Șase zile vs. șaizeci de minute

Motto: „La început Dumnezeu a făcut cerurile şi pămîntul. Pămîntul era pustiu şi gol; peste faţa adîncului de ape era întunerec, şi Duhul lui Dumnezeu se mişca pe deasupra apelor. Dumnezeu a zis:„Să fie lumină! “ Şi a fost lumină. Dumnezeu a văzut că lumina era bună; şi Dumnezeu a despărţit lumina de întunerec. Dumnezeu a numit lumina zi, iar întunerecul l-a numit noapte. Astfel, a fost o seară, şi apoi a fost o dimineaţă: aceasta a fost ziua întîi… (Gen. 1:1-5)”

…Până la urmă, zice-se că Dumnezeu a făcut lumea în șase zile. În a șaptea s-a odihnit. Nu scrie nicăieri ce-a făcut El în ziua a opta.
Noi, în a opta zi, dăm contorul înapoi și ni se face iar Luni. Iar e prima zi, dintr-o săptămână care se duce, pe apa Sâmbetei, aproape fără rost.

Noroc că, printre mulții noi fără rost, există unii care re-creează lumea, în câteva minute. Aproape că o fac mai frumoasă decât a lăsat-o Dumnezeu.

Uneori e un biet moldovean, născut în Moldova rusească și ajuns italian prin talentul său.

N.B.: Dacă nu voi stârni, la comentarii , decât evlavioși, dornici să-mi explice că și pe Igor, ăsta, tot Dumnezeu l-a făcut, în săptămâna divină, îi rog să se abțină.
Prefer fără comentarii.

 

 

 

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în cronici, cu ce ne mândrim, pictura, părerea mea și etichetat , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

174 de răspunsuri la Șase zile vs. șaizeci de minute

  1. Iosif zice:

    Renata draga,între „motto”-ul din en-tête,si articolul comentariu,nu exista nici o legatura.Este o distanta ca de la pamânt la cer si o diferenta ca între lumina si întuneric. Un fel de doua feluri în trei nuante,inodor,incolor si insipid ! 🙂

  2. Iosif zice:

    Sustine-ti afirmatia prin argument logic !

    • Nu era Întuneric, atunci când a făcut Dumnezeu Lumină?! Că, dacă ar fi fost deja lumină, Lumina lui Dumnezeu n-ar fi fost chiar așa un eveniment. Ar fi fost doar Ceva-Mai-Multă-Lumină.

      • Iosif zice:

        Ba da,era însa tu încerci sa argumentezi big-bangul nebuniei stiintei moderne care n-are nici un support logic,iar pentru a-ti demonstra logic tie si tuturor cititorilor ca te înseli,atât tu cât si stiinta lumii,mi-e usor si foarte simplu.însa nu stiu daca ai întelege explicatiile mele,deoarece acestea sunt experimente si revelatii intime,strict personale realizate între om(creatie ) si Dumnezeul Creator,al universului atemporal si al vietii în forma cunoscuta prin perceptia celor cinci simturi relative,efemere,limitate,scurte,imprevizibile.
        Cred ca esti de acord ca fiinta umana este un paradox,un microunivers complex,neexplorat de catre stiinta moderna decât într-un procent infim,si ca dincolo de constientul cognitiv,exista subconstient,inconstient si (foarte rar ) supraconstient.
        La supraconstient ajung doar geniile,care sunt rapid eliminate (scoase din scena) de sistemul raului mondial care nu accepta sa fie cunoscut ADEVARUL ABSOLUT,pentru a stapâni si controla omenirea în mod egoist câteva familii milenare,descendente din omul adamic,urmasi a lui „Cain” al carui caracter rau s-a perpetuat genetic din generatii în generatii pe aceasta planeta albastra Terra,pe care a distrus-o „stapânitorul acestui sistem”,acesti reptilieni cu sânge „albastru” si rece… 🙂

      • Iosif, în textul acesta n-am nicio treabă cu știința modernă. Numai și numai cu talentul.

      • Lotus zice:

        Renata, nu era întuneric! 🙂 La fel cum – părerea mea – nici Adam nu era inițial bărbat, până când a apărut Eva.

      • Marian zice:

        @Iosif De ce uiti ca , dupa uciderea lui Abel , aia doi l-au avut pe Set ? Si ala avea sange reptilian ???

      • Iosif zice:

        Mariane,nu stiu ce urmaresti,însa nu raspund provocarilor.No ofence !

    • Cudi zice:

      Momentul ăla în care Iosif pretinde argumente logice Renatei. Priceless.

      • Și ce, Cudi? Nu i le-am dat?! 🙂
        Mă obsedează, încă din copilărie (și, o bună bucată de vreme am exersat și eu) cum să faci lumină pe o foaie albă de desen. Că asta voia profesorul de desen dintr-a șasea, să creăm lumină din pensulă, apă și 12 culori de apă.
        Și uite că sunt iubiții ăștia de Dumnezeu care o fac.

      • Cudi zice:

        Ce pot să spun… Pictorii talentați sunt ceva de neînțeles pentru mine, sunt sus, sunt… magici și sunt ca niște apostoli, eu nefiind capabilă să reproduc nici măcar pensula din mână, pe-o hârtie, pe o pânză.
        Poate că arta este spiritul lui Dumnezeu, poate că Sfântul Duh e o lucrare în acuarelă.

      • Așa cred și eu, Cudi. Artiștii sunt întruchiparea dumnezeității pe pământ. Acuareliștii, dintre toți plasticienii, sunt Îngeri. Lucrarea lor e o singură dată și de necârpit.

  3. Cudi zice:

    Renata, video-ul spre care faci trimite e cu un asiatic ce pictează, nu cu Igor Sava. Dacă așa ai vrut tu să pui, îmi cer scuze pentru această observație.

  4. Lotus zice:

    Păi poate Dumnezeu era femeie.

    Am văzut și eu pictori rapizi, unii care fac portrete în două-trei minute. Dar tipul ăsta e foarte rafinat.

    • Marian zice:

      @Lotus Te-ai gandit ca tipul ar fi putut fi hermafrodit ?

      • Lotus zice:

        Tipul în nici un caz. Un tip, doi tipi – e de gen masculin! 🙂

      • Marian zice:

        @Lotus Omule…am glumit pe seama conceptului de Dumnezeu , cum de nu te-ai prins de figura !? Daca te-ai suparat…iti prezint umile scuze .

      • Marian, Lotus știe foarte bine că ai glumit, dar n-avem voie să glumim despre Dumnezeu. Numai El are voie să glumească pe seama noastră. El, adică Dumnezeu. Când vine vorba de Cel de Sus, Lotus e foarte strict. Țeapăn, de-a dreptul! 🙂

      • klaus zice:

        Un hermafrodit, doi hermafrodiți – tot gen masculin :).

      • Lotus zice:

        Renata, dacă vorbești serios, atunci faci dovada necitirii comentariilor, în cel mai bun caz. De vreme ce chiar mai sus am două glume pe subiectul sexului divinității.

      • Lotus, mie nu mi s-a părut că ești foarte glumeț cu Dumnezeu. Mai degrabă fixist.

      • Lotus zice:

        Păi cu Dumnezeu nu, dar cu voi despre Dumnezeu da. 🙂 Probabil confunzi fermitatea cu rigiditatea. Un astronom care știe că Pământul se rotește în jurul Soarelui va fi neclintit în enunțarea acestui adevăr, atunci când alții îi vor spune că Pământul e plat. Dar asta nu înseamnă că nu poate și glumi.

      • Marian zice:

        Doamna Carageani , Lotus ca si noi dealtfel , are tot dreptul din lume sa faca orice fel de glume pe seama lui Dumnezeu caci… nu se supara batranul . Chiar El a spus chestia asta : „- Orice lucru iti va fi iertat …chiar si hula impotriva numelui Meu ” etc . Iosif ne poate lumina unde-i scrisa asta .

