoperă corect nasul, gura și urechile. Oricum, pentru o ființă atât de mică și neștiutoare, e un stres major, o sperietură soră cu moartea. De-aia, ulterior, îl împărtășește pe copil cu vin îndoit cu un sirop antialergic (care produce somnolență), ca să-l potolească din plâns.
      Un obicei lipsit de sens și utilitate îți sună mai bine decât idiot?

      • Aldus zice:

        Adică, ceea ce tu identifici drept o ură viscerală poate fi pur și simplu expresia unei stări de nervozitate de moment, bazată pe cu totul altceva decât bebelușul în cauză. Poate i s-o fi spart o țeavă în casă și trebuie să cheme instalatorul și nu mai poate merge în weekend la munte. Și a venit nervos la slujbă și se descarcă pe cine-i în jurul lui: copil, familia lui etc. Dar asta nu-i o dovadă a unei uri viscerale, cum o numești tu.

        Un obicei lipsit de sens și utilitate îți sună mai bine decât idiot?

        Îmi sună la fel. Pentru că tu privești lucrurile dintr-o perspectivă laică. Religia nici nu-și propune să susțină că botezul are beneficii de ordin fiziologic sau medical. La fel cum nici rugăciunea nu se recomandă din considerente medicale, chiar dacă unii i-au descoperit virtuți terapeutice. Cum ziceam mai sus: fie respingi religia cu totul, fie, dacă o accepți, o accepți în termenii ei, nu într-ai tăi, că atunci nu mai e religie

      • Păi, oricum, e un prost funcționar, dacă vine la muncă încărcat de probleme personale. Pentru genul acesta de comportament, riști o concediere.
        Botezul e o formă de afiliere, de înregimentare. Laic vorbind, prilej de petrecere, de daruri pentru cel mic… Atât și nimic mai mult.
        Ei bine, o resping cu totul.

      • Aldus zice:

        Hai să-ți zic ceva.

        Dacă există un Dumnezeu care este milostiv și iubitor cu creaturile lui, atunci înseamnă că în dragostea lui față de noi ne-a pus la dispoziție niște modalități spirituale de a ne apropia de el sau cel puțin de a ne îmbunătăți situația proprie. De aici rezultă că religiile de pe glob nu sunt simple ficțiuni, iar preceptele și ritualurile lor, chiar așa anacronice cum ne par, probabil în lipsa unor chei care s-au pierdut, au rolul lor. Deci, și botezul.

        Dacă există Dumnezeu dar este o entitate pur rațională și indiferentă la suferințele și chemările noastre sau un chimist într-un laborator dintr-o altă dimensiune, ce experimentează pe niște culturi de homo sapiens, atunci nu mă interesează să-l venerez și să încerc să mă apropii de el. De ce să-i mulțumesc când scap cu bine dintr-o situație problematică, cum ziceai tu într-un alt comentariu? Asta ar fi o chestie lipsită de sens și deci prostească, dacă acest Dumnezeu este lipsit de iubire.

        În sfârșit, în cazul 3, în care nu există Dumnezeu, întreaga noastră discuție este lipsită de sens. Dar și articolul, care, în loc să critice un anumit botez făcut de un anumit preot, ar trebui să critice religia ca atare, cu totul, incluzând și cele mai frumoase botezuri și cei mai calmi popi.

        Părerea mea.

      • Păi, eu nu sunt un ateu fervent, nu am declarat război religioșilor, e treaba lor dacă le place să se maimuțărească în fel și chip, de dragul unui mit. Dar excesele dezumanizante mă pun pe gânduri. De-aia scriu doar despre stridențele practicanților. Altminteri, îmi făceam un blog specializat, în care să iau la puricat fiecare rând al Bibliei, fiecare obicei bisericos, începând cu banala trecere a UNEI lingurițe, din gură-n gură, până la discriminarea femeilor aflate la ciclu etc..

  2. Nu înțeleg de ce trebuie copiii sa fie băgați așa adânc în apă la botez, să fie scufundati atât de agresiv. Cand e mult mai simplu să dai cu puțină apă pe el și gata. Biserica Creștin Ortodoxă are unele tradiții pe care nu le înțeleg și ar mai trebui să le readapteze.

    • Marian zice:

      @Câteva gânduri dintr-o mie! Asa-s canoanele : cel botezat sa fie scufundat total in cristelnitza . Sa dai cu apa pe el si-apoi sa pretinzi ca l-ai botezat…s-o face la altii dar inca n-am aflat unde si mai a les la cine . Poate ne luminati dumneavoastra nestiinta . „Biserica Creștin Ortodoxă are unele tradiții pe care nu le înțeleg și ar mai trebui să le readapteze.” Asta-i cea mai buna gluma pe care-am citit-o in saptamana asta care-a fost de tot rahatul asa incat : va multumesc ! 😎

      • Daca considerați că trebuie să omori un copil în timp ce-l botezi în numele lui Dumnezeu, cum a și fost un caz, sau să-l lasi cu sechele pe viață din cauza felului cum e botezat, atunci înseamnă că am eu o problemă, ori dumneavoastră, ori Biserica. La catolici, de exemplu copilului îi este turnată puțină apă pe cap. Că așa sunt canoanele, asta e o prostie, să te aperi cu o asemenea scuză. Știți că în antichitate, se jertfeau copii în numele Zeilor, pentru ca oamenii să fie ajutați de Zei? Dacă ar fi rămas și acum această traditie pentru că așa sunt canoanele, cum ar fi fost? Știți, Biserica spune că lumea, presa are ceva cu ei, duc o campanie împotriva lor, că oamenii nu mai cred în Dumnezeu, se îndepărtează de Biserică. Oamenii se îndepărtează de Biserică nu și de Dumnezeu însă, se îndepărtează de cei care conduc Biserica. Credința e în sufletul fiecăruia din câte știu eu, Biblia ne cere să fim buni, milostivi, modești, nu poleiti cu aur. Din ce văd eu, Biserica vrea să ne spună că dacă ai bani și-i donezi Bisericii, vei fi iertat de păcate, adică îl cumpărăm pe Dumnezeu sau cum? Nu știu ce vârstă aveți dumneavoastră, dar tinerii astea așa ziși satanisti, drogați e posibil să știe mai bine Biblia, să facă mai multe fapte bune decât babele care se duc toată ziua la Biserică, pupă moaște, și-și dau toată pensia la Biserică. Unde sunt preoții aceia modești, buni, care atunci când vorbeau li se simțea harul lui Dumnezeu în glas? Or mai fi poate, dar sunt pe cale de disparitie. Vreti să vă mai spun ce se mai întâmplă și pe la Mănăstiri? Nu e problema mea să-i judec dar nici nu pot să am o atitudine de nepăsare. Deci, mă opresc aici. O zi frumoasă!

      • Marian zice:

        @Câteva gânduri dintr-o mie! ” Deci, mă opresc aici.” Si bine faceti stimata doamna , si bine faceti ! Atunci cand d e fapt n-ai cunostiinte despre ceea ce-nsemneaza botezul , mai bine taci caci „uneori tacerea e de aur ” dupa cum spunea cineva .

    • Popii țin pasul cu lumea laică, poartă patrafire cusute cu fir de lurex auriu, își cumpără mașini bengoase, au ajuns să binecuvânteze autoturisme și alte obiecte fără să se mire, dar nu pot să reducă îmbăierea aia la o stropire cu apă, nici morți.

      • Așa gandesc si eu. Mă bucur că mai sunt și oameni deschiși la minte ca dumneavoastră, care nu pot fi de acord cu ele lucruri doar pt. că așa spun canoanele. Biserica are o reală problemă din cauza celor care o conduc și din cauza aceasta oamenii se îndepărtează de Biserică. Precizez că se îndepărtează de Biserică și de cei care o conduc, nu și de Dumnezeu!

      • Câteva gânduri, în Gară nu e cu dumneavoastră! 🙂
        Suntem foarte mulți cei cărora ni s-a acrit de figurile, tertipurile și ipocriziile bisericii. Dacă există Dumnezeu, m-aș bucura să existe, nu știu de ce nu s-a scârbit de așa-zișii lui fani. Mie mi s-a acrit de așa-zisa poliție a lui Dumnezeu, care nu face altceva decât să umfle burta, contul și să îngroașe obrazul.
        Nu pot să uit cum a bătut popa din picioruș, când a murit bunică-mea, că vine cu doi colegi să slujească la înmormântare și vrea trei colive, trei nu-știu-ce-uri, trei prosoape DE BUMBAC, trei, trei… Frate, a subliniat-o p-aia cu bumbacul de două ori, că îmi venea să-l întreb dacă „de față” sau „de baie”. A venit singur și a luat și pentru colegii absenți care avuseseră altă treabă, dar, cu sufletul, fuseseră acolo.

      • Marian zice:

        @Câteva gânduri dintr-o mie! Pai si…nu era mai cinstit sa spuneti asa de la inceput , in loc s-o dati dupa cires si sa mai si afirmati ca stiti ceea ce de fapt nu stiti deloc ?

  3. Maria zice:

    Tu ai clar o maaare problema cu popii, religia, probabil biserica in general. Aldus a punctat exact.
    Cu religia – mai exact cu credinta ortodoxa, cu biserica ortodoxa – lucrurile stau de fapt la fel ca-n orice alt domeniu, adica studiezi, experimentezi, apoi te pronunti, cat poti, cat ai putut tu sa intelegi si sa simti. Dar sa balacaresti asa cand e clar ca n-ai studiat si n-ai experimentat nimic, tine de-o categorie de oameni din care tu nu faci parte.
    M-am uitat si eu la clip, omul e clar nervos din motive personale, grabit si lipsit de .. as zice de har, in momentele alea. De aici la generalizari… iar deraiezi pe unde n-ai tu ce cauta…Mai clar, n-ai ce cauta in sistemul manipulator si abject al presei de azi, cam intr-acolo te-ai indreptat.
    Botezul e instituit de Dumnezeu, in Evanghelie, nu de ceea ce spui tu, botezul pocaintei al Sf Ioan Botezatorul.N-are nicio legatura. Sf Ioan Botezatorul era prooroc si …prorocea, nu instituia nimic!
    Eu nu vreau sa te conving de nimic, esti libera sa studiezi sau nu, sa refuzi sau nu, esti libera pur si simplu. Daca ai tu cunostinta de prunci omorati la botez spune cine, unde, cand – ca eu nu stiu asa ceva. Dar de prunci ucisi de medici, asistente, chiar daca din neglijenta si nu cu intentie, sa mentionam doar cazul Giulesti. In locul tau as sterge textul asta, ai texte minunate dar acesta este chiar penibil, cel putin.

    • Marian zice:

      @Maria Harul , al ai sau , nu-l ai deloc ! Nu poti avea har doar in anumite momente cand esti…ceva mai linistit . Botezul despre care vorbesti dumneata { acela instituit de Dumnezeu in Evanghelie } , n-are nici o treaba cu botezul facut dupa canoanele BOR sau alta biserica , fie ea ortodoxa , fie catolica ! Macar atata lucru trebuia sa stiti daca tot spuneti c-ati studiat religia , si ceva mai inainte s-o luati in tarbaca pe doamna Carageani…la ea acasa .

