Eu, cu Gara mea.
Mă știți!
Am nume și prenume, adresă de mail, am pisic, unul mișto, l-am primit după ce a murit mama.
La ședințele de psihoterapie am aflat că, pentru mine, mama n-a murit, încă, așa că pisicul nu e medicație de elecție, e de substituție, mai e mult până departe.
Lucrez la o Prăvălie de Hapuri, scriu texte intitulate D’ale Prăvăliei, mai scriu și alte chestii pe blog, amintiri, tablete, uneori versuri. Vin în Gară cât de des pot.
Am scris două cărți, fiindcă aveam o poveste de care trebuia să scap și am vrut să-mi dovedesc, apoi, că pot scrie un roman polițist clasic.
Am o vârstă care mă sperie. Încă nițel și intru în zona babificată, care e ciuca bătăii (de joc) când ești la volan, când începi o propoziție cu „pe vremea mea” ori când te așterni pe verbe la viitor.
Am făcut un liceu de muzică și o facultate de farmacie. (Adresa Prăvăliei e Colței, 7, sector 3, București, telefon 0726 788 496 – nu sunați după miezul nopții, că dorm).
Am recapitulat, deci, tot ce știți despre mine, care ține Gară pe WordPress, găzduire gratuită.
Întrebare pentru Garagii: îl întreb, pe un fervent comentator al Gării, Lotus pe nickname-ul lui, să-mi spună ce școli a absolvit, ca să-mi dau seama, prin excludere, unde e diletant, în fond (datul cu click-ul pe Google nu e, în ultimă instanță, specializare).
Și el eludează întrebarea, îmi zice, băsescian, că școala tâmpește.
Voi cum ați proceda?
Ați continua dialogul cu Lotus sau l-ați trage pe dreapta, pe banda de avarie?
Mulțumesc!
+(3).jpg "NONO")
Gara pentru noi 
Astia a lui Osho si Bivolaru sunt multi si uniti, au o ‘karma’ puternica,iar faptul ca te-ai ‘descoperit’ dovedeste mult curaj din partea ta. Admir curajul,sinceritatea si obiectivismul tau în exprimare,fapt ce ma determinat sa-ti urmaresc blogul si comentariile (în special cele de pe blogul Cudi+Ketherius)
Nu am de gând sa dau sfaturi nimanui,insa solutia ideala pentru a scapa de comentariile sicanante este toleranta,ignoranta si/sau în cazuri extreme spamul. Si eu am fost verbalizat si spamat pe zeci de bloguri care nu suporta sa fie adus în discutie Fiul omului,Hristos si/sau Spiritul Sfânt,Nume de care multi se rusineaza considerându-Le nedemne de blogurile lor.
O seara superba tuturor !
ApreciazăApreciază
Iosif, nu ți se pare că, dacă până în cele din urmă, TU și cu MINE am găsit un coridor comun de comunicare (în pofida a tot ce ne desparte), ar fi fost normal să găsesc, eu cu Lotus, un canal de comunicare plin contradicții dar și de fairplay?
Ai zis, cândva, că ai găsit mai multă înțelegere pe bloguri de atei (deși nu sunt, mă simt doar o infimă entitate în fața necunoscutului), decât printre declamatori ai iubirii de Divin.
Lotus nu merită la spam. E ca și cum i-ai spune unui miop, în loc de du-te să-ți pui ochelari, băi, obișnuiește-te cu gândul că orbești!
ApreciazăApreciază
Mie chiar îmi sunt chiar simpatici acesti ‘copilasi’în ignoranta si inocenta lor infabtila.
ApreciazăApreciază
ignora un „chiar”, la alegere. 🙂
ApreciazăApreciază
Păi faptul că n-ai găsit un canal comun poate fi din vina mea, din vina ta, din vina amândurora sau din vina timpului. Iar motivele nu le vei putea evalua băgând, ca struțul, capul în nisip, adică prefăcându-te că interlocutorul nu mai există, ci abordând situația în mod frontal, adică continuând să dialoghezi (sau măcar să premiți exprimarea altor opinii decât ale tale, chit că te ung pe suflet sau nu).
ApreciazăApreciază
Dă-mi un exemplu de moment în care am băgat eu capul în nisip ca struțul!