  5. Iosif zice:

    🙂 Sper sa nu fie cu suparare,insa citindu-va comentariile nu pot decât sa observ cât de limitat poate fi rationamentul lui homo sapien sapiens… 🙂 🙂

  6. Iosif zice:

    Schopenhauer nu este decât continuatorul (complementarul) lui Platon,Aristotel,Spinoza,Kant si al multor alti filozofi si/sau genii ale cunoasterii absolute…

  7. Marian zice:

    „În a șaptea s-a odihnit.” Geneza 2/2 Dumnezeu a binecuvantat ziua a saptea si a sfiintit-o . Pentru a sfiinti acea zi…chiar crezi ca n-a avut de lucru saracu’ Dumnezeu { mai ales ca…nicaieri nu se spune daca a existat si-o …Doamna Dumnezeu } , pentru a trimete invitatii la cei cu care facuse lucrarea { ca doar nu ti-ai inchipuit c-a facut de unul singur toata treaba }, sa le pregateasca oarece sa bage aia la jgheab….ma rog asa cum vei face si dumneata cu Oana &comp. maine poimaine ??? „Nu scrie nicăieri ce-a făcut El în ziua a opta.” Ziua a opta n-a lasa-o El ci…oamenii au inventat-o si , daca-ti reamintesti istoria pe acre ai invatat-o printr-a noua , in Franta zilele saptamanii erau la un anume moment…vreo zece ca si-n Roma antica de altfel . Vad ca Iosif { profit de ocazie sa-l salut , la fel de politicos ca de obicei } si-l rog umil sa-ti reaminteasca , care-i acea zi a seaptea 😉 ? Da’ ce patzisi frate de-o luasi pe panta religiei …. unde-i chestia cu….Braul Maicii Domnului zilele astea cumva ? 😎

    • Așa de vede de la tine, Mariane. că am luat-o pe calea bisericii? 🙂

    • Lotus zice:

      Mariane, eu nu-ți împărtășesc politeismul ăsta pe care am observat că-l susții de ceva vreme încoace. Dacă mă întrebi pe mine, a existat și există un singur Dumnezeu. Care se poate manifesta sau își poate asuma multiple forme, da-i unul singur.

      • Marian zice:

        @Lotus Nu , nu te intreb pe dumneata , pur si simplu stiu…macar datorita unei logici elementare sau , daca-ti convine mai mult , raportandu-ne la zilele noastre , a fost vorba despre ECHIPE DE „CONSTRUCTORI „….ECHIPE DE FIINTE INTELIGENTE { oameni de sttiinta cum ai numim noi } ce au ” construit ” omul . Homo si … cum le-o mai zice Iosif ! Acele echipe au avut fireste un coordonator si ” pentru ca acesta trebuia sa poarte un nume { pentru identificare } a fost numit…. DUMNEZEU . Ma rog… cam asa am citit eu prin scrierile lui Erich von Deniken si-n plus pentru a fi sincer cu dumneata , tare-mi place sa urmaresc niste emisiuni pe tema asta la History Channal . Freste ca si lecturarea , evident si studierea lucrarii lui Leo Taxil prin tineretzea mea , a contribuit cu ceva insa nu in mod special deoarece , in afara acelor ” Amintiri din viitor ” nu aveam ” masurile de comparatie ” pe care le am astazi . Daca vrei…chestia asta , ma mai linisteste deoarece , stiu precis ca daca eu voi muri…vor muri si cei pe care-i urasc din toata inima si care cred ca vor mosteni pamantul sau , vor lua cu ei ” dincolo ” ceva din ceea ce au azi . Respect !

      • Lotus zice:

        Marian, faptul că X sau Y au afirmat lucrul ăsta nu înseamnă că e și adevărat. După cum faptul că pentru construcția unei case ai nevoie de o echipă de oameni nu înseamnă că și pentru constucția Universului a fost nevoie de o echipă de divinități. Iar Dumnezeu nu trebuie să se subscrie logicii elementare, transcenzând-o prin excelență. Respect!

      • Marian zice:

        @ Lotus Eu n-am afirmat c-ar fi si adevarat ! Eu am spus doar ca , o logica elementara proprie omului zilelor noastre , bla , bla , bla….

  8. Elena zice:

    Renata, m-am gândit să-ți rãspund aici la comentariul de pe cârcotesc.wordpress.com, pentru cã deși tu scrii „frumos”, adicã e o simfonie de cuvinte care te ung pe suflet – ce scrii tu, de citit, nu îi citești pe toți la fel. De corect.
    Unde am zis eu sã eliberezi pisicul? Am zis doar cã animalele sunt mai atașate de naturã și cã în captivitate (fie cã e o cușcã sau un apartament, tot captivitate e, chiar dacã apartamentul oferã condiții mai bune de trai) el nu se simte la fel de bine, liber, fericit, ca în mediul sãu natural. Dar nu ai fi singura care face acest lucru pentru a-și manifesta într-un fel sau altul anumite lipsuri, cum ar fi maternitatea, sau alte mofturi și plãceri personale. Chiar și „iubitoarele de animale” care își îmbracã animalele de companie ca pe niște copilași, o fac pentru plãcerea lor mai mult decât pentru plãcerea și binele animãluțului care poartã pantaloni fashion, ochelari, cãciulițã, etc. Sub aceastã iubire zace de fapt un soi de sentiment mai mult vecin cu egoismul decât cu bunãtatea, la fel cum mulți oferã din bunãtate, dar se mândresc cu asta și le crește inima, așteptând ca ceilalți sã-i remarce bunãtatea ca sã se simtã el/ea împlinit,ã. Deci primește la schimb un sentiment „de bine”, care e de fapt motorul acțiunilor sale „altruiste”.
    Dacã tu îți permiți sã mã „toci” pe mine, m-am gândit cã trebuie sã simți cum e, ca sã te gândești de douã ori înainte sã îl calci pe celãlalt sub tãlpi. Nu de alta dar sã nu ajungi sã-ți faci un obicei din asta. Deja am vãzut ceva hãituieli pe la Lotus, semn cã dupã plecarea mea, el mi-a preluat din „atribuții”. Știi ce zice despre tine faptul cã folosești apelativul „coabitantu’ „?
    Cã din subconștientul tãu țipã urmãtoarea replicã: „Domnilor, el este doar persoana cu care eu co-abitez, coabitarea e ceea ce ne leagã, sunt o femeie disponibilã emoțional, etc”
    Renata, eu sunt atât de „piți” pe cât ești tu de O.J.B.-istã. În caz cã nu știi ce înseamnã O.J.B.- Organizația Javrelor Bãtrâne.

    • Cudi zice:

      Nu înțeleg cum vine asta: „sã îl calci pe celãlalt sub tãlpi”. Serios acum, cum poți călca pe cineva sub talpă? Tehnic vorbind, dacă mă calci sub tălpi, înseamnă că tu ești sub tălpile mele. E de o dialectică infinită, vorba filosofului.

      • Elena zice:

        E o expresie, poate regionalã, asemãnãtoare cu „a cãlca pe cineva în picioare”. Cine știe, poate câ sub talpã o fi și cãlcâiul lui Ahile pe acolo, sau pe aproape. 🙂

      • 🙂 🙂 🙂
        Doamne, Eleno! Cum deschizi gura, cum spui o prostie. Uneori două deodată.
        Expresia corectă e „a călca în picioare” pe cineva, și nu e nici un regionalism. Mai e o variantă – a strivi sub tălpi. Înseamnă același lucru: a umili, a batjocori pe cineva. A călca sub tălpi e un non-sens pe care l-ai ouat tu acum, combinând cele două expresii.
        Ahile avea călcâiul exact acolo unde-l are toată lumea, nu SUB talpă, că altfel n-avea mă-sa cum să-l țină de călcâi, să-l scufunde în Styx, ca să-l facă nemuritor. Ca să-l ucidă, Paris i-a țintit călcâiul, singura zonă vulnerabilă a trupului său.
        În sens figurat, a-i găsi cuiva „călcâiul lui Ahile” înseamnă a-i descoperi slăbiciunea, punctul nevralgic etc.

      • Elena zice:

        E o expresie, poate regionalã, asemãnãtoare cu „a cãlca pe cineva în picioare”. Cine știe, poate câ sub talpã o fi și cãlcâiul lui Ahile pe acolo, sau pe aproape. 🙂

      • Iosif zice:

        Elena,te îndemn cu toata dragostea sincera,ca pe propria-mi fiica,nu te lasa amagita de aceasta organ iz a tie „O.J.B.” care batjocoreste ce nu cunoaste,inconstienta crasa a celor ce nu-L cunosc pe Dumnezeu,care nu realizeaza ca prin cuvintele batjocoritoare ucid Suflete de valoare precum al tau si al altora neexperimentate si necalite de focul iazului gheenei…
        „Nu raspunde nebunului dupa nebunia lui,ca sa nu semeni si tu cu el.” – Proverbele lui Solomon –
        O zi faina tuturor garagiilor

      • Elena zice:

        Renata, o expresie este o expresie, ele se nasc în gura vorbitorilor. Știu cã sunt diferențe între expresiile acceptate în sens larg și cele care circulă într-o anumitã zonă, preluate din gurã-n gurã, dar nu am pigulit mesajul de astfel de „detalii” ca nu cumva sã vã las fãrã obiectul muncii voastre și sã nu aveți de ce vã lua.
        Cum vã ziceam, eu nu tind spre a mã perfecționa pe blog, eu nu caut să comentez ceea ce vă place, nici nu aloc timp foarte mult comentariului pentru cã comentatul nu e un job, nu ești plãtit pentru asta astfel încât sã fii determinat sã îți dai interesul cât de cât ca sã mulțumești pe careva, ci comentezi de „plãcere” sau cã așa vrei tu. Așa cã mai jos cu pretențiile, vã rog, pentru cã nu toți fac o pasiune sau o meserie din blog.
        Gift: http://m.adevarul.ro/life-style/travel/24-cele-mai-amuzante-expresii-romanesti-intelesul-strainilor-1_54f9d351448e03c0fd4b710b/index.html

      • A-ha! Am înțeles, Elena! Tu doar faci pe proasta, din altruism, ca să nu intrăm noi în trepidații că se sfârșiră proștii pe pământ!
        Ai grijă, că dacă te prefaci prea mult, poți rămâne așa. 🙂

      • Elena zice:

        Ah, știu povestea lui Ahile, am zis că e pe acolo, călcâiul, în zonã.

    • Elenush, bine-ai revenit, draga mea! Te mâncau sub-tălpile să zici ceva, dar nu-ți ridica nimeni mingea la fileu! 🙂
      Ia să vedem, cum mai stăm cu logica. Va’zică: deși eu scriu frumos, de citit, nu-i citesc pe toți la fel de corect.
      Hm! Cum adică? Chiar nu mă hazardez să înțeleg ce-ai vrut să zici. Încerci să-mi explici?

      E drept, nu mi-ai zis, textual, „Ia-l dă labă și dă-l afară!”, dar te-ai străduit, insistent, să mă faci să pricep cât de rău se simte pisicul în casă la mine. Și acum tot asta repeți. Iar eu îți repet că „domestic” înseamnă „de casă”. Mediul natural al unui animal domestic e „acasă”, nu pe stradă, nu pe câmp, nu în pădure.

      Uite acum o dovadă că nu ești naivă, cum îți place să te consideri, ci doar o „piți” cu pseudo-idealuri de femeiușcă onorabilă, care-și imaginează că fătarea e maximum de împlinire:
      „Dar nu ai fi singura care face acest lucru pentru a-și manifesta într-un fel sau altul anumite lipsuri, cum ar fi maternitatea, sau alte mofturi și plãceri personale.”
      Dar nici în enunțul ăsta nu te dă coerența afară din casă. Că din „maternitatea sau alte mofturi” se subînțelege că maternitatea e un moft, ca multe altele, ceea ce, cu siguranță nu ai dorit să spui.
      În fine! Cum nu e coerența punctul tău forte, să zicem că am înțeles ce-ai vrut să zici: că, nefiind în stare să fac un copil, cresc, în „captivitate”, ca o frustrată ratată ce mă aflu, un pisic.
      Ai văzut ce simplu era?

      Cu „coabitantu’” ai dat-o de gard! Dar nu fiindcă nu te duce capul (ceea ce e adevărat, în general), ci fiindcă n-ai simțul umorului. Puteam să-i zic „concubin”, ceea ce e corect, dar prea sună ca în „caietul grefierului”. Dacă voiam să țip la domni, p-acilea, că sunt „disponibilă emoțional” – ha,ha! De ce doar emoțional?! – nu crezi c-ar fi fost mai simplu să nu pomenesc niciodată de existența unui coabitant?! Mm?

      Te-ai scos la final, Eleno! Asta cu Javră Bătrână mi-a plăcut teribil! E original. De regulă, se folosește acronimul HB. Hoașcă Bătrână. Deci, recunoști că ești o „piți” pur-sânge! Așa scrii tu: „eu sunt atât de piți pe cât ești tu de OJB-istă.” Bănuiesc că țineai morțiș să mă faci javră bătrână și mi-ai specificat și măsura în care sunt: maximă, pe cât ești tu de „piți”.

      Mai treci p-aici, Eleno! Ești ca un tonomat de bancuri bune!

      • Arlech zice:

        O, da! Când trece Elena, în scris, la răutăţi verbale (sic!) nu poţi decât să râzî

      • Arlech zice:

        Mai sus am apăsat prea repede pe „trimite”. Reiau:
        O, da! Când trece Elena, în scris, la „naivele”-i răutăţi verbale (sic!), nu poţi decât să râzî şi să-i dai replica asta:

      • Elena zice:

        Renãțușca, animalele au fost domesticite de om, nu au fost dintotdeauna așa „domestice”. Omul a domesticit animalele pentru a le exploata. De exemplu:
        -calul a fost capturat și folosit ca mijloc de locomoție, ca „utilaj agricol”, etc
        – vaca pentru lapte și carne
        -etc.
        S-a gândit omul că vânãtoarea e grea și câteodatã poți sã te întorci cu mâna goalã, așa cã a domesticit animale, fãcându-le dependente de el și supuse.
        Dar tu ce crezi? Un animal, de exemplu vaca/taurul, e mai fericit în mediul lui natural, de exemplu în Argentina pe acele terenuri imense unde ele cresc libere ca acum mulți ani în urmă, sau în captivitate unde e hrãnit, priponit, înseminatã artificial, mulsã, etc? Fã acest exercițiu de imaginație.
        Și nu îți sugeram sã îl dai de lãbuțã afarã pe Mili, e fix treaba ta ce faci atâta timp cât legea îți permite, ci doar îți spuneam ce cred eu vizavi de creșterea unui animal de companie într-un apartament. La casã îi mai dai drumul afarã, se simte mai liber, ia contact cu natura, deși tot la blidul tãu cu mâncare se întoarce, tot sub palmele tale începe sã toarcã, tot pe canapeaua ta sau locul lui pregãtit de tine doarme.
        Dupã cuvântul „maternitate” am pus o virgulã, pãcat cã nu ai observat-o și nici nu i-ai înțeles rostul.
        În plus, femeia are în sânge, preluat de generații, „dorința”, conștientizatã sau neconștientizată, de a avea grijã de cineva (copii, soț, animale). E zestrea ei geneticã, ca sã zicem așa, și undeva din strãfundurile ei, strãbate acest sentiment, aceastã dorințã, ca o anamnezã. La acest lucru m-am gândit când am menționat de caracterul ei matern.
        La analizã tranzacționalã am învãțat cã atât femeia cât și bãrbatul au predominant un anumit comportament: adult, pãrinte, copil.
        La mine a reieșit cã sunt predominant adult, apoi copil și foarte puțin din „pãrinte” (matern). Dar asta, cred, doar pentru cã eram într-un mediu formal, și asta a scos din mine mai mult latura aceasta de adult, altfel eu sunt predominant „copil”. De aici naivitatea, faptul cã sunt jucãușã, „neserioasã” uneori, etc.
        În preajma prietenilor, a celor apropiați, sunt predominant copil, așa mã simt eu cel mai bine. Glumeațã, veselã, și nu mã sfiesc de autoironii, nici nu mâ supãr dacã cineva face o glumã la adresa mea, dar din care se râde, nu una care sã transmitã vreo frustrare sau o rãutate ascunsă. De fapt, mereu se glumește pe seama faptului cã mai mereu întârzii, chiar și în vis întârzii. 🙂
        Am mai menționat în comentarii cã nu am calitatea de a „întoarce și celălalt obraz”, deși arareori jignesc ca acum (ojb), adicã în offline, nu ard podul cãtre o persoanã, de multe ori prefer sã înghit în sec, sã-mi mușc limba, sã strâng din dinți, dar sã pãstrez tãcerea când plec. Cãci, da, plec, de cele mai multe ori. Pentru cã nu se știe în ce condiții te vei reîntâlni cu dușmanul de astãzi. E o vorbã: Nu face tot rãul pe care i-l poți face dușmanului tãu, pentru cã într-o zi viața s-ar putea sã ți-l fãcã prieten, și nu spune tot, nu te deschide de tot prietenului tãu, pentru cã într-o zi viața s-ar putea sã ți-l facã dușman. Arareori fac pirueta ca sã dau palma înapoi, atunci când poate gândesc cã nu am mare lucru a pierde.
        Dupã „disponibilã emoțional” am pus un etc. Menționezi de el pentru că e în viața ta și evident că interacționând cu el, ai de povestit despre el. E greu sã eviți a menționa de el, mai ales cã el este prezent și poate unii știu de el, vrei sã le spui și ce reprezintã el pentru tine ca ei sã nu creadã altceva, cã vã leagã mai multe. „Ea locuiește cu un tip, nu mã bag” iar tu îi liniștești – „e doar coabitantul”. 🙂

      • Eleno, pe mine mă foarte puțin interesează în preajma cui te simți tu predominant copil. Tot așa mă interesează și ce crezi tu despre taurul care dă lapte.
        Micile tale fantezii erotice despre cum m-aș fute eu, pe net, dacă n-aș avea „pe cineva”, mă scârbesc, de-a dreptul.
        Fă, ești atât de proastă, că te auto-decazi din drepturile de OM!
        Te-ai băgat, de bunăvoie și nesilită de nimeni, la desene animate.
        Și, ca să dormi liniștită, virgulă înainte de SAU nu se pune decât în construcția gen: „sau scapi, sau crapi”. E ca la ori-ori, și-și….

      • Elena zice:

        Deci atât te-a dus mintea să înțelegi…

      • Nu, eu ziceam cum ar fi trebuit să scrii, ca să fie bună virgula înainte de „sau”.
        Dar, dacă în zegrasul cu care ți-e umplută căpățâna se formează un mic gând, bucuros, cum că m-a dus mintea, s-o lăsăm așa cum ți-a căzut bine.
        Fato, până și Mili, captivul, înțelege mai multe cuvinte decât tine, și n-a împlinit un an! 🙂

      • Elena zice:

        Aaa, nu îți place cand cineva interpretează ce „spune subconstientul tãu” așa cum ai făcut tu interpretând textul scris pentru Lotus. Nu îți place nici când cineva te acuzã că ești interesatã de aventuri pe net așa cum m-ai acuzat tu când glumeam cu Papagigli, care în viziunea mea e un domn, e diplomat, nostim și e plãcut sã discuți cu dumnealui. Nici mãcar atunci când e provocat nu rãspunde urât, ceea ce e destul de rar întâlnit.
        Așadar, eu aș fi supermulțumitã dacã ai rãmâne cu ideea: Ceea ce ție nu îți place, altuia nu-i face. 🙂

        Sus, am menționat cã animalul luat ca exemplu e o bovina și am menționat la început „vaca/taurul”, apoi am dat exemple atât despre tratamentele aplicate animalului, atât mascul cât și femelã, deci nu stiu de unde ai dedus tu cã taurul dã lapte, taurului i se recolteazã sperma, dar lapte nu dã.

      • Marian zice:

        Daca-si sti precis ca …. mai am doar cativa ani de trait , asi da tot acel rest de viata doar pentru a urmarii live ” discutia ” dintre voi doua . FELICITARI DOAMNA CARAGEANI … Elena a cautat-o cu lumanarea !!!!!!!!!!!!!!!

      • Marian zice:

        Cu OJB-ul…m-am prins d e bine d e rau care-i treaba dar cu ” pitzi ” … Aici chiar am nevoie d e lamuriri .

      • Marian, pitzi/piți e prescurtarea de la pițipoancă.
        Pițipoanca e genul de fetișcană/fătucă/duduie/don’șoară care sclipește de prostie și superficialitate, dar își închipuie că astea două „calități” fac dovada feminității ei neobosite.
        Asta e, pe scurt.

  9. bucur zice:

    Atunci cind iei in deridere pe Domnul Isus primesti in consecinta .

  10. Iosif zice:

    @bucur iata o recompensa pentru comentariul obiectiv !

    • klaus zice:

      Iosif, am și eu o problemă cu recompensele. Să nu te simți jignit, te rog!
      Am dresat câțiva câini. Aproape fără excepție, au reacționat ca la carte când, în faza incipientă, recompensa era mâncarea. Tranziția spre recompense gen mângâieri sau jucăria preferată erau mai grele. Practic, n-am încercat cu niciunul decât trecerea spre recompense de tip afectiv. Mea culpa! Nu mi-e frică de rase de câini agresivi. Sunt destul de bine clădit, iar comportamentul unor bestii de genul ăsta e foarte previzibil. Revenind, crezi că am greșit, trebuia să încerc să folosesc ca recompensă jucăria preferată?

      • Iosif zice:

        Depinde de scopul si motivatia determinanta.De cele mai multe ori facem appel la zicerea: „Scopul scuza mijloacele” . Orice gând da nastere cuvintelor,iar cuvintele sunt caractere care „asimilate” vor afecta si modifica structura moleculei de ADN din celula vie producând stari pozitive sau negative entitatii vii vizibile mai cu seama la mamifere.

    • Lotus zice:

      Iosife, a dispărut clipul pe care l-ai pus. Probabil cineva din umbră îți urmărește activitatea online, încercând să pună capăt misterului copleșitor și inefabil care este adevărul esențial, iubirea divină exprimată prin Iisus Hristos, singurul ce ne poate ajuta să ajungem la Dumnezeire și să depășim lanțurile iluzorii în care ne-a prins cel rău și viclean, de la începutul lumii, pentru că în acest mod nu mai putem descifra literele sacre ale Bibliei, care ne revelează esența fundamentală a lucrurilor pe care le avem de știut, și anume că totul este IUBIRE, așa că este cel puțin ciudat că aceste clipuri dispar odată ce le-ai pus, ca și cum unui ochi care supraveghează totul din această lume nu i-ar plăcea ca aceste adevăruri și revelații pe care le conțin aceste clipuri să fie făcute publice, așa că le șterge.

  11. Lotus zice:

    Elena, Renatei nu nevoia de iubire maternă i-o acoperă mâțul, ci pe cea de iubire față de mama ei. Iubirea maternă n-o va cunoaște până când nu va avea un copil al ei. Și poate nu i-au scris ursitoarele asta.

    • Elena zice:

      Lotus, eu nu am precizat care e motivul 100%, am dat doar niște variante. Doar n’oi fi vãzãtoare cu duhul, nu? 🙂
      Acum explicã-mi tu diferența dintre iubire maternã și iubire de mamã. Etimologia cuvântului maternã care e? Latinã? Mater?
      Ce diferã totuși e cã pe una o oferi iar pe cealaltã o primești, de la o mamã.” Lipsuri” poate include și lipsa afecțiunii materne.

      Mi-a plãcut mult un citat: „Normalitatea e o iluzie. Ce e normal pentru un păianjen, e haos pentru muscã.”

      • Leano, hai, nu te mai obosi să te dai cultă-n cap! De unde ai pescuit citatul ăsta? De pe fesbuc? E din Coelho? Din Familia Adams? Din serialul Spartacus?

      • Elena zice:

        Renãtușo, pentru mine nu conteazã atât de mult sursa pe cât conteazã informația în sine, adicã citatul în cazul nostru, pe care eu însãmi îl analizez și îi descifrez sensul pentru a-l valida sau nu.
        Una din metodele intens utilizate în ziua de astăzi pentru manipularea maselor este folosirea persoanelor publice, a profesioniștilor din domeniu, a persoanelor cu o bunã reputație ca vector de transmitere a informațiilor false, incomplete, noi, pentru a li se da credibilitate, fiind astfel mult mai ușor acceptate și asimilate de populație.
        Până și în reclame se face uz de acest lucru când o anume persoanã importantã și cunoscută, sau un specialist recomandã un anumit produs. Așa se câștigă încrederea consumatorilor pentru un anumit produs. De fapt, acesta e rezultatul studiilor din neuromarketing.
        Când am zis cã eu sunt atât de piți pe cât ești tu de O.J.B.-istã, m-am gândit cã îți vei reconsidera poziția și retrage afirmația fãcută. Când am citit urmãtorul tău comentariu de pe cârcotesc, precum că voiai să mã scoți din vizuinã și cã „viața e pustiu” fãrã mine, recunosc, m-a impresionat puțin, dar în același timp m-am întrebat de ce nu ți-ai cerut pur și simplu scuze și sã îmi spui cã nu mã vei mai jigni, ar fi funcționat. Sã zici cã mã tolerezi așa cum sunt, cã vei da dovadã de mai multã înțelegere și vei renunța să mã superi făcând abuz de jigniri fãrã rost. Așa mi se pare absurd cã vrei ca o piți sã vinã la discuții ca tu sã ai pe cine umili, ca sã fii tu cea care e mai presus decât cel pe care cu o plăcere sadicã îl înjosești.
        Ok, tu consideri cã sunt o piți, e pãrerea ta, dar crezi cã unei doamne culte ca tine îi face cinste sã foloseascã așa un limbaj:
        „Fă, ești atât de proastă, […]”?
        Oare o doamnã cultã și inteligentã nu ar fi gãsit o soluție mai bunã pentru a reuși sã comunice într-un mod pozitiv și constructiv cu o persoanã sub nivelul sãu, fãrã a apela la jigniri? Poate chiar ar fi ignorat-o dacã nu ar fi reușit sã ajungã la un limbaj comun. De ce îmi repeți atât de des, că după standardele tale de evaluare, sunt proastã? Vrei cumva sã mã convingi de acest lucru? Cu ce te-ar ajuta sã revin ca tu sã îmi repeți cã sunt piți și proastă? De ce cauți „compania” unei astfel de persoane, dupã cum mã caracterizezi tu?
        Faci echipã bunã cu Lotus, vã gãsesc multe lucruri în comun.
        Numai bine!

      • Să-ți spun un secret, Elena: o persoană foarte dragă mie, din familie, îmi zice Renățușca. Dacă vrei să mă enervezi cu un diminutiv, ai obținut contrariul.
        Ia să te citez, că poate te citești și tu:„ pentru mine nu conteazã atât de mult sursa pe cât conteazã informația în sine, adicã citatul în cazul nostru, pe care eu însãmi îl analizez și îi descifrez sensul pentru a-l valida sau nu” – zici tu, cu emfază.
        Ăsta e un exemplu tipic de prețiozitate de pițipoancă.
        La dracu, te-am întrebat din cine e citatul, nu cum tratezi tu un citat, cum îl analizezi până îi descoperi sensul și după aia îl validezi SAU NU! Asta cu SAU NU e dumnezeiască.
        E din Familia Addams, îți spun eu. L-am copiat în fanta aia de căutare a lui Google și mi-a zis că e din Charles Addams. Sau din Morticia. Trebuia să răspunzi „nu știu, dar mi-a plăcut” sau să-mi spui cine a zis vorbele alea. Simplu. Ieftin. Scurt și la obiect.
        Elena, un sfat prietenesc, de javră bătrână: nu te mai strădui să pari profundă și specială, că pari toantă și banală. Nu mai căuta replici iscusite. Spune primul lucru care-ți trece prin cap. Nu-ți trece, pune un emoticon.

        Fiindcă insiști în tâmpenie cu formularea sunt tot atât de… pe cât ești tu de…, (tu – pițipoancă, eu – JB), accept cu dragă inimă. Da, sunt o javră bătrână. Recunosc și mă mândresc. Zi-mi care e următorul punct pe ordinea de zi.

        Nu sunt o doamnă, nici cultă nu sunt, poate inteligentă. Permiți, numai cu nițică inteligență nativă, să mă adresez cu „fă” (un regionalism!) când am chef și cui consider că merită?

      • Elena zice:

        P. S. Adevãratul caracter al unui om îl observi atunci când e nervos, cã atunci când e bine și frumos, și toate ne convin, e ușor și majoritatea pot sã se comporte bine și frumos. Esențial este sã vezi cum reacționeazã când nu toate’i picã bine, când nu primește/are ceea ce își dorește, cãci în viațã intervin vrând-nevrând și situații neplãcute, nedorite, situații conflictuale, binele și răul alterneazã. Dacã pentru niște fleacuri din online reacționãm uneori atât de urât…
        Nu degeaba se spune cã lângã o persoanã bunã și dragã și răul pare mai plăcut, la fel cum lângã o persoanã rea nici binele nu îți priește. 🙂

      • Arlech zice:

        Elena, chestia asta e cu mult mai valabilă pentru tine decât pentru oricine altcineva de aici. Cum ţi se spune ceva care nu-ţi convine, cum îţi dai arama pe faţă. Îţi reverşi răutatea în insulte şi acuzaţii de mai mare râsul (fiindcă, din păcate, la mai mult nu te duce capul).
        Pe-aia cu bârna din ochiul tău şi paiul din ochiul altuia sper c-o ştii.

        În plus, ce cauţi aici, unde zici că eşti tratată cu sadism? Eşti masochistă?
        Dacă da, nu te mai plânge, zi mersi fiindcă ţi-e satisfăcută plăcerea perversă.
        Dacă nu, du-te în altă parte. Există o grămadă de bloguri, o să găseşti până la urmă unele unde-o să fii numai şi numai mângâiată pe creştet.

      • Elena, tu nu mă enervezi, mă distrezi. 🙂

      • DoarF zice:

        Elena, nu e asa ca tu nu o stii pe aia cu „sunt un gentleman, ce pula mea!”?

      • Elena zice:

        DoarF,
        Da, și cică scrisul te mai tempereazã, cenzureazã…
        De asta Marian ar fi licitat pentru a asista la acest schimb de replici live. 🙂
        Viața e cel mai bun profesor, la fel cum practica e un profesor mai bun decât e teoria.

      • Lotus zice:

        @Elena

        Diferența dintre iubirea maternă (adică față de copil) și iubirea față de mamă este că în primul caz îți iubești copilul, în timp ce în al doilea îți iubești mama. Sunt două tipuri de iubire. Mai enumăr două: iubirea de cuplu și afectivitatea dintre doi buni prieteni. Evident, fiecare are nuanțele ei, care o fac diferită de celelalte tipuri de iubire.

        Renata nu simte nevoia să iubească un copil (pe care, neavându-l, l-ar fi înlocuit cu un mâț, zici tu). Renata și-a iubit mama, iar cum aceasta a plecat dintre noi, a simțit nevoia să iubească pe altcineva în locul ei.

        @Renata

        Spartacus e chiar mișto, sunt sigur că pot găsi niște citate memorabile, dacă-l revăd.

      • N-am văzut Spartacus. Fug de filmele „istorice” cu actori și figuranți unși cu vaselină pe mușchii făcuți la sală, ca Dracul de tămâie.

      • Lotus zice:

        Eu fug de filme istorice pentru că le cunosc finalul. Și pentru că deseori istoria înclină scenaristul spre un documentar mai mult decât spre o operă artistică. Prefer ficțiunea. N-a fost cazul unui documentar în acest serial.

  12. Iosif zice:

    Elena,felicitari ! Cu riscul de a fi lovit si împroscat cu namol de Techirgheol,de „O.J.B.” si/sau de „narcis” sunt în asentiment cu acest comentariu nici ca se putea mai obiectiv ! S-ar parea ca începi sa înveti pe pielea ta,si nu e rau însa e costisitor sentimental-sufleteste…

    • Elena zice:

      Mulțumesc, Iosif!

      • Iosif zice:

        Elena,facebookul,blogosfera,si toate TELE- comunicatiile virtuale,sunt pline de entitati ciudate rau intentionate,ipocrite ce întind capcane Sufletelor inocente,ucigând valorile autentice ale IUBIRII ABSOLUTE. Nuîntra în lupta fara armatura lui Dumnezeu si fara sabia Cuvântului Sau,! 🙂
        Sa fiti iubiti si fericiti,chiar daca nu ma suferiti,toti cei care ma cititi,sinceri buni sau ipocriti !

  13. Elena zice:

    Arlech, stai calm, nu rămân, vei avea tu spațiu mai mult să te desfãșori cã și-așa îți stau ca un ghimpe’n coastã. Apreciez efortul tău de a bãga intrigi (pe carcotesc si nu numai) în defavoarea mea pentru a te descotorosi de mine și a schimba impresia celorlalți despre mine în mai rãu.
    Felicitãri! Ai câștigat! Ți-ai îndeplinit obiectivele! Te las sã savurezi victoria!

  14. clujanu zice:

    Aleluia!!!

    • Doarf zice:

      Clujene, nu te grabi cu sampania ca a mai plecat de cateva ori pana acum.

      • klaus zice:

        F-ule, mi-e ciudă că renu’ face rating cu asemenea atmosferă. Mai bine l-ar scărpina pe Mili între urechi. Cu amândouă mâinile, nu cumva să poată tasta un drept la replică. Toată lumea ar fi mai câștigată. E doar părerea mea, nu contează decât pentru cel ce o ia în seamă cu adevărat. Tac, mai bine, altfel ar putea trece de 200 de comentarii… 😦

      • klaus, mie mi-e ciudă că nimeni, cu excepția lui Cudi, n-a comentat la subiect. A, și Lotus, pe care moldoveanul de Rusia nu l-a dat pe spate. (Dacă am uitat pe cineva, scuze!) Eu credeam că acuarela e un răsfăț vizual care valorează cât o fugă în mijlocul pădurii adevărate.
        Pe un blog non-profit ratingul e tot atât de folositor ca o compresă cu frunze de varză pe o fractură de claviculă.

      • klaus zice:

        Erată: o iau

      • Lotus zice:

        Renata, uite linkul pus de tine inițial:

        Nu-ți plac picturile ăstuia? Mie-mi plac de mor.

      • Cum să nu-mi placă? Acum m-am uitat și la chinez. E altă tehnică, mai apoasă.

  15. Elena zice:

    Uof Renata, când iei la puricat orice zic și încerci sã-i gãsești un sens nepotrivit sau când interpretezi tu cã zic nu știu ce cu „prețiozitate de pițipoancã” se vede din avion cã ai un dinte împotriva mea și cã nicidecum nu e cum zici tu „Elena, tu nu mă enervezi, mă distrezi.” Te distrez pe naiba, nu știu cine te-a pus să zici asta dar oricum de abia ce ai zis tu e o glumã bunã. Te distram și când mã fãceai „Fã, proastã”?
    Și acum sã ne revenim, am zis cã orice replicã o trec prin filtrul meu, așa cum probabil fac mulți, așa că nu conteazã cine a zis-o mai mult decât ce a zis. Nu cred cã e cazul sã dau un nume dupã fiecare replicã care mi-a rãmas în minte de pe undeva.
    Și în nici un caz nu am sã-i zic iubitului ” Îl citez pe Adam din grãdina Edenului, replica lui preferatã când îi dãdea frunza la o parte Evei: Te iubesc!” 🙂
    Ce e cu mania aceasta a citatelor? Totuși am pus ghilimele, sã nu se creadã altceva.

    Renata, la început mi-ai plãcut mult, apoi dupã faza cu Papagigli mi-ai cãzut din grații, dar în nici un caz nu te cred o javrã bãtrânã.

    Îmi cer scuze public pentru jignirile pe care ți le-am adus în mod voit, pentru a te face sã simți și tu cum se simte cel atacat de tine, sperând că pe viitor vei fi mai atentã cu ceilalți, și vei evita sã-i calci pe bombeuri, te vei pune mãcar pentru o secundã în locul lor și vei renunța la a-i mai ataca în mod direct. Poate indirect mai merge, un mic apropo, dar subtil acolo, pierdut între subtilitãți, poate un tip e mai stâncã, dar unele dame sunt mai sensibile, eu în numele lor pledez.
    Ai grijã de tine și mai ales pe cine în ce susții! 🙂

  16. Iosif zice:

    „Daca te crezi demn de lucrul pentru care lupti atât de greu sa-l obtii,atunci devii un instrument a lui Dumnezeu,ajuti Sufletul Lumii si întelegi de ce esti aici.” – Paulo Coelho – (Alchimistul)
    „Trebuie sa iubim,fiindca suntem iubiti de Dumnezeu. ne trebuie constiinta mortii,ca sa întelegem bine viata. Trebuie sa luptam ca sa crestem – dar fara a cadea în capcana puterii,astfel obtinute,fiindca stiu ca nu înseamna nimic.Si, în sfârsit,trebuie sa acceptam ca sufletul nostru chiar daca e vesnic – este în acest moment prins în plasa timpului,cu avantajele si limitele lui.” Paulo Coelho – (Învingatorul este întotdeauna singur)

  17. Iosif zice:

    Da,îmi plac ideile,scrierile profund sufletesti si modul în care percepe el viata,desi nu am citit decât „Alchimistul” si câteva recenzii din operele sale ! 🙂

  18. Cârcotaşu zice:

    E uşor să vorbim fără să gândim, lăsându-ne luaţi de valul argumentărilor, uneori stupide. Cât de fericite sunt cirezile libere în Argentina, n-are nicio legătură cu biata Joiana din gospodăria românului, care dacă ar fi lăsată liberă, „fericită”, ar muri în prima iarnă, de frig şi de foame. Să nu mai vorbim de cal etc.
    Câinele a avut strămoş lupul, lup care s-a apropiat de casa omului pentru siguranţa hranei. Ce-a ajuns azi, în urma diverselor încrucişări, n-ar putea trăi în libertate. Cine n-a avut ocazia să mângâie un „fericit” maidanez, să vadă cum se ţine apoi după tine şi speră la un cămin?
    Pisica trăieşte şi-n libertate, dar aţi văzut ce jigărite ies săracele din iarnă? Poţi să le laşi afară, ele voir veni singure înapoi, chiar şi duse departe, cu maşina, te trezeşti cu ele acasă. Oare trebuie să le forţăm să fie „fericite” altfel decât vor ele?
    Precizare:
    Organizaţia Javrelor Bătrâne este o organizaţie liber consimţită, cu membri de asemeni liber consimţiţi, fără a li se putea atribui nicio conotaţie peiorativă. Măcar atâta umor să mai avem.

    • Ești membru la Javre, Cârco?
      Adică suntem colegi?

      • Vero zice:

        Dacă mă gândesc bine, şi io pot zice că am carnet de membru OJB! 😀

        Cât despre comentariile la obiect, io, care desenez de-ţi dă râsu-n plâns şi viceversa, am toată admiraţia posibilă pentru oricine poate reda lumea 3D adăugându-i unui spaţiu 2D doar relieful obţinut prin depunerea unui strat de culoare de grosime infimă. Mi se pare un adevărat miracol.

  19. Cârcotaşu zice:

    Da, sunt de ceva vreme! 🙂

  20. Elena zice:

    Sã ne mai amuzãm puțin, Renata, zic 🙂

    Ce-și doresc oamenii perfecți de la imperfecți:

    Minima decență a lui Cudi ar vrea ca:
    -Iosif sã nu mai dea citate din Biblie și să nu mai menționeze cuvântul IUBIRE
    – Lotus sã nu se mai uite la filme xxx și sã nu-l mai iubeascã pe Grieg (Bivolaru)
    – Elena sã nu mai menționeze de pãcate și în special de pãcatul malahiei cã sună mult mult mai aiurea decât masturbare în urechiușele ei, și în special sã nu mai zicã nimic de religie cãci i se pare suspect cã spre deosebire de ea soțul ei a depus jurãmântul cu mâna pe Biblie. Oricum Elena e beax dar sã nu îi zicem în față, ci sã o bârfim mai pe la spate.
    – Renata are voie la de toate cã e scriitoare și are și o vârsta respectabilã, deci i se permite orice
    – restul : nu-i așa că manele „e mișto”?

    Atotștiitorul Lotus:
    -Iosif tot așa, entitate neglijabilã, pe care nici nu îl citește pentru cã el oricum le știe pe toate și nu are ce învâța nou de la Iosif. Și da, Iosif dacã nu mai comentezi pe subiect, excluzând Biblia și iubirea ți se vor șterge toate comentariile. De fapt nu, cã avem reguli noi
    – Lotus ar vrea ca Cudi să creadã în Dumnezeu și să-i adopte credințele sale despre divinitate&comp
    -Elena sã nu mai fie naivã și sã se maturizeze ca sã nu o iubeascã doar cei din anturajul ei din offline ci și grupul virtual fãrã de care „viața e pustiu”
    -Renata e deasemenea ok așa cum e, singura cãreia îi acordã respectul cuvenit în totalitate
    – Keth sã-i adopte credințele și ideile sale personale, dacã nu, sã se arunce în mare. Sau ocean. Ar fi o idee sã scape de el, hmmm

    Ce vrea Renata:
    – Elena sã învețe sã devinã o bunã scriitoare și sã accepte mai ușor jignirile, pardon, criticile care o vor iniția în jungla din online
    – Iosif e acceptat așa cum e
    – Lotus sã nu mai poarte bluzițe ci bluzoaie bãrbãtești

    Ce vrea Arlech:
    -sã credem în poliamor și în faptul cã copilele de 13-14 ani sunt bune pentru sex&comp
    – Pe Elena sã o ia naiba
    – Toată lumea sã-l divinizeze, sã-l creadã și sã fie de accord cu ce vrea el și nu care cumva sã-l supere cu ceva.

    Un banc:
    -De câți narcisiști este nevoie ca sã schimbi un bec?
    – De unul singur. El va ține becul și lumea se va învârti în jurul lui. 🙂

    Acesta este un pamflet, vã rog să-l tratați ca atare.
    Pupa-v-aș pe portofel! 🙂

    • Lotus zice:

      Nu le-ai nimerit pe toate, dar am râs. Dacă o dezvoltai puțin mai mult, îți dădeam spațiu de emisie la mine-n emisiune. 🙂

      • Elena zice:

        Completãri Lorus, ( nah, așa e când te grãbești)

        * Renata ar mai dori ca Lotus sã citeascã cãrți
        – Elena sã acorde o mai mare importanțã vieții din online, sã reciteascã de 2-3 comentariile ca să nu strecoare greșeli, sã tasteze de la calculator, nu de pe telefon, sã se implice mai mult, sã dea mai mult virtualului că prea e superficială

        -Lotus ar dori ca Elena sã scrie pe blog, de fapt i-a și fãcut unul, numai sã scrie, dar ea e încãpãțânatã ca un berbec

        Ce ar dori Keth:
        – Cei care au citit Filocalia și Biblia sã nu flirteze nici glumã, sã fie serioși
        – Lotus sã nu-l jigneascã pe el, ceilalți nu conteazã cine pe cine lovește sau jignește

        (Keth, iartã-mã! De tine chiar am omis sã zic ceva, dar apoi am zis ca nu cumva sã te simți neglijat).

      • Elena zice:

        *Lotus ar mai vrea ca Elena sã creadã în suflete pereche, altfel e bãtutã’n cap și dã dovadã de prostie. Elena nu crede în suflete pereche dar crede în relații karmice. http://m.garbo.ro/Lifestyle/articol-12806-page-3

        Cudi ar vrea ca Elena sã fie mai umilã, cã ea nu e o persoanã respectabilã și demnă de a nu fi jignitã decât în filmele ei imaginare cu super-eroi. Când își expune pãrerile sã se înjoseascã un pic, dar Cudi habar nu are cã Elena își scrie comenturile cu capul plecat. În telefon.

        Renata, Cudi și Keth ar vrea ca Lotus sã nu mai creadã în Osho și nici să nu-l mai citeascã
        Lotus ar vrea ca să schimbe concepția Renatei, și a lui Cudi, Keth, Elena, a tuturor de fapt, despre Grieg, sã-i facã sã creadã în Grieg și inocența lui, cã e om evoluat spiritual, un adevãrat guru de luat în seamã

        Arlech vrea sã-i asmuțeascã pe toți împotriva Elenei, lucrând intens la urâțirea imaginei ei, o pedepsește pentru ceva, scriind articole despre ea, neavând alte muze decât pe Elena și pe fosta lui iubire pe care o deplânge cã a plecat cu „un salut”, o mai viseazã în fantezii erotice macabre cu cioburi și sânge, și atât. De altfel, el e un om pozitiv care îi face pe oameni fericiți, el hrãnindu-se cu fericirea pe care o aduce altora, iar atunci când intervine el (când își bagã el „coada”) în relațiile de oricare fel, totul iese minunat.

        Dedicații muzicale: Ryan Caraveo – Perfect World și Kodaline – Perfect World, același titlu, piese diferite. 🙂

    • Cudi zice:

      Măi, e perfect ok că Lotus se uită la pornășaguri, ba chiar cred că îi face bine, are și omu’ nevoile lui! Aia cu malahia fuse o glumă, dar mă tem că am râs singură. Cu jurământul… n-au fost prea multe variante, altfel cred că Mihai ar fi fost cel mai solemn jurând cu mâna pe coaie, doar zic.
      Elena, nu te opri aici, altfel discriminezi. Ce vrea Fire, ce vrea Klaus, ce vrea Iosif, cum mama mă-sii uitași tocmai de Iosif?! Ce vrea DoarF, ce vrea Castanman, ce vrea Ketherius? Ce vrea Papa? Ce vor pisicii?! Ce vrea Coreea de Nord?!
      Plm imaginară,/ n-o lăsa de mântuială!

      • Lotus zice:

        Eh, nevoi mai mici, ca după instrumentarul din dotare! 😀

        Ar fi o chestie să scrie fiecare pe blog ce vreau ceilalți. Te bagi?

      • Cudi zice:

        Ce-mi place când ești spontan și mai scapi și tu, tartorul, câte un dezacord între subiect și predicat!
        Nu-i o idee bună, pentru că Sigmund Freud.

      • Elena zice:

        Cudi, eu nu sunt o bancnotã de 100$ ca sã plac tuturor. 🙂

      • Lotus zice:

        Care este dezacordul, rogu-te? Dacă tot m-ai criticat, măcar să se prindă ceva.

      • „Ar fi o chestie să scrie fiecare pe blog ce vreau ceilalți”.

      • Elena zice:

        Renata, nu e ce vor ceilalți, Lotus a pus acel „vreau” cu un scop: să scoată în evidențã cã e vorba despre ce vrea el, el este cel care conteazã. Dacã nu te prinzi la mesaje subliminale și subtilitãți, nu te bãga! 🙂

      • Eleno, mai mănâncă o boabă de strugure să te dregi. Gramatica nu e subliminală. La subiectul „ceilalți” se acordă predicatul „vor”.

      • Elena zice:

        Hopa, era o glumițã! 🙂

      • Lotus zice:

        Eu știam că „ei vreau” este absolut corect. Dexonline îmi confirmă că ambele forme („ei vor” și „ei vreau”) sunt corecte.

      • Nu știu ce dex citești tu, Lotus.
        Verbul „a vroi” a cam ieșit din uz. Totuși se conjugă așa: eu vroiesc, tu vroiești, el vroiește, noi vroim, voi vroiți ei vroiesc.
        A vrea este: eu vreau, tu vrei, el vrea, noi vrem, voi vreți, ei vor.

      • Am văzut în dex tâmpenia cu „ei vreau”.
        Cum verbul a voi/vroi e și auxiliar, cu el se formează viitorul, e chiar o tâmpenie să admiți drept corectă forma ei vreau.

      • Da, repet, dex-ul susține aici o dobitocie. Să nu-mi vii cu argumentul că dex-ul e biblia limbii. E, în principiu. În realitate, tot oameni sunt și ăia care l-au făcut.
        Verbul a vroi dispare din uz în DOOM.

      • Lotus zice:

        Mai puneți mâna pe o carte, dragilor fete! 😆

      • Lotus zice:

        Renata, eu foloseam „ei/ele vreau” de când lumea. Abia acum m-am uitat în dex, că m-ați tras voi de mânecă. Iar dexul îmi confirmă ce forma folosită de mine e corectă. În plus, nu la „a vroi” m-am uitat, ci la „a vrea”.

      • Lotus, PAS! Nu intru în polemică pe gramatica limbii române actuale. Scrie tu „ei vreau” cât dorești. Puțin îmi pasă că insiști să legiferezi un dezacord.Indiferent ce replică îmi vei da, nu răspund. (asta e maximum de politețe față de un garagiu comentator!)

      • Lotus zice:

        Nici măcar nu are steluța corespunzătoare formei nerecomandate.

      • Lotus zice:

        Renata, te-ai burzuluit degeaba. Eu ți-am explicat frumos că foloseam „eu vreau” dintotdeauna, că – la obiecția voastră – am consultat dexul care mi-a dat undă verde și că v-am spus acest lucru, pentru a mă apăra. Dacă în punctul ăsta voi spuneți PAS (nici Cudi n-a mai dat vreun semn), atunci eu nu văd nici un motiv pentru a nu continua să folosesc în continuare forma știută de mine și legiferată de dex.

      • Lotus, eu vreau, sg. pers. I e corect. Ei vreau, pl. pers. III sună cel puțin bizar. Conjugă, te rog, verbul cu rădăcina folosită de tine la imperfect și spune-mi cum e corect, la a treia, plural? Ei vroiau sau ei vre-au? Dacă ar fi corectă varianta din urmă, trebuie să pronunți în două silabe, cu accent pe a, ca să nu se confunde cu prezentul. Dacă admiți forma vroiau pentru imperfect, înseamnă că verbul acesta țopăie ca un nesăbuit și flexionează în toate felurile, schimbându-și până și rădăcina.Limba română, în situația asta, devine un fel de chineză și pentru nativii ei.

      • Lotus zice:

        Păi uite conjugarea din dexonline de la imperfect:

        Chiar așa este, „ei vreau”. „Ei vroiau” nici nu apare la acest verb, ci la verbul „a vroi”. M-am uitat, de curiozitate, în mai multe dicționare online. Majoritatea listează la imperfect „ei vreau”. Chiar și unele care la prezent au „ei vor”.

        So… I don’t know.

      • Lotus, vorbește cum vrei, după ce dicționar vrei. Tot DEX-ul normează și minunatul ”grizonant”. Cu care nu voi fi, veci, de acord. Și, în semn de protest, refuz să-l folosesc.

    • Arlech zice:

      Restul treacă meargă, dar Arlech nu vrea în niciun caz s-o ia naiba pe Elena.
      Cu ce-au greşit alde Scaraoschi, Michiduţă & comp. ca să se pricopsească pe vecie cu una ca ea?
      Pe de altă parte, Arlech se teme că, în vremurile astea, când migraţia la modă, s-ar refugia dracii printre noi imediat după apariţia Elenei în iad, şi corectitudinea politică ne-ar impune să-i primim cu tot cu cazanele cu smoală şi cu focul gheenei. Arlech nu vrea să aibă pe conştiinţă aşa ceva!
      Arlech îi doreşte Elenei să se reîncarneze. În ceva necuvântător şi longeviv; o scoică Quahog ar fi ideală. Mi-o pot imagina cu uşurinţă şi plăcere pe molusca Elena. Pupa-o-ar Iosif pe carapace. Cu IUBIRE.

      Tot un pamflet fuse şi ăsta. Vă rog să-l trataţi c-o îngheţată. De ciocolată. Porţie dublă.

    • Marian zice:

      Fix ca-n Rahova , coltz cu Ferentari !!!!!!!!!!!

  21. Iosif zice:

    IERTATI-VA,UNITIVA,IUBITI-VA, ca va râde toata …PI-RA-MI-DA ! 🙂

  22. Elenei:
    Ce băuși, fă, de te-a lovit pala asta de umor? Am râs cu lacrimi la faza bluziță/bluzoi. În rest, am râs pur și simplu. 🙂
    Și zi așa: ți-a făcut Lotus blog, ți-a dat parola și tu nu scrii pe el. Ai putea să începi cu tema asta – ce vrea lumea de la mine.
    Când ajungi la „Renata”, să nu scrii că aștept să devii scriitoare și că vreau să-ți recitești comentariile de 2-3 ori, că nu e adevărat. Anacoluturile nu-ți vor sări în ochi nici la a zecea verificare a textului, dacă așa gândești tu, fracturat.
    Una peste alta, dacă ai găsit atâta de scris despre noi, înseamnă că ne iubești, ceea ce e un bun început. A, ferește-te să scrii ceva despre Arlech, că nu ai intuit personajul. Ești la ani-lumină de miezul lui.
    Pe mine, personal, m-ar interesa un documentar despre nebuna aia care-și zice Stella Noastră și care e vai de steluța ei, că nu respectă tratamentul…
    Mai vorbim! 🙂

    • Elena zice:

      Apã chioarã, Renata. Nici mãcar un strop de tincturã n-am pus. În schimb am mâncat douã boabe de struguri și ‘oi fi pãțit și eu ca șoricelul care deasemenea mâncase douã boabe de struguri și țipa „Hic, unde-i mâța sã o _ut?”

      • Lotus zice:

        Elena, dacă tot gândești „fut”, scrie „fut”. Altfel, reeducă-ți gândirea, că de acolo pleacă toate relele.

      • În sfârșit, ai venit pe pământ, Lotus! Accepți scrisul subordonat unei gândiri necenzurate.
        Din pițiponcăreală masca Elena cuvântul nasol, în trei litere.

      • Lotus zice:

        Renata, îmi place la fel de puțin ca înainte. Dar, de vreme ce l-ai gândit și l-ai pus în comentariu, ca ce chestie să-l asterischezi? Mai demult aveam un paznic la job, care era pocăit. Și păzea, printre altele, un raft cu dulciuri și băuturi. Dimineața, gestionarului îi mai ieșea câte o sticlă de bere în minus, la numărătoare. Dar găsea în locul ei un bilet: „am luat una”. Una, pentru că, fiind pocăit, n-avea voie să scrie „bere”. Sau să pronunțe. Sau măcar să gândească. Sigur, faptul că o dădea pe gât era partea a doua. Important era să nu scrie „bere”. 🙂

        Cam așa e și Elena: gândește, scrie dar asterischează. Aș prefera, așadar, nu să cenzurezi un cuvânt pe care l-ai gândit și l-ai pus în text, că-i deja acolo, sticla e luată și băută, degeaba-i eviți numele, ci să-ți educi gândirea pe făgașul cuvintelor nonvulgare, astfel încât slova decentă din comentarii să vină în mod firesc, ca o expresie liberă și neîngrădită a gândurilor tale frumoase. Și când zic „tale” nu mă refer la tine în particular, ci vorbesc la modul general.

      • Lotus, o fi evitat să scrie f-ul pentru tine, ca să nu-ți însângereze retina. 🙂
        Pe de altă parte, văd că o șochează apelativul „fă”. Pe de o și mai altă parte, cum dracu să spui anecdota asta, fiindcă ea există, o știam și eu, folosind un echivalent nelicențios, fără să-i strici poanta? „Unde-i pisica să fac sex cu ea?” Mmmm…!

      • Elena zice:

        Lotus, eu las omului liberul arbitru: fiecare poate citi ce vrea. Poate unii vor sã citeascã „mut”.

      • Elena, iar ai luat-o prin lanul de RAPIȚĂ, care dă, la final, kerosen! Adică iar ești avioane!

      • Lotus zice:

        Poate, dar ce sens are „să o mut”? Dincolo de asta, nu nu mă refeream la ce gândește cititorul, ci la ce gândește scriitorul. Așadar, ce ai gândit tu când ai scris aia?

      • Elena zice:

        Lotus, nu o mai fã pe neștiutorul. Poate să o mute din casã, la altã adresã. Câți nu ar vrea sã-și mute inamicul în altã casã, alt oraș, altã țarã?
        Lotus, mi se pare mie sau tu te strãduiești sã faci conversație cu cea pe care ai jignit-o, și pe care o desconsideri în cel mai josnic mod?
        Discutând acum cu tine, mã gândeam la un paradox: nu e ciudat cã unii oameni amânã’n mod eronat despãrțirea sperând la o redresare a relației, când de fapt nu fac decât sã asiste la adâncirea conflictului și la a o periclita?
        Dacã îți amintești vreo secvențã dintr-un film american când unul din cei doi implicați într-o relație îi declarã celuilalt cã nu îl/o mai iubește, nu mai e fericit, ã în relație și pleacă. Celãlalt chiar dacã nu simte la fel suferã puțin sau mai mult dar îi trece și apoi rãmân în relații cordiale. La noi în România nu se poartã. La noi se sperã la o redresare, la o schimbare în bine pânã când ajung cu capurile sparte la spital, sau mai rãu, în sicru, cu bãrdița’n spate. Noi nu avem curajul sã punem punctul atunci când simțim cã lucrurile o iau la vale. Omul trãiește cu speranța. 🙂

      • Lotus zice:

        Dar atunci, de ce n-ai scris „să o mut”? De ce ai cenzurat acel „m”? Că până acum nu te-am văzut cenzurând niciodată. Nu știu, te întreb, poate tu cenzurezi, din când în când, chestii fără conotații vulgare. Ca de exemplu în *ropoziția aceasta, unde am cenzura* și eu trei cu*inte, să văd oare ce-și închipuie cititorul c-ar fi putut fi acolo.

        Nu mă străduiesc să fac conversație cu cea care se consideră jignită de mine. După cum se vede cu ochiul liber, chiar *ac.

        Îmi amintesc o grămadă de *hestii din filmele americane. Nu pe foarte multe le-aș numi educative. Po*ulația americană nu-i neapărat un model demn de urmat și puține adevăruri îmbrățișate de ea sunt ire*utabile. Dar cred că o discuție cu tine pe această temă ar fi *utilă.

      • Dr. Vader zice:

        > în sicru, cu bãrdița’n spate
        Cool! Continuati, muguri de talent! Un mesaj fresh de literatura. O imbratisare tandra de la mine!

  23. castanman zice:

    Ce-și doresc oamenii perfecți de la cei imperfecți
    1- Lotus să folosească numai în limba engleză verbul a fi
    2- Elena să vadă urgent filmul Atunci i-am condamnat pe toți la moarte. Opțional, cartea
    3-Renata să recitească Steaua fără nume
    4- Keth să obțină o bursă în tâmplărie
    5-Cudi să refacă graficul (dis)funcției erectile și să calculeze inflexiunile cu derivata de ordin 1 si 2

  24. castanman zice:

    6- Arlech să spună dacă are fermoar sau nasturi la prohab
    7-Iosif să știe că nu numai mărul e atras de pământ, ci și pământul de măr
    Cei nenominalizați sunt perfecți

  25. Castane, promit că recitesc piesa. De-a fir a păr.
    Care e recompensa?

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s