    • Da, Maria, așa e. Nu-i suport pe popi în exercițiul funcțiunii.
      Nu prea văd ce să studiez la religie. O culegere de dogme pe care trebuie să le iau ca atare? Cum, unde a fost instituit botezul de Dumnezeu? Nu Ioan Botezătorul l-a botezat pe Isus în Iordan, la cerea acestuia?
      Nu contest că presa e manipulatoare, dar aici avem de-a face cu un film trimis presei de unul dintre participanții la botez. Presa ar fi putut, cel mult, să nu-l facă public. Dar, de îndată ce-l vezi, n-ai cum să-l intrerpretezi altfel decât așa cum l-a interpretat și presa, și eu. și chiar reprezentanții bisericii care, pare-mi-se au luat măsuri disciplinare.
      Nu, n-o să intru în polemica ucigașilor din spitale, fiindcă avem poziții diferite și deținem cantități diferite de informație, așa că ar fi nedrept.

      • Maria zice:

        Nu. Sf Ioan Botezatorul chema la pocainta si botezul lui era o preinchipuire a botezului pe care l-a instituit Domnul cand a instituit si Biserica, Nu stiu citate , n-am ajuns( nici nu cred c-o sa ajung) la masurile astea, dar Sf Ioan Botezatorul nu vrea initial sa-L boteze pe Domnul, zicand ca el are nevoie de botezul Domnului, dar Hristos ii raspunde sa lase asta acum, sa faca tot ce trebuie facut (se referea la vechea lege in care proorocii spusesera toate astea). Mai tarziu, Domnul zice ca cine nu se va naste din nou din apa si duh nu va intra in Imparatia Cerurilor. Acesta este botezul care se implineste acum. La inceputurile crestinismului se botezau la orice varsta, apoi s-a inteles ca botezul practic scoate pe diavol din inima omului si s-a decis sa se boteze cat mai devreme, ca sa n-apuce diavolul sa-si faca „casa” in inima omului. Imi dau seama ca pentru tine astea-s povesti, dar ti-am spus ceea ce stiu despre asta, intr-un mod simplu.
        N-ai nimic de pierdut daca studiezi ortodoxia. Sau istoria, ca sa vezi cine a facut cultura in tara asta, cine cu cartile, tiparnitele, cine cu arhitectura, cine cu bolnitele… in fine, e frumos, chiar e cultura. Sf moaste sunt o minune, ma mir de cei care vorbesc urat despre ele, fiindca oricat de neinformat ai fi, tot iti poti pune intrebarea de ce n-au putrezit ca toti mortii, de ce au mireasma de mir, in fine, chestie de onestitate cred, daca esti onest cu tine insuti trebuie sa recunosti ca sunt lucruri peste fire despre care ar merita sa afli cate ceva.
        Cat despre medici si ce se intampla in spitale, am in familie medici si sunt foarte informata, de fapt as prefera sa fiu mai neinformata, sa ma doara capul doar de-ale mele, ca nu duc lipsa…!
        (Bai da’ sectantul asta de-si zice Iosif, ce zici, n-ar avea nevoie de ceva psihologi macar?!!)
        Renata, te pup, tu-mi esti draga oricum!

      • Maria, de acord cu tiparnița, cu începuturile culturii… De studiat religie, ortodoxie… nu, de ce să te mint? 🙂
        Nu știu de unde ideea asta că există diavol și că l-am avea în noi. Mi se pare o copilărie. Diavolul e cel mai prost conceput personaj din toată galeria de personaje fantastice. De-aia nu stă deloc în picioare!
        Nici cu moaștele nu sunt prietenă, îmi pare rău. Miros a mir? Cum miroase mirul? De câte ori am mirosit un pliculeț cu mir, adus de cineva de la biserică, am observat că miroase grețos, a un parfum prost și cât se poate de lumesc. Lămâiță și trandafiri, parcă.
        Și tu mi-ești dragă. Am depășit demult faza în care convingeri religioase sau politice m-ar putea apropia sau îndepărta de oameni.
        Nu știu dacă Iosif e sectant. Nu ne-a mărturisit niciodată. Pentru mine e ca un atol singuratic, în mijlocul oceanului de credincioși.

    • Iosif zice:

      @ Maria
      Femeie religioasa, daca-L cauti pe Hristos
      Si de vrei sa-L vezi aievea, precum Toma credincios
      Nu Îl cauta-n morminte, EL a înviat din morti
      El a biruit mormântul, ne da viata-n DAR la toti !
      Sa fii iubita de Tatal ceresc !

  4. klaus zice:

    Bihon.ro cu o știre din Brăila! Nimic nu mai scapă azi de ochiul dracului! 🙂

  5. Iosif zice:

    Nu preotul personal e vinovat de cele întâmplate, ci miile de doctrine false si obscurantismul oculto-religios, ce s-au înmultit ca ciupercile dupa ploaie, batjocorind, desfigurând si rastignind de doua milenii Cuvântul Sfânt a lui Dumnezeu, întrupat în Fiul omului, Hristos Isus, prin cele doua mari religii din Apus si Rasarit care au guvernat si guverneaza lumea crestina de doua milenii prin teroare si persecutii fizice, sufletesti si spirituale, amestecând Agevarul Absolut cu idolatria ocultismului oriental, cu filozofia grecilor si astrologia egipteano-babiloneana, din care a rezultat un „amestec” otravitor, distrugator si ucigator al fapturii rational-sentimentale sublime, minunate, paradoxale si enigmatice create de Dumnezeul Cel Atotputernic pentru a trai într-o relatie de iubire, ascultare, comunicare, pace si armonie cu EL, asemeni copiilor cu parintii lor într-o viata autentica si fericire vesnica prin metamorfoza nasterii din nou, din apa si Spirit Sfânt.
    Aceasta ceremonie a „botezului” se realizeaza doar la maturitate, atunci când omul este constient de fapele, dupa exemplul lui Hristos, care a fost botezat de Ioan, la maturitate, specificând ca trebuie sa îndeplineasca ceea ce cu sute de ani înainte Dumnezeu a revelat Patriarhilor si Profetilor descendenti din Avraam, prietenul lui Dumnezeu.
    Un Weekend luminat de Adevarul Unic, ELIBERATOR, Hristos Isus !

    • Iosif zice:

      err *Adevarul

    • Da, cred că așa ar fi potrivit, ca botezul să se făptuiască la maturitate sau măcar la pubertate, când individul înțelege ce i se întâmplă și că, din acel moment, a îmbrățișat o religie.

      • Lotus zice:

        Poate și numele ar trebui să i-l dăm când e deja puber și și-l poate alege singur?

        Dacă există Dumnezeu iar ritualul botezului face ca o parte din harul Lui să se reverse asupra celui botezat, atunci este bine să fie făcut încă din faza de bebeluș, pentru ca respectivul copil să beneficieze de o anumită integrare și protecție spirituală încă de mic. Iar ritualurile, pentru că sunt eminamente acte magice, trebuie respectate la literă, nu pot fi simplificate, la modul propus de tine, cu stropire pe față în loc de scufundare în apă, pentru că atunci își pierd eficiența. Asta-i valabil și la un ritual de magie neagră, de exemplu.

      • Da. N-ar fi rău să purtăm un nume provizoriu până la majorat. Apoi să ne alegem singuri unul definitiv. Asta, ca să nu știe toți cât de idioți părinți/nași am avut. Ca să nu mai existe „Vicențiu”, „Adriean”, „Mircia”…

      • Iosif zice:

        Lotus & Aldus,
        „Te-arunci în valurile sortii
        Si vii cu astfel de-aberatii ?
        La câte-i gafa de proportii
        Au dreptul numai…consacratii ! – Gheorghe Paun-Ulmu –

        No offens ! 🙂

      • Arlech zice:

        Iosif, cum dovedeşti că Lotus aberează şi tu nu? De ce ar trebui să te credem pe cuvânt?

      • Iosif zice:

        err * câte-o

      • Iosif zice:

        Se subântelege din versuri ! 🙂

      • Arlech zice:

        Iosif, las-o jos, că măcăne! 🙂

    • Arlech zice:

      Care două milenii, Iosif? Creştinii au fost „o turmă şi-un păstor” până la marea schismă din 1054, când s-au împărţit în catolici şi ortodocşi. Iar voi, protestanţii, v-aţi desprins de biserica catolică acum numai 500 de ani – după care v-aţi înmulţit într-adevăr ca ciupercile după ploaie.
      Şi tu eşti român, sau ce moaşă-sa pe gheaţă eşti? În româneşte, numele Fiului e Iisus Hristos, nu Hristos Isus.

      • Iosif zice:

        Toate religiile, fara exceptie, fac parte din complotul universal al falsitatii înselatoare împotriva Adevarului Absolut, indiferent cine si când le-au instituit pe Terra !
        Ion Popescu sau Popescu Ion sunt numele si prenumele persoanei indiferent de ordinea scrierii, zic si eu ! 🙂

      • Arlech zice:

        Păi dacă toate religiile sunt false, de ce vorbeşti despre Hristos?
        Plus că religiile nu există doar de două mii de ani, dacă o iei aşa.
        E Iisus, nu Isus, indiferent de ordine. Şi aici nu e vorba de nume şi prenume.

      • Iosif zice:

        Cauti nod în papura pentru ati etala superioritatea, iar eu nu sunt dispus la contradictii si polemici gratuite. No offence ! 🙂 Bonne nuit !

      • Arlech zice:

        Iosif, replica ta e tipică pentru omul rămas fără argumente. No offence! 🙂
        Noapte bună.

      • Iosif zice:

        Sunt barbat si te înteleg perfect !

  6. Iosif zice:

    err * de faptele lui

    • Marian zice:

      @Iosif Decat sa fi indrugat atatea baliverne , mai bine spuneai ce semnifica botezul dar mai ales CAND si CUM este botezat ” candidatul ” la crestinism . Sola Scriptura fireste .

      • Iosif zice:

        Mariane, nu mai lucra sub acoperire, si-ti voi dezvalui aceasta simbolica mare taina pe care putini o înteleg, desi multi o practica la scara planetare, asa cum a practicat-o Botezatorul Ioan,cei botezati sunt, si/sau,de vin mai smecheri, ipocriti si rai decât botezatorii lor, învatând tehnici elevate nouprotestante, de spalare a constiintelor. De aceea Fiul omului a numit aceste biserici, „sinagogi ale Satanei ” 🙂

      • Iosif, chiar dacă nu te întreabă el, te întreb eu: la ce fel de acoperire te referi, despre Marian?
        Eu nu te-am întrebat niciodată din ce cult faci parte.

      • Arlech zice:

        Vrei să zici că Fiul Omului a numit „sinagogi ale Satanei” bisericile „nouprotestante”? Când s-a întâmplat asta, Iosif?

      • Marian zice:

        @Iosif Merci Iosif dar chiar nu-i necesar…cel putin in cazul meu ! Si o intrebare rogu-te : ce insemneaza chestia aia cu ” nu mai lucra sub acoperire, ” ? Esti amabil sa ” traduci ” , pentru mine cel putin ?

      • Iosif zice:

        Ma urmaresti de ceva vreme, necunoscîndu-ma, ai facut si faci afirmatii în necunostinta de cauza, iar efectul este evitarea satisfacerii cererii tale, de a cunoaste Adevarul Absolut. Vrei sa dai impresia ca ma cunosti spunând ca sunt „pastor baptist” sau alte afirmatii total eronate pentru ca cei ce ma citesc sa se dezica de Adevar si sa evite cunoasterea absoluta, atemporala, dincolo de minsiunile si falsitatile enuntate de A. Einstein, care a confiscat si falsificat descoperirile autentice ale lui lui N. Tesla oferind lumii falsitatea si relativismul mortii, lansat de americani în August 1945 peste Hirosima prima bomba superba si cu nume simpatic, Llittle Boy”, pentru care s-a acordat premiol nobel pentru nebunia stiintei omului fara Dumnezeu !

      • Marian zice:

        @Iosif Pai nu-ti spusei eu ca indrugi baliverne ? De unde si pana unde ” te urmaresc ” fartate , ce esti vreo … dama , vreo pitzipoanca centurista cumva , ori ti-am dat cumva impresia ca-mi plac barbatii ? Iar chestia aia cu ” pastorul baptist” , asta am dedus-o pe vremea cand erai si dumneata mai cu picioarele pe pamant si avea omul ce sa asculte dar mai ales ce sa invete de la dumneata . Pe vremea cand comentai la ZURLIU pe blog daca-ti amintesti…te-am intrebat ceva in acest sens , am dat cautare unde ai indicat si …. chiar mi-ai dat impresia c-am nimerit care-i ocupatia dumitale . Oare-i vina mea ca azi , acum , o iei prin balarii ??? Fii serios omule !

      • Iosif zice:

        M-a mai întrebat un „mare” pastor penticostal, pe blogul sau, din ce confesiune fac parte, iar dupa ce i-am dat raspunsul retoric, mi-a cenzurat urmatoarele comentarii, ca si multi altii din virtualul blogosferei,care nu accepta Adevarul ba chiar Îl batjocoresc si-L tin ascuns pentru ca nu cumva sa fie dezvaluit maselor largi, sa fie eliberate de frica iadului imaginat de mintea lor întunecata, iar ei sa-si piarda functiile de conducere, de popi, pastori, profeti si învatatori falsi, mincinosi si plini de ipocrizie care aparent este inocenta sfânta însa realitatea si roadele acestor „pomi salbatici, nealtoiti” produc boli, suferinte si moarte trupeasca, sufleteasca si spirituala ! 🙂
        O zi luminata de Lumina Adevarului Unic, eliberator…Hristos Isus !

  7. Cudi zice:

    După ce combinatul la care lucra mama ca laborantă s-a închis, a făcut niște cursuri și și-a petrecut ultimii doi ani până la pensie îngrijind copii mici din centrele de plasament (ca asistent maternal profesionist). La un moment dat, primise în grijă două fetițe, ambele de câteva luni, nebotezate. Eu și cu sora mea urma să le fim nașe, așa hotărâse mama, am vorbit la biserică, am plătit taxele aferente celor două botezuri (evident, fără dans, mâncare, petrecere, să fie copilele botezate).
    Și a venit ziua botezurilor. A fost o experiență tare nașpa cu popi și ajutoare de popi. În biserică eram noi, cu bebelușii în brațe, popa și ajutorul lui. Șușoteau ăștia doi, nevoie mare. De vreo trei ori a venit ajutorul preotului, naiba știe ce nume poartă, ce funcție avea (îmbrăcat în civil, mereu pe lângă popă, el știe toate alea) cerând să mai scoatem niște bancnote din buzunar, cât ne mai lasă inima… Și am tot dat, pe cum cerea. Mi-e greu să explic cu câtă scârbă am ieșit din biserica aia. Și cică ăștia sunt oamenii lui Dumnezeu, ei săvârșesc taina botezului. Parcă în Constanța, conducerea nu știu cărei facultăți de teologie a fost demisă pentru luare de mită, anul trecut, nu? Preoții sunt oameni ca noi, unii mai buni, alții mai răi, dar care și-au ales altă specializare de studiu. Mulți dintre ei au copiat la examene, au plagiat lucrări, au dat mită. Mulți ajung preoți pentru că au pile. Sunt oameni ca oricare alții, cu nimic mai deosebiți în bine. Sfinți, preasfinți, înaltpreasfințiți?! Pe dracu.
    Apropo de Traian Mazăre, preotul din înregistrare, am citit acum că: „Preotul din Brăila, filmat în timp ce bruscă un copil, pe care îl boteza, a fost oprit să mai slujească. Sancțiunea, dată de superiori uimitor de repede, este valabilă deocamdată 30 de zile.
    Preotul este vizat și de un dosar penal, pentru lovire și alte violente, deschis de poliție, dar verificări fac și cei de la Protecția Copilului. Între timp, au apărut înregistrări și de la un alt botez, care îl surprind pe preot într-o postura similară.
    Şi reprezentanţii Arhiepiscopiei Dunării de Jos au reacţionat, anunţând o anchetă care-l vizează pe preotul respectiv şi cerând scuze rudelor bebeluşului.”
    http://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/explicac-ia-preotului-care-a-bruscat-un-bebeluc-la-botez-politistii-au-demarat-o-ancheta.html
    Deci nu e nici o exagerare în ce spui tu, Renata, din păcate.

    • Aldus zice:

      Deci popa era un „psihopat ucigaș plin de ură, viscerală ură”, iar copilul (care „dacă mai trăiește și azi – Slavă Domnului!”) riscă să rămână traumatizat pe viață? Că așa scrie-n articolul-n care „nu e nici o exagerare”.

      Băi frate…

    • Marian zice:

      @Cudi Chestia aia cu ” ajutorul preotului, naiba știe ce nume poartă, ce funcție avea (îmbrăcat în civil, mereu pe lângă popă, el știe toate alea) cerând să mai scoatem niște bancnote din buzunar, cât ne mai lasă inima…” aia-i exceptionala !!! Trist dar adevarat !

    • Păi, ce să exagerez, Cudi? Nici nu e nevoie să citești articolele, e suficient să vezi înregistrarea. Dacă tipa aia în pantaloni era mama copilului, vizibil tulburată de situație, e uimitor cum o mamă se abține să-și apere copilul, din considerație/respect față de nebunul purtător de fuste.

  8. papagigli zice:

    Singura exagerare pe care o intrezaresc, e botezul in sine. Ca daca n-ar fi fost pomenit in povestile nemuritoare ale bibliei si daca Hristos n-ar fi fost imbaiat in Iordan, sa se mai racoreasca, probabil, ar fi fost considerat doar o „scalda oarecare”, o copilarie inutila si ar fi fost respinsa de toti credinciosii. Asa insa, a devenit un legamint, un fel de circumcizie crestina. Bleah!
    Cum crezi ca ar reactiona crestinii acum daca ar veni unul si ar spune ca legamintul cu Barosanul consta de fapt intr-o viata austera pe care ar trebui s-o traiasca de la botez pina dau coltul? Ti-o spun eu, ar urla in cor ca e o aberatie inumana, inventata si inutila, desi aceeasi poveste care pomeneste de scalda juniorului, spune ca asa a cam trait Hristos toata viata lui terestra. 😆 Cam acelasi shit e si cu baltirea pruncilor. Totul e doar o ipocrizie maladiva si pe zi ce trece sunt din ce in ce mai convins ca asa este.

    • Corect, Gigli! Botezul, circumcizia – obiceiuri anacronice.
      Ei, da, asta aș vrea să văd și eu, cum ar reacționa popii dacă ar fi condamnați la austeritate, la modestie, la strictul necesar, adică la trăit din salariul pe care oricum îl suportă Statul, care se declară Stat laic.

  9. Marian zice:

    In canoanele BOR este stipulat foarte clar ca : ” daca copilu adus pentru botez este agitat { se specifica si despre cam ce fel de „agitatie ” este vorba } taina botezului poate fi amanata pentru o data ulterioara „. Preotul …chiar nu cred ca era nervos asa cum spune Aldus ci , mai degraba dorea sa scurteze chinul si spaimele prin care trecea acel copil . In rest omul si-a facut slujba si chiar nu inteleg pentru ce atata agitatie in societatea romaneasca . Se doreste cumva ca si slujba botezului sa faca parte din prioritatile ONG-urilor ? Se considera cumva ca preotii au nevoie d e supraveghetor permanent in indeplinirea serviciilor religioase ? Mai bine ar fi atenti la taxele aberante puse in carca omenilor ce au oarece nevoi de la BOR . Mai bine ar fi daca le-ar spune popilor si BOR-ului ca , ei ar trebui sa fie aceea care ar trebui sa plateasca parintii , pentru ca si-au adus copilul sa-l crestineze ! Aceasta-i parerea mea si , chiar nu-i nevoie sa te impiedici de ea , dumneata sau altii respect doamna Carageani si , va urez un week-end ceva mai calduros caci…parca vad ca n-ati dat inca drumul la incalzire .

    • Marian, așa explică popa, că era nervos pe dascăl și și-a vărsat nervii pe copil.
      De ce n-ar trebui pus un supraveghetor în timpul botezului? Un fel de „avocatul copilului”, că văd că adulții din familie nu s-au împotrivit acelui tratament de bestie.
      Creștinarea la o asemenea vârstă e primul drept care ți se încalcă în viață. 🙂

      • papagigli zice:

        Renata, suprimarea drepturilor e „tatuata” extrem de bine, de clar si fara echivoc in religia crestina. Nu degeaba suntem catalogati ca fiind „robii lui Dumnezeu” ceea ce mi se pare o mizerie de afirmatie. Cu alte cuvinte Barosanu’ e un fel de stapin de sclavi, proslavit de „credinciosii” adica de cei carora le place sa traiasca-n sclavie. Pai sa nu-ti vina sa vomiti? Dar cine doreste sa-i fie rob, n-are decit, problema e, asa dupa cum bine spui, ca astia te baga-n religie cu arcanul, incercind sa te robeasca, daca asa s-o spune, inca de cind nu esti capabil sa rationezi. Desi, la drept vorbind, ce poate fi considerat rational in religie care prin definitie e irationala?

      • Uite că la asta nu mă gândisem, că suntem ROBI. Deși există o foarte scurtă rugăciune care se termină cu „… miluiește-mă pe mine, robul/roaba ta, cutărică”. E chiar ciudat, nu, că un spirit atât de deschis, iertător și iubitor are robi. 🙂

      • papagigli zice:

        Pai nu mi se pare nici deschis, nici iertator. Il consider, consider pe dracu, ca eroii povestirilor ispiresciene din biblie exista doar in mintea credinciosilor, nu in mintea mea si nici in realitate. Dar asa, ca n-am ce face, pina m-apuc de cirnati 😉 consider ca are o gindire optuza si ca e ramolit si sadic. Si pot justifica afirmatia, ca sa nu crezi ca am vreun dinte impotriva lui 😆
        Spun ca are o gindire optuza pentru ca daca ar gindi ca un „om” normal, avind puterile lui Fat Frumos si ale Zmeului Zmeilor la un loc, i-ar salva pe copiii care mor cu milioanele in Africa si Asia si care n-au gresit nimanui cu nimic. Dar nu, el il ajuta pe Messi sa dea gol, ca e mult mai important si mai celest. Ca doar d-aia se roaga ala cind intra pe teren si-i multumeste la fiecare reusita. Asta-i doar un exemplu, dar sunt cu sutele.
        Iar iertator e numai cu aia care cred in el, ceilalti, dracu sa-i ia. Cel putin asta sustin aia cu capul umflat de religie. Din pacate neexistind drac, ii ia doar tirfa aia cu coasa, care oricum ii ia si pe credinciosi, ca nu discrimineaza asa cum face Barosanu.
        In rest, toate bune 😆

      • Gigli, eu n-am impresia că e mai grijuliu cu cel care-l venerează. Călugări, preoți, habotnici, se îmbolnăvesc și suferă la fel cu ceilalți.

      • Marian zice:

        Da-i in mortii ma-sii p’amandoi , si pe popa si pe dascal dar , sa sti stimata Renata ca , ultima fraza este 101% ADEVARATA ! ” Creștinarea la o asemenea vârstă e primul drept care ți se încalcă în viață. ” Asta , ar trebui inscrisa cu litere de aur pe noua Catedrala a Mantuirii Neamului ! Trebuie adaugat : al neamului doamnei Firea , ca ea da bani in nestire din bugetul PGMB pentru aceasta constructie faraonica .

      • Iosif zice:

        Subscriu în mare parte, comentariilor voastre !

      • papagigli zice:

        Renata, nu e mai iertator pentru ca nu e deloc. Ti-am spus doar ca-l discut pentru ca n-aveam ce face, nu pentru ca exista.

      • Gigli, ia-o în sens estetico-literar: noi discutăm personaje fictive de carte, de film, deși știm bine că sunt plăsmuiri ale autorului. 🙂

      • papagigli zice:

        E, atunci stai sa-ti mai spui! 😆
        Se tot vorbeste de iubirea neconditionata pe care ne-o poarta barosanu’ si care iar e o mare prostie … de idiotenie. Adica, cum, frantz? Iubeste in egala masura criminalul si victima? Pai cit de anormal sa fii sa-i iubesti in egala masura?
        Si daca e iubire neconditionata, cum de te lasa in ghearele ghenei, daca nu i te prosternezi? Asta e neconditionarea conditionarii sau cum? 😆
        Mai mult, cum isi permite sa te judece dupa ce dai coltul, cind te iubeste neconditionat, deci indiferent de ce si cum ti-ai trait viata? Adica ti-a dat liber sa faci ceea ce doresti si pe urma te judeca in iubirea lui neconditionata? „Ca bei, robule, faci ceea ce doresti, dar daca ce doresti nu concorda cu ce doresc eu, ai belit-o pe restul vietii de apoi”. Ei da, asta judecata de tata iubitor si cu minte putina. 😆

      • Gigli, se vede că n-ai studiat problema! Fiul Barosanului și-a luat asupra sa toate păcatele omenirii trecute, prezente și viitoare. Teoretic, la judecata tatălui ajungi despăcătuit, chiar dacă ești criminal. Aici începe paradoxul, cum zici tu, că nu știm după ce alte criterii ne mai judecă.

      • Iosif zice:

        „Caci suntem în clipa când judecata sta sa înceapa de la casa lui Dumnezeu. Si, daca începe cu noi,care va fi sfârsitul celor ce nu asculta de Evanghelia lui Dumnezeu ? Si, daca cl neprihanit scapa cu greu, ce se vor face cei nelegiuiti si cei pacatosi ?” – 1 Petru 4:17,18 –
        „Nu judecati, ca sa nu fiti judecati. Caci cu ce judecata judecati, veti fi judecati, si cu ce masura masurati, vi se va masura.” – Matei 7:1,2 –
        „Iar Isus a adaugat: „Cine crede în Mine nu cde în Mine, ci în Cel ce M-trimis pe mine. u am venit ca sa fiu o lumina în lume, pentru ca oricine crede în Mine sa nu ramâna în întuneric. Daca aude cineva cuintele Mele si nu le pazeste, nu Eu îl judec, caci Eu nu am vent sa udec lumea, ci sa mântuiesc lumea. Pe cine Ma cunoaste siurimeste cuvintele Mele, are cine-l osândi; Cuvântul pe care L-am vestit Eu, acela îl va osândi în ziue apoi. Caci Eu n-am vorbit de la Mine Însumi, ci Tatal are M-a trimis, El Însusi Mi-a poruncit ce trebuie sa spun si m trebuie sa vorbesc. Si stiu ca porunca Lui este viata vesnica. De aceea lucrurile pe care le spun, le spun asa cum Mi Le-a spus Tatal .” – Ioan 12:

      • Iosif, chiar nu citesc citate biblice. Iar acesta pe care l-ai dat e chiar incoerent. L-am citit, totuși, că prea ai scris cu sârg! 🙂
        Mă întreb de ce voi, sincerii credincioși, nu reușiți să transcrieți o părere cu vorbele proprii și dați cu citatul. E obositor și contra-productiv. Faptul că tu crezi în Dumnezeu și Fiul în afara religiei creștine (ce cult o fi fiind și acesta, că nu vrei să mărturisești), ar trebui să te facă mai expresiv, mai explicit. Fără dogme, fără pumni în gură. Totuți, n-ai putea să pledezi cu cuvintele tale?

      • Iosif zice:

        WP-ul m-a împiedicat sa scriu corect. As putea sa pledez cu propria-mi perceptia si revelatie, însa mi-ar trebui mult timp si spatiu pentru a fi cât mai explicit pentru novicii atei care nu au notiunile de baza ale creatiei universale, al cauzei, scopului si rolului existentei fiintei rational-sentimentale numit om,”Adam” (homo sapiens) care dupa multe framântari si cercetari milenare, oculto-religioase, filozofice, si stiintifice nu a reusit sa-si descopere identitatea si originile care dealtfel sunt mentionate în Biblie, iar „stiinta” (pe nedrept numita astfel) considera Cuvântul Sfânt doar o legenda a poporului iudeu, cu toate ca lor (evreilor) le-a fost revelat prin Fiul omului Hristos, însa au preferat în locul Lui (instigati de preoti, carturari si farisei) pe zelotul revolutionar, Baraba, iar Adevarul a fost dat în mâinile romanilor, care L-au rastignit, confiscându-L si tinându-l ascuns în „taina faradelegii” la Roma (Vatican si Atos)….revin 🙂

      • papagigli zice:

        Renata, toata lumea citeste, dar spre lauda lor, caci a lor e imparata cerurilor, multi din ei refuza sa mai si gindeasca. Le inghit cu craci cu tot, doar pentru ca nu-si pot explica geneza universului, a omului is moartea. Din aceasta cauza prefera s-o ia pe scurtatura si „dau vina” pe barosan, ca e mai la indemina. Dar pentru ca vrajeala cu barosanu sa devina verosimila, i-au bagat si-o povestioara, care e mai putin credibila decit povestile lui Ispirescu. Asta daca te hotarasti s-o si gindesti, nu doar s-o citesti.
        E de risul curcilor, nu alta, cum vorbesc unii despre barosan de parca tocmai au inchis telefonul cu el. Da na, fiecare cu pasarica lui. Mai nasol e cu aia care o iau razna si omoara oameni nevinovati in numele unei demente.

  10. Iosif zice:

    Renata draga, daca vei scapa de atacuri si n-o sa ai probleme cu „slujitorii acoperiti” si devotati ai „preafericitilor parinti”,ai putea sa-I multumesti si sa-I aduci slava Domnului pâna la capat de drum în aceasta dimensiune joasa a „vaii plângerii” ! 🙂

  11. Iosif zice:

    P. S. Cred ca-ti creste ratingu’ cu acest articool ! 🙂
    Un Weekend binecuvântat de Tatal !

  12. Iosif zice:

    Un scurt si superb moment de relax… It ain’t Me ! 🙂

    Cu toata dragostea, pentru toti garagii !

  13. Cudi zice:

    Mi-am amintit ceva: pe când lucra ca dispecer, a avut tata un coleg vesel nevoie mare, om „de viață”, genul care poate să-ți toarne, o oră, bancuri deocheate, fără să se repete. Șmecher, descurcăreț, La un moment dat, a simțit el că viața îi poate oferi mai mult și… a făcut școala de popi. Prima dată când l-am văzut în exercițiul funcțiunii a fost la înmormântarea unei mătuși din partea bunicii. A venit în civil și, în timp ce glumea cu tata depănând amintiri, bârfind vechi șefi, a început să se costumeze în popă. Și-a tras rochia aia paranormală peste cămașă, peste pantalonii de stofă, în fața noastră. Apoi a devenit serios, solemn, s-a transformat total, acum aș zice forțat și a început să cânte grav, dintr-alea cu robii lui Dumnezeu.

    • Am cunoscut și eu, într-o comună lângă Timișoara, acum 35 de ani, un popă haios. Deștept și haios. Nu era popă decât în timpul slujbei. Juca poker, fuma, înjura de se ofileau icoanele pe pereți, era genul de băiat rău care-și găsise o meserie cu uniformă, care să nu-l obosească prea mult și să-i producă bani.

      • Marian zice:

        In urma cu foarte multi ani , un vecin si in acelasi timp coleg de scoala…generala 😉 dupa absolvirea celor opt clase , spre stupoarea tuturor { era totusi in 1966 } a dat examen si , culmea a si reusit , la Liceul Teologic Bucuresti , ala de langa actualul ITM . Ca a iesit sau nu preot…conteaza mai putin , cel mai mult conteaza faptul ca in anul de gratie 1975 am fost alaturi de parintii aluia cand tipul depunea juramantul de credinta pe drapelul RSR in calitatea-i de proaspat locotenent al Securitatii Statului . Pentru a te cita : ” era genul de băiat rău care-și găsise o meserie cu uniformă, care să nu-l obosească prea mult și să-i producă bani.” QED .

  14. Iosif zice:

    Oricare barbat adevarat, ar trebui înainte de a se casatori în vederea întemeierii unei familii (tinând cont de responsabilitatea ce-i revine în rolul de cap de familie, sot si potential tata) sa dea un examen (test de capacitate) de absolvire a scolii vietii, iar daca nu obtine nota de trecere, sa repete scoala vietii, pâna va da dovada de competenta în aceasta cea mai mare, grea si complexa functie a barbatului autentic, creat dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu, însa aceasta valoare absoluta a pierdut-o pe parcursul istoriei expansiunii universului, expansiune în care omul a pierdut si pierde înca, direct proportional cu viteza îndepartarii sale de Creator si de punctul central Hristos, Fiul omului, valorile autentice, absolute, ale IUBIRII neconditionate, îndreptându-se ireversibil spre o autodistrugere si neantizare iminenta a valorilor scrise în ADN-ul fiecarei celule vii din miliardele de celule, din care este creata aceasta entitate enigmatica, superba, paradoxala,de o diversitate infinita, rational sentimentala numit OM !
    Fiti oameni autentici ! https://biblia.resursecrestine.ro/romani/12

  15. krantz zice:

    Din unghiurile din care m-am tot uitat, am observat că, cu cît o religie e mai restrictivă, mai punitivă și mai plină de ritualuri umilitoare, rămase de pe vremea deșteptului de-a creat-o, cu atît crește numărul enoriașilor mai habotnici, mai radicali și mai incapabili să accepte că Dumnezeul lor chiar nu are moț.

    • krantz, tu cunoști vreo religie permisivă, fără ritualuri umilitoare sau măcar absurde? Eu nu. Amuzantă mi se pare încercarea propovăduitorilor diverselor religii să găsească argumente pertinente, aproape științifice, pentru ritualurile practicate. De pildă postul asociat cu detoxifierea și circumcizia asociată cu igiena intimă.

  16. zazania zice:

    Daca ai fi urmarit filmuletul fara incrancenare, ti-ai fi dat seama ca batranul popa nu era decat blazat. Blazat ca o moasa care aduce pe lume copii pe banda rulanta. Eu am vazut doar un popa caruia i s-a pus in brate un prunc vanjos care, la prima incercare i s-a agatat de vesminte tipand. In paranteza fiind spus n-am vazut niciun copil caruia sa-i placa botezul. Nasii sau parintii care ar fi trebuit sa intervina si sa-l ajute, filmau de zor episodul . Mosului i-a cam sarit tandara si gesturile ulterioare au fost mai ferme. De aici pana la ura viscerala si tentativa de crima e cale lunga. Sincer ma asteptam de la tine sa ataci cu floreta , nu cu barosul.

  17. zazania zice:

    Oi fi tu mai grozava:)) Eu ma pun in pielea popii: imi vin niste parinti insotiti de nasi inarmati cu foto care n-au calcat in viata lor in biserica dar vor sa-l crestineze pe al mic si sa puna pe FB ca sa fie in ton cu lumea. Altadata se cerea ca nasa sa fie secondata de o „moasa” care stia randul si-l ajuta pe popa. Acu’ vin astia cu ditamai pruncul de 6-7 luni, prunc care stie tot ce misca in jur si e deja speriat de agitatia din jur (pe vremea mea copiii se botezau la 6-8 saptamani). Asaaa..Las’ la o parte banii , nu mi-i tot flutura ca pe argumentul suprem. Imagineaza-ti un doctor mamos sau un medic de familie care tre’ sa faca 50 de vaccinari intr-o zi ; crezi ca-i mai pasa aceluia ca urla ala micu?

    • Eu nu mă pun în pielea popii. Mă pun în pielea bebelușului. Care trăiește drama înzecit, fiindcă nu înțelege nimic din ce i se întâmplă. Când o ființă SE AGAȚĂ, înseamnă că e speriată de ce i se întâmplă și nu e de acord cu ce i se întâmplă. Nu merge mai departe, nu te folosi de forța ta fizică ca să-l învingi. E ca un viol. Respectă-i frica! Nu e totuna să scufunzi un copil într-un găvan cu apă de pamplezirul ritualului, cu a-l imobiliza ca să-i faci o injecție, o amigdalectomie, ceva spre binele lui, deosebit, vezi bine, de o baie inutilă și violentă în care știi că ar putea să moară, că, altfel, nu l-ai strânge de nas și nu i-ai acoperi gura.
      Undeva, într-o carte scrisă de un criminalist (nu fac eforturi s-o găsesc pe net), sunt descrise crimele perfecte ale unui soț cu multe văduve bogate la activ. Toate muriseră înecate în cadă, însă nu exista nicio urmă de violență pe corpul lor. Tipul le apuca de degetele mari de la picioare și le scufunda brusc în apă. Cică undeva, în nas, există niște receptori vegetativi care inhibă spontan centrul nervos al respirației, la orice stimul de presiune. Așa cum în colul uterin există receptori vagali care opresc bătăile inimii.( De-aia e întreruperea de sarcină o mică operațiune cu maximum de risc!).
      Ia, mai zi, Zuzu, în favoarea popii!…

      • Lotus zice:

        Îți zic eu. Tu mai ții minte drama prin care ai trecut când ai fost botezată? Sau e lucrul care te-a traumatizat atât de mult, de te declari acum împotriva acestui obicei barbar? 🙂

      • Vero zice:

        Nu ştiu ce ţine minte Renata, dar eu nu-mi amintesc nici în ruptul capului cum mi-a fost la propriul meu botez.
        Ţin însă minte cum mi-a fost la dentist. Am avut o măsea de lapte cariată şi m-au dus să mi-o plombeze dentistul – când aveam 5 sau 6 ani. Habar n-am de ce nu mi-a scos-o pur şi simplu. Cert e că de-atunci mi-e groaznic de frică de dentist. Mă duc pe-acolo numai dacă durerea de dinţi devine insuportabilă.
        Iar a doua oară m-au dus la dentist tot cu dinţii de lapte. Într-un loc am avut doi în loc de unul. Şi, când au început să se clatine, ai mei s-au gândit că e de preferat să mi-i scoată dentistul. Cred că atunci nu m-a durut prea tare, dar, probabil de frică, am leşinat după ce m-a dat jos de pe scaun. Mă-ntreb ce s-ar fi întâmplat dacă ar fi existat telefoane mobile şi net, şi aş fi apărut aşternându-mă frumuşel pe podea, în cabinetul dentistului şi în prezenţa tatei.
        (Mi-am scos toţi ceilalţi dinţi singură, fără probleme – fiindcă dentistul şi scaunul ăla din cabinetul lui, şi aparatul ăla bâzâitor nu erau acolo.)

      • Nici eu nu mai știu de la Botez. Știu, în schimb, mai dinainte, de la Incubator.

      • Lotus zice:

        Renata: deci botezul n-a fost cu adevărat traumatizant.

      • Nu, am spus că nu am amintiri (prelucrate de subconștient) despre botez, ci despre altele, n-am zis că n-a fost traumatizant. Concluzia manipulatoare, absolut caracteristică ție, îți aparține.
        În altă ordine de idei, clipul acela cu imbecila care scaldă pisica, e de o cruzime fără margini. Chiar dacă animalul e paralizat de groază, ascultă-i răgetele. E uimitor cum nu poți citi un text unde e vorba de sânge și vene tăiate, dar pui, cu nonșalanță, un clip deșănțat de violent. Să știi că animalele sunt, și ele, ființe. Adrenalina le bubuie cordul la fel ca pe cel uman. Ești dezgustător!

      • Lotus zice:

        În primul rând, Renata, remarc că preferi să-mi spui că sunt dezgustător, emițând judecăți de valoare cu privire la persoana mea, în loc să mă întrebi de ce afirm una sau alta, ce raționament am la bază. Ceea ce e destul de urât și lipsit de empatie din partea ta. Iar eu nici măcar nu sunt o pisică.

        Totuși, o să consider că m-ai întrebat și că ești o ființă în continuare prietenoasă. Ca idee, de fiecare dată când interacționăm eu comentez cu prietenie, chiar dacă uneori primesc înapoi scuipaturi. De ce, habar n-am. Poate ți-e mai ușor să mă înjuri decât să vorbești frumos cu mine, atunci când gândim diferit?

        La subiect: eu zic că dacă era cu adevărat traumatizant, îl țineai minte. Faptul că nu îl ții minte arată că nu te-a marcat într-un mod profund. Da, este concluzia mea, dar cred că este de bun simț și mă declar surprins că ai obiecții aici.

        La clip: pisicile sunt animale curate, dar dacă copilul tău are groază de apă, ce faci? Îl scalzi (cu forța) sau îl lași murdar tot timpul? Orice formă de educație în direcția asta ar fi, cel puțin la început, o cruzime fără margini demnă de un imbecil? Că tu așa ai spus.

        Din punctul meu de vedere, cruzime este atunci când îi faci un rău obiectiv unei ființe, fără să-ți pese de ea, și nu atunci când îi faci o chestie eminamente bună și benefică pentru ea (cum ar fi scăldatul sau, după părerea mea, botezul), dar pe care ea, din prostie, ignoranță, lipsă de experiență sau orice alt motiv o percepe într-un mod subiectiv și complet deformat ca fiind ceva ce-i face rău.

      • Lotus, primești scuipături când îmi alterezi ideea, trăgând spuza pe turta ta.
        Înțelesul era: nu doar de la botez poți avea amintiri traumatizante, ci și mai de dinainte. Eu am amintiri de la incubator. Asta nu înseamnă, implicit, că botezul o fi fost o fericire. Poate e un traumatism mai discret. Poate frica de apă și de nesimțit pământul sub picioare, în apă, vine de la botez, dar nu sunt sigură. Sigură – prin psihoterapie – sunt că incubatorul m-a speriat rău. De-acolo claustrofobia și multe altele care nu fac obiectul acestui răspuns.

        Din punctul meu de vedere, să supui o ființă lipsită de apărare unei manevre aducătoare de spaimă, când acea manevră nu înseamnă nimic altceva decât un RITUAL ÎNVECHIT și nu are nici un impact în viața ulterioară e un abuz.
        Ce e eminamente bun și benefic în simularea înecului din timpul botezului ortodox?
        Ce e bun și benefic?
        Ce, ulterior, în viața botezatului e un câștig, o bilă albă, un avantaj, că la câteva luni a fost supus imersiei, cu forța?
        Dă-mi un singur exemplu de avantaj, care face botezul util.
        În legătură cu baia copilului: n-ai de unde să știi, dar ritualul îmbăierii unui bebeluș este atât de diferit de botez, că n-are rost să ne pierdem vremea cu descrieri.
        Uită-te la cineva priceput care îmbăiază copilul mic, să vezi că nu-l bagă cu capul sub apă, îl pune în contact cu apa foarte lent și foarte delicat, distrăgându-i atenția cu sunete plăcute, mângâieri, jucării cunoscute.

      • Lotus zice:

        Din punctul meu de vedere, să supui o ființă lipsită de apărare unei manevre aducătoare de spaimă, când acea manevră nu înseamnă nimic altceva decât un RITUAL ÎNVECHIT și nu are nici un impact în viața ulterioară e un abuz.

        Păi și din punctul meu de vedere. Atâta că eu nu consider botezul ca lipsit de valoare și importanță. Și nici nu înjur oamenii care sunt de o altă părere, ci le vorbesc frumos sau le postez clipuri edificatoare.

        Ce câștigă bebelușul în urma imersiei forțate în apă? O anumită integrare spirituală. Este un ritual care, cred, duce la pogorârea harului sau Duhului Sfânt deasupre bebelușului. Este un fel de încărcare energetică spirituală profundă, care îi conferă o anumită protecție sau îi ține o poartă deschisă spre Dumnezeu pe viitor. Eu așa îl văd.

        După părerea mea, partea cu imersia forțată și traumatismul este o subiectivitate de-a ta. Eu n-am nici un fel de probleme să mă ipostaziez în bebelușul respectiv, nu mi-e frică de spații închise, nu consider că botezul este un act barbar. O palmă trasă de părinți sau chiar o privire urâtă și rece este mult mai dură. Ai tu, cred, o sensibilitate la capitolul ăsta.

        Fiziologic vorbind, timp de 9 luni am fost închiși într-un spațiu strâmt, întunecat și plin de apă. Această rescufundare, timp de o secundă sau mai puțin, din timpul botezului, nu poate constitui o problemă reală pentru viața copilului (dar poate avea, prin această repetare simbolică, anumite valențe magice).

      • Cudi zice:

        „La subiect: eu zic că dacă era cu adevărat traumatizant, îl țineai minte. Faptul că nu îl ții minte arată că nu te-a marcat într-un mod profund. Da, este concluzia mea, dar cred că este de bun simț și mă declar surprins că ai obiecții aici.”
        Tâmpenia zilei.
        E o chestie ce ține de mecanismul de apărare al psihicului nostru, să îngroape, să ascundă, să te facă să uiți detalii – uneori parțial, alteori total – ale unor experiențe traumatizante. De multe ori, cu cât trauma e mai puternică, cu atât amintirea ei va fi mai în ceață.

      • Lotus zice:

        Cudi, de vreme ce ai făcut psihologie, te rog să-mi corectezi raționamentul următor. Chiar cu detaliile estompate, rămâne o urmă profundă, legată de amintirea faptului că ai trecut prin acel episod, care nu se poate șterge complet, și o sensibilitate pe acel subiect, tocmai pentru că angrenarea într-un dialog pe acea temă îți poate reactiva amintiri dureroase, pe care psihicul tău a încercat să le reprime. Deci, că se uită detalii e una, dar nu îl uiți cu adevărat, în mod complet, că reprimarea nu vindecă decât superficial. Așadar, o ființă inteligentă cam știe care-i sunt balaurii. Ori eu nu vorbeam mai sus cu lelea Saveta din piață.

        În cazul nostru particular, din cum mi-a răspuns Renata, dacă a trecut printr-o experiență traumatizantă în copilărie, aș zice că este vorba de incubator, nu de botez. Care, de fapt, nu cred că este o experiență traumatizantă pentru nimeni.

      • Da, da… La psihoterapie scoți niște chestii foarte detaliate, le povestești de-a fir a păr, apoi te sperii, fiindcă nu știi de unde le-ai scos. Din groapa aia a memoriei, tranșeul războiului cu trecutul.

      • DoarF zice:

        Bai Lotus, esti de belea. Ia uite ce-ti zice Cudi

        E o chestie ce ține de mecanismul de apărare al psihicului nostru, să îngroape, să ascundă, să te facă să uiți detalii – uneori parțial, alteori total – ale unor experiențe traumatizante.

        Dar tu nu, batman, batman. Daca reformulezi aceasi tampenie de tz ori crezi ca o face adevarata? Asa ca nu te mai comporta ca lelea Saveta din piata si rationeaza ce presupune uitarea totala a detaliilor. Si combate daca ai de combatut sau accepta-ti flegmele.

  18. zazania zice:

    Si apropos de meserie: ce-ai zice sa te asalteze vreo 10 cu camere de luat vederi si microfoane peste vreo luna cu intrebarea: „De ce sunteti suparata , doamna farmacist ca s-au ieftinit medicamentele, nu vreti ca oamenii sa plateasca mai putin?”
    Cam asa ceva…

  19. zazania zice:

    Se vede ca n-ai dus in viata ta un copil la vaccinare sau la stomatolog: crede-ma ca ti se rupe inima dar il tii , spre binele lui, cum bine zici.
    Dar, apropos de hartiile fosnitoare, tu cand faci un bon baban de 3-400 de lei ii bagi in buzunar?
    Sau platesti chiria, utilitatile si dai mai departe?
    Popii astia n-or plati impozit dar platesc in mod ierarhic pe cei de sus ca sa sustina sistemul. Si sa sustina pe d’alde tine care nu cumpara o lumanare de la biserica ci de la market dar au pretentii!:))

  20. zazania zice:

    Am inteles: n-ai nimic cu Dumnezeu dar detesti meseria de popa.
    Au, n-oi fi dintre naivii care-si inchipuie ca meseria lor e una iubita ???????

    • Zuzu, chiar nu știu ce susții! Dacă mâine ideea de biserică ar muri viața ar merge înainte, mai puțin cozi la oase.

    • Ba, eu am multe dovezi că meseria mea e prețuită. Oamenii au nevoie de mine. De mai multe ori, înainte de a apela la popă.
      Într-un alt comentariu îmi spui că popa plătește, din peșcheșul de botez, gazele. Greșit! Popa taie o chitanță de 50 de lei din care plătește gazele. Restul de 350 îi bagă sub patrafir și-i duce acasă. Ceea ce nu se întâmplă cu încasarea integrală pe bon, la farmacie.
      A, că popa, din mita de botez, mituiește niște superiori, ca să-și păstreze parohia obținută preferențial, e fix problema lui. Că mai duce acasă, după un botez, doar 50 de lei, iar e problema lui. În duminica aia a strecurat de 3 ori măcar o bancnotă galbenă sub patrafir și multe bancnote albastre, că a avut și două nunți, pe lângă botez.
      De câte ori a descins ANAFUL într-o biserică, Zuzu? De câte ori, într-o dugheană de mărunțișuri?
      Dacă simți nevoia să-ți înfierezi meseria, doar ca să scoți la spălat popeala și bisericeala, e treaba ta.

  21. Marian zice:

    Am vizionat mai nu stiu cand pe Youtube , un filmuletz ce tinea ca…10-12 minute intitulat : ” Esti gata sa mori pentru credinta ta ? ” Nu ma-ndoesc de faptul ca , fiecare dintre dumneavoastra stiti cum sa-l gasiti astfel incat , vi-l recomand tuturor dar IN SPECIAL LUI IOSIF , chiar daca stiu precis ca … iar se va supara pe mine .

    • Iosif zice:

      Mariane draga l-am vazut cu ceva ani buni în urma, si DA, sunt gata sa mor pentru credinta mea ! Oricum eu nu cred în moarte, dânsa, a fost biruita de Fiul omului, la Golgota, iar moartea copiilor lui dumnezeu nu exista, e doar o plecare mult asteptata si dorita ACASA LA TATAL !

  22. klaus zice:

    renata, situația cu popa poa’ să aștepte. Tăți îs bine, sănătoși.
    Io-s curios cine editează scriptura din care citează Iosif. Că doar nu s-o fi transmis din gură-n gură.

  23. Iosif zice:

    Renata draga, am revenit si nu am sa continuu deoarece remarc adversitatile ‘prietenilo’ virtuali, iar daca voi utiliza „sabia Cuvântului” la adevarata valoare, ti-as provoca doar atacuri din partea religiosilor iar pentru ca nu citesti biblia si nu-L cunosti pe Fiul omului si genealogia Lui Dumnezeiasca, oricium n-ai întelege mare lucru. Dealtfel ‘fratele’ meu drag ‘gigli’ se pare ca stie ce stie apropo de Geneza, unde se afla toata ‘taina’ ascunsa de perceptia omului firesc,ptin matafore si simboluri matematice paradoxale, o ecuatie complexa cu 4 necunoscute, care a fost revelata dealungul istoriei omenirii celor „alesi” de Dumnezeu, pentru a transmite generatiilor ce au urmat Adevarul originii, genealogiei si modului prin care omul a trebuit sa evolueze spre cunoasterea absoluta.
    În acest context, Dumnezeu L-a ales pe Avraam pentru a forma un popor prieten si ascultator de EL, pe care l-a pus la proba ascultarii neconditionate, proba pe care a trecut-o cu brio, devenind astfel prietenul si reprezentantul lui Dumnezeu pe Terra, iar credinta lui i-a fost considerata neprihanire, efectul fiind binecuvântarea tuturor natiunilor pamântului prin „samânta” lui.
    Legea taierii împrejur a fost un simbol prin care se recunosteau între ei, iar pentru a pastra în acest ‘popor ales’ puritatea originala, nu le era permisa relatia cu ‘strainii’ din „tara fagaduita” Canaan,care erau mutanti genetici, idolatri, libertini, carnali, lipsiti de valorile naturale dumnezeiesti al iubirii autentice, „necurati” un amestec dintre entitati extraterestre, si femeile pamântenilor,acestia din urma trebuia. Când Iosif a fost vândut de fratii sai si dus în Egipt ( daca îti place lectura îti recomand romanul lui Thomas Mann „Iosif si fratii sai”) tribul lui Iacov, descendentii lui Avraam si Isaac, era format doar din 70 de persoane, iar în Egipt, timp de 430 de ani s-au înmultit ajungând la aproape doua milioane (spun unii evanghelisti) iar când Dumnezeu a decis prin Moise sa-i elibereze din sclavia lui Faraon sa-i duca din nou în Canaanul promis, Exodul lor a debutat prin miracole si semne divine, pe unele dintre ele facându-le si vrajitorii lui Faraon, însa toate aceste istorii sunt considerate de majoritatea religiilor iudeo-crestine catolice, ortodoxe, protestante si neoprotestante litera de Lege , iar cei ‘mari’ carturari si farisei, care au „cheile” tin ascunse în cuvinte si simboluri scrise în Biblia,tiparita azi în aproape toate limbile si dialectele pamântului, însa putini sunt cercetatorii adevarati, carora Spiritul Sfânt le deschide prin revelatie ‘poarta cerului’ pentru a vedea si cunoaste deslusit Adevarul Absolut…

    • Arlech zice:

      Pe de-o parte ne povesteşti Biblia, pe de alta spui că:
      „Toate religiile, fara exceptie, fac parte din complotul universal al falsitatii înselatoare împotriva Adevarului Absolut, indiferent cine si când le-au instituit pe Terra !”
      Carevasăzică, după luminata ta părere, între Biblie şi religie nu există nicio legătură.
      Şi bag de seamă că nu-ţi plac nici „religioşii”, nici ateii.
      Vorba cântecului: „Suflet candriu… cine să-l înţeleagă?”

    • Iosif, circumcizia, legea tăierii împrejur, poate avea orice explicație, mai puțin aia a recunoașterii între ei. Fiindcă zonele intime se arată ultimele, și numai în condiții speciale. Fiindcă femeile nu beneficiau de acest semn al recunoașterii.
      Explicația medicală – climă caldă, igienă precară, predispoziție la infecții – e mult mai plauzibilă.

      • Iosif zice:

        Orice afirmatie ipotetica (nementionata în cuvântul Leggii) ramâne o subiectiva parere personala pe care oricine o poate enunta din perspectiva propriei perceptii al oricaror ceremonii religioase. Personal nu cred în ceremoniile Legii, practicate de religiile iudeo-crestine ale lumii, (fara exceptie), datorita evenimentului profetit (revelat) profetilor care au transmis mesajul nasterii lui Hristos/ Mesia/Salvatorul ideologic al poporului Legamântului, Israel, înlocuind sacrificiile animalelor jertfite pentru iertarea pacatelor si sfintirea (curatirea) fapturii, pin sacrificarea propriului Sau trup, iar toti cei ce vor consuma din aceasta jertfa a Fiului omului (Mielul lui Dumnezeu) sa traiasca prin credinta în moartea si învierea Lui fara a mai necesita alte jertfe decât IUBIREA NECONDITIONATA a unora fata de ceilalti.
        „Va dau o porunca noua: Sa va iubiti unii pe altii; cum v-am iubit Eu, asa sa va iubiti si voi unii pe altii.”
        Acum deci, IUBIREA ABSOLUTA este NOUA LEGE ETERNA, ATEMPORALA, restul sunt detalii neesentiale !
        Sa fiti iubiti si… sa iubiti asemeni lui Hristos !

  24. Iosif zice:

    Suza-mi incoerenta, recunosc sunt un agramat, de aceea nu-mi prea lungesc comentariile ! 🙂

  25. zazania zice:

    Iosif, ingaduie-mi sa-ti spun ca esti din cale’afara de nesuferit. Daca eram in locul renatei, te blocam de multa vreme. Orevoar.

  26. Iosif zice:

    @zazania
    Fii linistita si fericita ca 60-70% din comentarii îmi sunt blocate deoarece oamenilor le place sa-i minyi frumos decât un Adevar dureros.
    Fii binecuvântata, draga mea !

    • klaus zice:

      Iosif, insist! Cine editează Biblia din care citezi?

      • Iosif zice:

        Irelevanta întrebare, draga klaus ! Esential este DE UNDE/CINE/CE îi confera aceasta putere paradoxala care produce conficte interumane, de la mici neântelegeri personale,pâna la conficte mondiale ?!… 🙂

      • klaus zice:

        Irelevantă întrebare??
        Păi tu citezi din chestii irelevante și-mi îndeși mie intelectualitatea pe nas?
        Bă, băiatule!!!

        Eu încă aștept un răspuns. Da’ să știi că-s mai rău decât pastoru’ ăla penticostal sau Zâzania. Și nu o sâ LAS.

      • Dr. Vader zice:

        Klaus, din analiza textelor lui Iosif, eu banuiesc cu maxima certitudine 🙂 ca prietenul nostru nu este nici protestant, cu atat mai putin neoprotestant, deci nu apartine niciunei secte, nu e nici greco-catolic, el practica o forma de ortodoxism pe care as numi-o crestinism conservator cu accente monahale. El apartine unei „miscari a Duhului Sfant”, o sa gasesti despre ce e vorba daca esti interesat.

  27. Cudi zice:

    Renata, habar nu am de ce se mai publică pe site-ul de mai jos, am ajuns la el căutând pe google „biserica ortodoxă ritualuri”. Dar ce scrie în articolul ăsta e interesant. Poate ai timp să-l citești. http://jurnalparanormal.ro/content/biserica-ortodox%C4%83-practic%C4%83-ritualuri-primitive-ce-r%C4%83sp%C3%A2ndesc-boli-incurabile

    • Jurnalul, Cudi, pare de minimă rezistență jurnalistică, dar câteva adevăruri tot sunt spuse în acel articol. Omenirea nu are 6000 de ani, soarele nu aleargă în jurul Pământului, pupatul icoanelor, moaștelor și împărtășitul cu aceeași linguriță, da, sunt vectori clari de răspândit boli contagioase.

  28. Maria zice:

    Ai dat lovitura cu textu’! Deci m-am distrat neasteptat de mult, desi ma gandesc ca retragerea in munti undeva e solutia maxim-inteleapta in lumea asta de azi…!!! Oare ce-oi gandi tu in capsoru-ti istet si bine captusit cu cunostinte in droaie de domenii citind chestiutele astea aici?! De ce am senzatia ca Il cauti pe Dumnezeu cu disperare, da’ cu disperare, nu asa…? Cu ciuda, cu oftica, cu revolta, cu imprecatii daca trebuie, cu…neiertare? cu orice, numai cu „ce scrie la carte” nu, ca tre sa fie original si personal si… pai chiar asa e! E original si sectaculos si formidabil si n-ai cum sa nu te indragostesti de EL – cu iubitul e mai greu, ca iubirea LUI e jertfa si nu ne place asta, dar de indragostit exclus sa nu te-ndragostesti! Tot ce incerci tu sa spui e inutil, EL este paradoxal, de neinteles, de necuprins cu mintea noastra aaabsolut nesemnificativa, a lasat niste reguli daca vrei sa-L cunosti si daca nu vrei, nici ca ti se baga cu forta pe gat! A lasat si botezul fix asa cum il practica ortodoxia, restul e poveste sucita. Asta cu „traumele” e de tot rasul – pai cate traume traieste bietul prunc inca in faza lui de fat, cand e mama nervoasa, suparata…ce trauma e nasterea… lumina… adaptarea la respiratie, la aer… dar tu stii ca totul e o trauma in viata omului! Cu „drepturile” e iar o farsa de farsa, cea mai cea farsa, nici nu merita discutie! Atunci despre ce vorbim aici?!!! Hai ca stiu – „socializam”!!!
    Scrie tu Renata mea draga un text beton, d-ala de revin la el de cateva ori si tot nu ma satur si lasa prostiile! Ca unii chiar se poate sa te creada! Si de ce sa-i traumatizezi pe tipi!
    ( vezi ca nu sunt singura care – cu dragoste, desigur – l-ar trimite la niscai psihologi macar pe insul de zisei…!)
    Da’ pisoiu’? Zi-ne de pisoooooi! Cu pozeeee! Pliiiiiz!

    • Maria, interesant discurs. Simt o mângâiere mămoasă pe creștet?! 🙂
      Nu știu de ce ai tu senzația că îl caut pe Dumnezeu. Cu îndrăgostitul, mai greu la vârsta mea.
      Cu traumele nu e deloc de tot râsul. Și nu văd de ce, unor traume anterioare, din viața intrauterină și din momentul expulziei ar trebui s-o adăugăm și pe cea a cufundatului în cristelniță. Pe principiul că nou-născutul e deja adaptat la traume? Hai să-i mai băgăm una? Nu, nu cred că toată viața e o traumă, cum să cred așa ceva? Viața e frumoasă. Și când e grea, anostă, plină de lipsuri, tot e frumoasă. Și drepturile, alea pe care le avem, trebuie să ni le apărăm. Cel mai important drept e să poți să spui NU. Ceea ce bebelușul din film face, printr-un gest, că încă nu vorbește – se agață de hainele omului care-l pune în pericol. E atât de clar… Voi, cei care aveți copii, la ce vârstă vi se pare normal să le respectați drepturile? La majorat? Când aduc primul salariu în casă? Când devin ei înșiși părinți? Când vă devin cârje la bătrânețe?
      Maria, pe blogul meu scriu exact ce-mi tună și când am chef eu. Și acesta e scopul, să fiu credibilă. Și când textul e literar, și când comentez un grăunte de actualitate…

      • Maria zice:

        Nu, nicidecum mangaiere mamoasa! Nici nu prea stiu sa fiu mamoasa, asta ca veni vorba! Senzatia o aveam fiindca am trecut prin asa ceva si era posibil sa treci si tu – n-am afirmat, am intrebat! Si nu fac prozelitism, e mult mai simplu – ti-e greu sa nu vorbesti despre persoana pe care o iubesti! Sa stiu totul?!! Nu mai stiu cine spunea „stiu ca nu stiu nimic” – achiesez intrutotul! Nu e o exagerare, fiindca esentialele nu le stim asa ca se poate spune ca nu stim nimic.
        Chiar nu ma intereseaza sa aduc pe nimeni la biserica, am experienta mea, nu m-a adus nimeni, m-am dus singura la un moment dat, asa ca sunt destul de sigura ca fiecare se duce cand si cum il duce viata. Nu ma simt deloc responsabila de interpretari malitioase, nu sunt malitioasa decat rareori si-n niciun caz cu tine.
        Si-mi era dor de textele tale altele, nu-ti dictam nimic, cum oare sa pot asa ceva? Se intelege foarte gresit de multe ori prin modul asta de comunicare, stiu asta.
        Copilul meu a avut adhd si a fost o furtuna si un imposibil de controlat. N-ai idee prin ce-am trecut si cate drepturi i-am „dat” – am preferat sa-i fiu prietena, oricum nu cred ca am talent de mama… Sunt totusi mirata de toata isteria asta referitoare la drepturi. Nu vede nimeni ca drepturi avem, dar nu facem nimic cu ele, sau le folosim prost, sau nu intelegem ca unui drept ii revine si o obligatie corelativa, macar cea de-a nu ingradi dreptul altuia? In tara asta, acum, nu drepturile lipsesc. Parerea mea – chit ca nu mi-a cerut-o nimeni acum aici – e ca lipseste responsabilitatea. Preotul ala a gresit, fara indoiala, dar de-aici pana la hai sa nu-i mai botezam, sa se boteze ei daca vor cand vor, e distanta mare si incorecta. Deja ma simt prost ca scriu atat de mult, incerc doar sa ma fac inteleasa, probabil ma exprim deficitar. Acum ma duc sa-ti citesc textul de azi – si ma tem de el.

      • Textul de azi e un respiro.
        Botezul nu trebuie interzis. Trebuie, încet-înmcet, uitat. Ca și trecerea aceleiași lingurițe prin gura unei întregi cozi, apoi prin gura copilului tău.
        Actualul Papă are e o incredibilă deschidere față de știință, actualitate, lumea zilelor noastre. Interlopul nostru de PreaÎmbogățit Daniel e preocupat doar de afacerile sale și de monstrul acela de biserică națională, chintesența prostului-gust mahalagesc.
        Fiecare individ își folosește sau nu drepturile, zilnic. Depinde de ce drepturi ai pus pe listă. Eu, de pildă, am în capul listei dreptul de-a nu face compromisuri. Am observat că lumea mi-l respectă ori de câte ori mi-l respect eu.
        Te exprimi perfect, nu deficitar. Ne desparte micul ocean al lui Dumnezeu. Atât.

      • Vero zice:

        Un copil spune NU, uneori şi prin viu grai, nu doar prin gesturi şi plânsete, şi când trebuie să i se facă o injecţie. Şi rosteşte un NU foarte clar când n-are chef să meargă la şcoală sau să-şi facă lecţiile. Şi când nu vrea să meargă la culcare. Şi exemplele pot continua. Şi nu i se respectă dreptul de a spune NU.

      • Ba da, Vero, i se respectă dreptul de a spune nu și i se explică de ce trebuie să se transforme în nu-ul în da.
        Tare rău trebuie să fie un copil care spune atât de mulți de nu! Copiii pe care-i cunosc eu acum (ai prietenelor) sunt niște îngeri, se vede treaba.

      • Vero zice:

        Ei, Renata, bineînţeles că n-am vrut să zic că un singur copil îi spune pe toţi acei „nu”! Am dat doar exemple de cazuri în care spun copiii NU. De cazuri în care nu li se respectă dreptul cu pricina. Fiindcă nu consider că, dacă ţi se explică de ce trebuie să transformi un „nu” într-un „da”, înseamnă că ţi s-a respectat dreptul de a spune „nu”. Înseamnă doar că alţii s-au străduit să-ţi impună punctul lor de vedere.
        (Eu am fost un copil cuminte. Adică m-am prefăcut că-l transform pe nu în da. Până când am putut să-mi exercit pe ascuns dreptul de a spune nu. Mi-aduc foarte bine aminte ce liberă m-am simţit când, cu leul rămas de la cumpărături, mi-am cumpărat o îngheţată Polar şi am mâncat-o pe stradă, deşi mi se explicase că „NU vreau să renunţ la îngheţată” trebuie schimbat în „da” când mă doare-n gât. Tot aşa m-am simţit şi când am luat un trei la chimie, în clasa a opta, fiindcă am spus, senină, că n-am învăţat lecţia. Şi când am copiat la teză, la istorie, tot într-a opta – isprăvi de care ai mei n-au aflat.
        Şi zău că nici îngheţata aia, nici refuzul de a învăţa când n-am avut chef nu mi-au dăunat cu nimic – în ciuda explicaţiilor primite de la părinţi.)