ApreciazăApreciază
Da’ ce, am zis că l-ai băgat? Am zis că asta preconizezi să faci. La viitor. Pentru că ce reprezintă banarea unui preopinent dacă nu o băgare a propriului cap în nisip? Retezându-i dreptul la dialog, te prefaci că el nu există. Acum nu mai trebuie să dai piept cu opiniile lui nesărate, care-ți stricau buna dispoziție, indiferent că or fi sau nu juste. Acum totul e perfect și nu mai există nici o opinie critică în univers cu privire la persoana ta. Problem solved! 🙂
ApreciazăApreciază
Renata draga,între noi a intervenit rezonanta Schumann § 🙂
ApreciazăApreciază
Greu de dat sfaturi, căci fiecare caz în parte are propria sa rezolvare. Pentru unii merge „bătaia cu propriile arme”, pentru alții luarea în derâdere. Dar am impresia că cel mai tare doare ignorarea.
ApreciazăApreciază
Mugur, în cazul particular la care facem referire, ignorarea e echivalentă cu capitularea în fața unui adversar mai puternic decât tine. A exprimat ideea fără echivoc.
ApreciazăApreciază
Da, într-o glumă pe care tu ai luat-o de bună. Unul dintre puținele comentarii în care am trolat, de altfel cu succes, ca să te readuc în discuție, și pe care tu l-ai luat drept serios (în timp ce pentru aproape toate comentariile serioase m-ai acuzat de trolaj). 🙂
Dincolo de asta: ce te interesează pe tine cum interpretează X lipsa ta de reacție? De asta te doare pe tine capul, că X crede că a ieșit învingător? Păi în cazul ăsta, îți definești propriile victorii și înfrângeri în funcție de ce crede adversarul tău! Felicitări! 😀
ApreciazăApreciază
Cică sfaturile sunt un dar periculos, aşa că nu-ţi dau un sfat, îmi dau doar cu părerea. 🙂
Şi, după părerea mea, eşti mai puternic(ă) decât ORICE adversar pe care poţi să-l ignori. Iar indiferenţa e mai dureroasă decât orice palmă peste bot. (ŞI văd, mai sus, că asta nu e doar părerea mea. 🙂 )
ApreciazăApreciază
Dar vezi, Vero, că și pe mine mă mănâncă limba și-mi recunosc masochismul ! 🙂
ApreciazăApreciază
😆
Atunci… continuaţi dialogul, doamnelor şi domnilor! 😀
ApreciazăApreciază
Vero, ție nu-ți pot spune decât la cât mai multe cugetări senine, în cât mai mulți ani pe care să-i bifezi cu sănătate și fericire! 🙂
ApreciazăApreciază
Mulţumesc, Lotus. 🙂
ApreciazăApreciază
Acum cateva nopti m a trezit sunetul ploii. Turna, nu ploua. Desi era ora trei, iar eu si somnul aveam o relatie de iubire de necontestat, nu am reusit sa adorm. Am reglat, printr o atingere, sforaitul omului de langa mine, si am incercat metoda mea cea mai sigura de a adormi. Adica i am dat gandului liber frau. Nu stiu cum, nu stiu de unde pana unde gandul meu a ajuns la Paunescu. Adrian Paunescu. Si, intre orele trei si patru dimineata, m am intrebat intristata cine o sa mai scrie precum Paunescu. Si atunci mi am amintit de Loredana Cristea( desi nu sunt sigura ce numele e corect) cea pe care o cita mereu ElZap. M am ga dit apoi la ElZap si la putinele lui texte. La academia de acum aproape 10 ani, la tine, la zazania la fereastra de pe ecran prin care ningea cqnd v am cunoscut eu. Si la emotiile pe care le aveam cand Lelia ne viizita. Ploaia trecuse de mult. Sforaitul alterna cu respiratia profunda pe diverse intonatii. Doar gandul meu, scapat de acasa, vizita prieteni pe care nu ii cunoscuse niciodata.
Nu stiu ce imparti cu Lotus. Nu am citit dialogul. Dar, ma gandesc ca, daca pezte putin timp, gandul tau nu va fugi in acea directie: nu merita.
ApreciazăApreciază
Pe principiul ăsta, n-ar trebui să lași comentariile deschise decât pentru cei care îți pot asigura completa închidere în propria ta bulă.
ApreciazăApreciază
Lumi, îți mulțumesc pentru fereastra deschisă într-acolo!
„Trec lebede pe lacul dintre trestii
Ca nişte stranii îngerei de spumă
Şi dintr-odată renăscând din humă
Te-adoră laolaltă zei şi bestii”
E din tinerețea ei de poetă frumoasă. Lory Cristea, cum se alinta ea…
Au trecut 10 ani de-atunci. Nu-mi place să socotesc câți au trecut de când a plecat ElZap. Mă bucur că voi – tu, Zâzania, klaus, doarF, încă mai treceți prin Gară.
ApreciazăApreciază
Fă ce vrei! Să ai doar curajul să recunoști dacă ai greșit. Dacă vrei și să repari câte ceva, totul e perfect! 🙂
ApreciazăApreciază
:)))) Cel mai tare comentariu! Mersi, Klaus! 😀
ApreciazăApreciază
Să procedez ca primul câine din montaj?
🙂
ApreciazăApreciază
@ren
Atitudinea câinelui nu reflectă deloc situația cum că el ar fi înțeles pentru ce e criticat. Stăpânul putea să-l certe+pedepsească de multe ori fără ca câinele să „înțeleagă” pentru ce. Reacția ar fi ca cea din film, drăguță destul încât să strângă milionul de vizualizări.
@Lotus
N-ai de ce să-mi mulțumești. Eu n-am răbdarea rentatei sau „canadienilor” pentru a ajunge în situația de acum. O să vorbesc pe șleau. Din cât am reușit să fiu la curent, foarte important de precizat asta, cu discuțiile de la keth&cudi, banarea ta mi s-a părut exagerată. E, evident, părerea mea.
Nu de multă vreme am avut o mică „dispută” tehnică ce se referea la un accident ce a dus la o avarie electrică. Cu DoarF și Cârcotașu’. Argumentele lor m-au făcut să înțeleg că o imagine e construită din multe potențiale realități. Foarte bine argumentate. Mi-am dat seama atunci cât de ușor poți greși când tragi concluzii individuale. Nu neapărat că ar fi greșite. Doar că subiectivismul individual îți restrânge foarte mult orizontul. Acum zece ani n-ai fi văzut un Iosif cățărat pe meterezele dialogului cu renata. Tot așa și cu endorfinele….emoția de moment e mare. Da’ se consumă repede. Rămâi prizonierul unui orizont care stă în puterea ta să-l lărgești.
ApreciazăApreciază
Pe mine m-a foarte amuzat comentariul tău. Motivul e următorul: Renata întrebase dacă să îmi aplice ceva pedeapsă, asta implicând că mă fac vinovat de ceva, iar răspunsurile au curs pe linia „da, arde-l” sau „nu, iartă-l”, în timp ce tu i-ai spus că poate ea se face vinovată de ceva. :)) Altfel, înțeleg ce zici.
ApreciazăApreciază
Greșit, Lotus! Voiam să văd dacă te mai percep și alții cum te percep eu: încuiat, obrăznicuț, „viclean copil de casă”.
Dacă nu știi la ce se referă ghilimelele, îți spun eu, e un citat din Eminescu. O, știu! Nu citești. Decât bloguri și motivaționalele lui Osho. Cum Osho n-a auzit de Eminescu, e firesc să-mi imaginez că nici tu.
Uite ce aș face eu, în locul tău, în continuare. Aș lua citatul cu viclean și i l-aș vârî în bot lui Google. El m-ar duce la poemul Luceafărul. Dacă aș avea răbdare să-l citesc, aș regăsi strofa care-l conține și aș face un comentariu abrupt, ieșit din contextul discuției, despre cât de depășit e Eminescu. Ești genul care se șterge oricând la cur cu Eminescu, doar fiindcă așa îi vine bine. 🙂 N-ai fi primul, s-a mai șters și-o suplinitoare la o catedră de limbă română.
Sper că_cuvântul CUR, vulgar, n-o să te împiedice să-mi răspunzi. 🙂 🙂 🙂
ApreciazăApreciază
ApreciazăApreciază
Firește, klaus! Am trăit OPT ani în umbra unui câine hiperinteligent, ca să înțeleg că Dumnealor, animalele de companie iau atitudini generate de tonul vocii, nu de mesaj. Dar sunt adorabili când îi putem include într-o poveste!
ApreciazăApreciază
@Renata
Opiniile altora despre X se văd cel mai bine când și le exprimă singuri, cum a făcut de exemplu DoarF, nu când îi întrebi tu. Până și faptul că le ceri un răspuns e o forțare, că poate ei n-au nici o opinie. Asta și mulțumită sistemului de comentarii imbricate de pe WordPress, care rupe ceea ce ar putea fi o discuție de grup în zeci de dialoguri separate – chit că eu mai dau reply și altor comentatori, din când în când.
Faptul că nu citesc nu înseamnă că nu mi s-a predat Luceafărul la școală sau că am o memorie scurtă. Apropo, știi că Eminescu s-a inspirat din Rig Veda când a scris Scrisoarea I? Cosmogonia de acolo este preluată din scripturile hinduse.
„În faptă lumea-i visul sufletului nostru. Nu există nici timp, nici spațiu — ele sunt numai în sufletul nostru. Trecut și viitor e în sufletul meu, ca pădurea într-un sâmbure de ghindă, și infinitul asemenea, ca reflectarea cerului înstelat într-un strop de rouă.” Nu s-or fi cunoscut, Osho cu Eminescu, dar asta nu-i oprește să vorbească amândoi despre natura iluzorie a lumii. Iar Dionis îmi dă dreptate la pierderea cheilor ezoterice străvechi de către omul modern: „Dacă am afla misterul prin care să ne punem în legătură cu aceste două ordini de lucruri care sunt ascunse în noi, mister pe care l-au posedat poate magii egipteni și asirieni, atuncea în adâncurile sufletului coborându-ne, am putea trăi aievea în trecut și am putea locui lumea stelelor și a soarelui. Păcat că știința necromanției și acea a astrologiei s-au pierdut – cine știe câte mistere ne-ar fi descoperit în această privință!” Iată și un fragment referitor la reîncarnare, din aceeași nuvelă: „Ah meștere Ruben, zise el zâmbind – cartea ta într-adevăr minunată este!… numai de n-ar ameți mintea; acuma simt eu, călugărul, că sufletul călătorește din veac în veac, același suflet, numai că moartea-l face să uite că a mai trăit. Bine zici, meștere Ruben, că egiptenii aveau pe deplin dreptate cu metempsihoza lor.” Te superi că, sugerându-mi să citesc literatură, îți răspund că mă voi apleca asupra cuvintelor lui Osho? Eminescu să mă judece: „Un copist avizat a se cultiva pe apucate, singur… și această libertate de alegere în elementele de cultură îl făcea să citească numai ceea ce se potrivea cu predispunerea sa sufletească atât de visătoare. Lucruri mistice, subtilități metafizice îi atrăgeau cugetarea ca un magnet — e minune oare că pentru el visul era o viață și viața un vis? Era minune că devenea superstițios?”. Închei cu un citat care aduce izbitor cu modelul codului biblic: „Dar vei fi băgat de samă o împrejurare: cartea mea, citind-o în șir, rămâne neînțeleasă… dar orideunde-i începe, răsfoind tot la a șaptea filă, o limpezime dumnezeiască e în fiecare șir.”.
Acum ceva ani, aveam o iubită căreia îi plăcea poezia. Eu nu sunt genul care se dă în vânt după poezii, altfel poate aș intra mai mult pe la Alma, dar când o fată vorbește, e o idee bună s-o asculți. Așa că iată-ne pe amândoi într-o cameră, ea recitându-mi poezii iar eu ascultând-o cu atenție. Primele au fost așa și-așa, apoi a luat altă carte. Următoarele poezii au fost mai dulci, mai suave, mai elevate. Când i-am spus asta, mi-a zis că îmi citește din Eminescu.
În sfârșit, dacă tot voiai să mă testezi, trebuia să nu pui ghilimele și să vezi dacă percutez. Ai fi putut constata atunci că, deși sublimă, memoria lucrurilor învățate la școală nu-mi lipsește cu desăvârșire. De altfel, o metodă asemănătoare era practicată uneori de profa mea de română din liceu – o tipă extrem de rafinată. Ne lăuda că suntem copii deștepți, la mate-fizică, ceea ce noi și eram, după care, la un moment dat, spunea câte o glumă sau o chestie inteligentă foarte subtilă și se uita discret în clasă, să vadă dacă percutează cineva. Nu pot zice decât că aparent, formațiunea de mate-fizician nu se împacă prea bine cu tipul de umor al profesorilor de Limba Română.
ApreciazăApreciază
N-am văzut comentariul acesta. Nu știu de ce. 🙂
În fine, nu-ți mai sugerez să citești literatură. E ca și cum ai sfătui un om căruia nu-i place focul să se facă sticlar. Mi-e imposibil să cred că fata aia îți citea Eminescu și nu l-ai recunoscut. După cum mi-e imposibil să cred că știi cu ce cocheta Eminescu și nu l-ai citit, măcar în parte. Poate că am fost nițel răutăcioasă în ultima vreme, nici eu nu înțeleg ce-s alea integrale și derivate și la ce folosesc ele.
Revenind la poezie: e un domeniu extrem de subiectiv, ca și pictura. Ai nevoie de o anume stare ca să te apropii de ele. Și apropierea trebuie să producă un foc de artificii în creier, altminteri e un demers inutil. E ca învățatul Crezului la un botez, obligatoriu, dacă te pui naș. 🙂
Lotus, ți-am iertat toate obrăzniciile – mai puțin aia cu șters comentariu integral fiindcă conținea o sintagmă licențioasă.
Locuim în lumi diferite, dar putem interacționa din când în când. