Mecanica toamnei

(lui Castanman)

S-a făcut frig în casă. E doar început de octombrie și rochiile de vară stau, încă, la îndemână. Arată ca niște stafii expirate care, doar ele, în mintea lor, își imaginează că sperie pe cineva, adică se fac utile.
N-am desfăcut lada cu haine de iarnă fiindcă tot trag nădejde că vara se întoarce.
Semn clar de bătrânețe: încerc să țin timpul pe loc.
Mai e mult până să adun castane căzute în iarbă și mă întreb dacă o să am chef, și anul ăsta, să mă aplec după ele. Dacă șalele mele vor avea chef să muncească la strâns castane.  Pe cele mai frumoase. Adică măcar cinci. Măcar trei. Câte încap în buzunarul balonzaidului  și rămân acolo, peste iarnă, lângă brichetă. Nici nu știți ce mișto e să pipăi, în buzunarul balonzaidului, trei castane și-o brichetă și să alegi bricheta.

Primul fum, la semafor.
Ce plăcută e toamna! Ce plăcută e și toamna asta.
Aeroterma vuiește discret, dar tot dau radioul mai tare. Măcar pe Snow Patrol. Țigara are gust de prune uscate. If I lay here, if I just lay here …

Se pune verde. Nu mă mai întind aici. Merg mai departe. Octombrie  mă împinge de la spate, cu un Ford înmatriculat în Sibiu, al unuia, Mihai. SB-08-MIH.

Apropos, n-am balonzaid…

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în actualitate mioritică, bloguri care merită citite, citesc şi-mi place, literatură, prieteni, Uncategorized și etichetat . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

38 de răspunsuri la Mecanica toamnei

  1. Chiar asa e toamna. Frumos…

  2. castanman zice:

    Cand cea mai tare femeie de pe wordpress iti da o dedicatie…wow! Renule, gestul tau ma onoreaza si-ti apreciez verticalitatea in lumea asta plina de oportunisti. Poate incerci sa continui sa scrii mai mult in genul asta (Mecanica dragostei), scrie dracului si poezie, chiar daca datoria civica te mananca pe degete. Frumos, multumesc cu plecaciune. As fi folosit ” chapeau”-l, dar l-au devalizat niste unii pe tot felul de rahaturi.

    • castanman zice:

      Ps. Intre trei castane si o bricheta, tu alegi bricheta? 🙂 Ruleta ruseasca…

    • Wow!… Când cel mai tare bijutier de pe WP zice că…, îți vine să te simți bine. 🙂
      Nu poci a scrie versuri, dacă n-am pentru cine. Oricum, versurile sunt pentru cei care au șlefuit proza destul.
      E unul din textele pe care l-am scris dintr-o suflare, cu mare plăcere și, dacă nu știam care va fi finalul pe când scriam al paișpelea cuvânt, ajungea, voios, la gunoi.

      • castanman zice:

        Cel mai tare bijutier? Sa vezi ce ti-o iei in freza, Renule…si poezia nu trebuie sa o scrii pentru cineva, e un gest egoist necesar conservarii speciei, balonzaidul ala daca ar fi existat ar fi fost un simplu element meteo, ne-avandu-l transformi textul in poezie…un murmur pe buze poate scufunda o nava/ …/ sst! nu indrazni sa dansezi pe punte, Jack!/ canta negrul ala, demult, cum bine zice klaus altfel

      • klaus zice:

        Da, castane, ești bun și din punctul meu de vedere. Chiar dacă te-aș lăsa mereu corigent la anatomie topografică. Dacă vrei să te scoți cu un cinci, explică, te rog, localizarea sufletului față de freză.

      • Da, da… și pentru nota 6, să ne explice unde e sufletul față de freză la chelioși.

  3. Mugur zice:

    Și-n buzunarul meu se alătură brichetei ba o castană, ba o ghindă, ba chiar si trei fructe țepoase de platan. Azi am avut o mingiucă săltătoare, puerdută de-un zurliu.

    În semafor mă împing din spate mai multe mașini, dar eu îmi păstrez octombrie liniștit, căci în octombrie mă simt cel mai bine și sunt, parcă, cel mai frumos. 😉

    • Mugur, nu știu dacă ești frumos, dar cu rândurile astea chiar ești!
      Putem face un pas înapoi? Douăzeci de ani?!