        Oricum, se poate zice că şi copilului care plânge la botez i se respectă dreptul de a spune nu. Pentru că, atunci când e totuşi cufundat în cristelniţă, de fapt i se explică, într-un limbaj accesibil lui, de ce trebuie trebuie să transforme nu-ul în da. 😀

  29. papagigli zice:

    Renata, dragostea mea, dupa cum observi, atotcunoscatorii, vreau sa spun religiosii, cunosc nu numai neadevarul pur, dar stiu si ce e in sufletul tau, ce te framinta, ce chinuri interioare te macina. Altfel spus, tu habar n-ai ce e cu tine, ei stiu ca le crapa capul de cunoastere a modului in care pot jigni persoane cu opinii diferite de ale lor. Mai mult decit atit, vad ca s-a nascut un concept nou, probabil adus din creierul muntilor. In mintea lor odihnita si plina de fantasme si inchipuiri, cei ce vad si traiesc in realitate ar avea grabnica nevoie de evaluari psihiatrice. Cam cit de luminata de-ntuneric trebuie sa-i fie mintea unei inse care naste astfel de insulte?
    Si sa nu uiti, please, sa scrii la ordin, ca altfel vei intra pe mina inchizitiei religioase si rugul iti va fi destinatia. 😆

    • Gigli, m-a mirat și pe mine faptul că Maria, de pildă, știe, mai bine ca mine însămi, care sunt resorturile ascunse care s-au activat în mintea mea ca să scriu despre un incident banal și absolut blamabil. Credincioșii activi se pare că nu se pot abține de la prozelitism. Și nu văd de ce. Dacă ei l-au găsit și-l iubesc pe Dumnezeu, ce-i mână să-și dorească sporirea acestei armate de găsitori și iubitori de Dumnezeu?

      • papagigli zice:

        Convertirea sau racolarea altora e un mod de-ai intra in gratii stapinului. Aici i se mai spune si „brown-nose” sau „sucking up” sau „dick riding” 😆
        Si inca ceva. Trebuie sa-ti intre-n cap ca astia le stiu pe toate. Sunt de speriat, nu alta.

      • Ce plicticoasă trebuie să fie viața cuiva care le știe pe toate!

      • papagigli zice:

        Astia nu se plictisesc, se-mpauneaza, ba unii spun ca si-ar da si viata pentru religia lor, ceea ce ii plaseaza pe aceeasi craca cu isis, daca e sa-i crezi.

      • La creștini e doar o figură de stil. Nici un creștin ortodox n-o să-și pună o vestă bombardieră ca să omagieze perfecțiunea Zeului său. Ortodocșii sunt mai cu cârcoteala, cu povețele… Nu sunt habotnici decât din vorbe și de ochii lumii.
        Să nu uităm că marii informatori ai poliției politice în România au fost popii. Capul ce se pleacă, sabia nu-l taie. Măcar un centimetru pătrat din fiecare rochie popească românească e, prin descendență profesională, pătată de sângele unor nevinovați. Excepțiile nu se pun, în cazul de față.

      • papagigli zice:

        Asta-i motivul pentru care am incheiat cu „daca e sa-i crezi”

  30. Iosif zice:

    @klaus
    Citesc o „versiune sinodala” în limba franceza imprimata în 1956 în Suisse si o alta versiune româneasca adusa de mama din USA oferita cadou de nunta. Nu stiu cine a tradus-o si nici nu este relevant. Multumit ?

  31. Maria zice:

    Să nu uităm că marii informatori ai poliției politice în România au fost popii.
    Sa nu uitam nici ca marii detinuti politici, astazi „sfintii inchisorilor”, au fost tot popii. Imi pare rau, marii informatori au fost din toate mediile si profesiile, doctorii mai ales, profesorii, mai ales din facultati, scriitorii – de toate pentru toti. Din pacate pentru noi, ca popor, am avut multi delatori si se pare ca ne mentinem pe linia asta. Depinde unde vrei sa privesti, cert e ca oriunde ai privi, dai de ei. Sunt carti astazi care dau marturie asupra multor preoti crestini (inclusiv catolici, greco-catolici), foarte multi nestiuti, necunoscuti, necelebrii, morti in conditii infioratoare si aruncati in gropile comune. Am avut privilegiul sa cunosc unul dintre acesti preoti, Parintele Constantin Voicescu, a slujit in ultima parte a vietii la Biserica Sapientei – de fapt a fost primul meu duhovnic. A impartit celulele comuniste cu Parintele Arsenie Papacioc, care i-a fost si duhovnic, dar si cu multi, multi altii cum spuneam, necelebrii. Sa fim corecti. Avem foarte multi preoti martiri din perioada comunista si asta e o realitate de necombatut de orice om corect informat si de buna credinta.
    Paradoxal, libertatea asta castigata in ’89 vad ca ne-a dus la vechile clisee comuniste – de tip ” religia e opium pt popor”. Credeam – speram – c-am depasit faza asta „materialist-dialectica”, dar nu, renaste din propria-i cenusa cu o vigoare demna de cauze mai nobile.
    Eu n-am fost niciodata de acord cu filosofia asta materialista. E o prostie evidenta, ca si cand ai sustine ca intai a fost biroul asta la care stau acum si abea apoi a aparut gandul de a face un birou. Evident ca cineva s-a gandit intai, a inchipuit in mintea lui un birou, apoi l-a realizat material. Tot universul asta material a fost in mintea cuiva intai – si aici apare curiozitatea, dorinta, nevoia de a cunoaste pe cel care a gandit tot ce ne inconjoara. Mie mi se pare foarte simplu. Mircea Eliade a studiat religiile lumii nefiind deloc un crestin ortodox practicant, dar a sfarsit prin a deveni unul. Marile minti ale lumii au crezut in Dumnezeu. Cine sunt eu sa nu cred?!
    Ritualurile sunt „imbracaminte” a tainelor, participand la ele le simti puterea si le intrezaresti – foarte putin deocamdata – noimele. Daca incepem sa consideram ca taine nu exista, ca materia e totul, ca botezul, cununia, alte taine trebuie sa dispara, s-ar putea sa ne trezim niste monstrii. Nu inteleg deloc furia asta – ca e furie, e agresivitate, e… nici n-am cuvinte! Daca tot vorbeam de drepturi, crestinii astia practicanti n-or avea si ei drepturi? Sau e musai sa fie injurati si scuipati sub diverse pretexte care nu contin niciun fel de adevar? Cui foloseste? E botezul o agresiune si de-aia trebuie sters de pe fata pamantului? Am terminat cu violurile, talhariile, crimele – si ne-a mai ramas de rezolvat o ultima agresiune, botezul! Copilul meu a fost impartasit toata copilaria sistematic, dar cu boli mi-a venit de la scoli! Sa terminam cu scolile, zic! Intelegi unde ajungem asa?
    Iarta-ma, iti promit ( in scris!!!) ca e ultima mea interventie pe subiect. Iti spun cu toata onestitatea, esti prea desteapta ca sa mergi pe linia manipularilor la moda acum. Crezi sau nu, chiar imi pasa de persoane inteligente, luptatoare si cu minte si verb. Asa sunt eu.

  32. Iosif zice:

    @ Maria
    Eu sunt credincios nealiniat dogmelor iudeo-crestine ,actuala partenera este o femeie agnostica însa iubeste si apreciaza oamenii adevarati selectându-i în normali, mai putin normali si extremisti mai ales ca lucreaza, coordoneaza si e responsabila de sanatatea a sute de astfel de oameni adulti batrâni din doua mari „Maison de retraite” .
    Si noi am fost cununati religios la o biserica greco-catolica însa asistenta, rudele care au participat la eveniment s-au speriat efectiv de juramintele (asemanatoare blestemelor) pe care popa ne-a pus sa le recitam dupa el, iar amintindu-mi de acele momente ma gândesc si azi ca acel popa si-a gresit cariera si ca poate era mai util societatii daca alegea profesia de procuror DNA ! 🙂

  33. papagigli zice:

    Maria, iti raspund eu, desi nu prea pot spune de ce o fac.
    Cele insirate de tine sunt eronate in mare masura. Chestia cu biroul e de-a dreptul puerila si anapoda. Daca e sa gindesti ca totul s-a facut pocnind din degete, asa cum pretindeti voi, atunci tema biroului are sens, dar in niciun caz nu poate fi asociata evolutiei.
    In ceea ce priveste inversunarea de care aminteai, este de asemenea eronata afirmatia. Renata a fost pur si simplu revoltata de imaginea unui om matur care bruscheaza un prunc lipsit de aparare in timpul unui ritual absolut idiot. Daca pentru credinciosi asta nu-i revoltator, atunci banuiesc ca problema e la voi, nu la Renata.
    In privinta drepturilor, evident ca botezul e un abuz atita timp cit copilul nu-si poate exprima opinia in privinta a ceea ce urmeaza sa i se intimple. Iti amintesc, desi nu stiu daca are vreun rost, ca un contact sexual liber consimtit cu o minora sau minor e totusi pedepsit de lege, doar pentru ca se considera ca o minora sau un minor nu au discernamintul necesar pentru a diferentia moralul de imoral. In acelasi timp, religia spune totul e in regula doar ca cei doi trebuie sa fie casatoriti religios, chiar daca ea are 10 ani si masculul 60. Asta numiti voi moral?
    N-a spus nimeni ca violul sau crima nu trebuiesc repudiate, dar ce are asta cu botezul, care este o practica absolut inutila, absurda si inumana. In armata americana se numeste waterboarding si e considerata tortura, chit ca i se aplica unui adult, dar faptul ca nu consimte la acea „imbaiere” o face ilegala.
    Din cite stiu, in toate tarile numele copilului e cel declarat de parinti la nastere, nu cel dat in urma botezului. Ele pot fi diferite, dar cel cu care copilul e inregistrat e cel declarat la nastere.
    Cununia religioasa nu are niciun fel de statut legal, atita timp cit nu exista si cea oficiata la primarie. Multi spun „e bine s-o ai” Numai ca eu, de exemplu, nu o am pe aia religioasa si cu toate astea sunt casatorit de 32 de ani. Unitasem, cu aceeasi persoana care din intimplare sau nu, e femeie 😆 Pe de alta parte am o gramada de cunostinte cu botez, cununie religioasa, credinciosi si totusi divortati si re-re-casatoriti. Asa ca eu chiar nu vad la ce ajuta, desi nu sunt nici orb, nici vatamat.
    Problema cu religia e ca ni se flutura in fiecare post de cite un obsedat si de aceea deranjaza. Pastrati-o, ca nu v-o fura nimeni, dar n-o mai scoateti la mezat, ca nu face tuturor placere. Ba la un moment dat incepe sa deranjeze.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s