      • Mugur zice:

        Poate voi scrie de octombrie frumos, cu douăzeci de pași făcuți pe jos, cu douăzeci-treizeci de ani șterși de pe listă și amintirile strânse în colțuri de batistă. Și voi (re)naște (pentru-a câta oară?), în cânt de mandolină sau vioară.

      • Mugur zice:

        Mulțumesc! Este una dintre melodiile mele preferate, ca si interpretul de altfel.

        Iar dacă în spatele melodiei se ascundea și un îndemn, de crescut nu cred să mai cresc, decât poate în ce privește greutatea, dar nici asta nu-mi doresc. 😉

    • klaus zice:

      Mugur, melodia ta e pentru mine un preambul pentru „iarna toți zidarii merg în cer, sa zidească moara de ninsori”.

      • Mugur zice:

        Klaus, nu știu dacă interpretez corect sensul comentariului tău, dar am să consider că mă trimiți cu gândul doar la iarna ce pare foarte aproape de noi sau poate către sărbătorile iernii, căci uneori timpul pare să nu contorizeze decât luminile, ale toamnei, ale iernii…
        În ce-l privește pe Adrian Păunescu, pe care-l citezi, află că mă număr printre iubitorii poeziei sale, așa că-ți mulțumesc pentru recomandarea de lectură (sau audiție), căci această poezie a sa îmi era necunoscută până azi.

      • klaus zice:

        Cred că e un text pus pe muzică în „iarna simfonic.
        Îl iubesc pe artistul Tudor Gheorghe, cred că frizez obsesia. N-am întâlnit în viața mea niște texte superbe care ar mai putea căpăta valoare suplimentară prin aranjarea cuvintelor în cadru muzical. Nu-mi mulțumi, bucură-te de versuri și melodie. E suficient!
        Dacă interpretezi corect sensul postării mele? Habar n-am. Mai scap fără voia mea în mesaje cuvinte ce parcă au fost duse la tocilar.
        Melodia asta îmi aduce aminte de toți ai mei care nu mai sunt. Nu știu de ce mă emoționează peste măsură . Poate pentru că mi se pare perfectă, pe calapodul sufletului meu.

  4. klaus zice:

    „Ce nori blindaţi se lasă peste noi…
    Octombrie ne-a prins în ambuscadă
    şi ne atacă ulmii-n canonadă
    lătrând un tir de frunze prin noroi…”

  5. clujanu zice:

    Octombrie, ce frumos! Octombrie e luna in care umbl, mai tot timpul, cu aparatul de fotografiat atârnat de gât. Și fac poze, poze dintr-acelea de care e plin netul dar eu le fac pentru mine!

  6. castanman zice:

    @klaus/ Sufletul e ubicuu, nu poate fi intabulat, suprafata finita fara margini, n-are ce cauta topograful in chestia asta. Freza era o tinta falsa. Renata se expune oprobiului alocand laude diversilor 🙂 De tine, klaus , vreau sa profit legalizand notarial declaratia ta – ” Castanman esti bun”. Vreau sa scap de eticheta de tampit 🙂

    • Castane, cine, când, cu ce ocazie te-a făcut tâmpit? Dă-l pe mâna mea!

    • klaus zice:

      Tâmpit nu ești sigur, ești bun, ba chiar foarte bun în taina cuvintelor. Nu în toate, e clar. Localizarea ficatului din punct de vedere anatomotopografic nu se poate întăbula, e doar o cutumă acceptată de cei care vor să puncteze geografic distanța dintre freză și ceva, de exemplu. Sau față de o axă. Referința e destul de clar definită. Înțelegi?
      „Ubicuu” nu mi-a plăcut niciodată. Dacă ar fi după mine l-aș sinucide pe loc.

  7. castanman zice:

    Pentru nota 6, mediocritate curata, nu ma bag. Pentru nota 10 sau nota 2, as incerca ceva. Dar asta i o chestie minora, contraventie. Infractiune mi se pare ce faceti voi, tu si klaus, ascunzand de mine poezii. Adio!

  8. castanman zice:

    Ce sa caute orgoliul in poezie? E o miza prea mica.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s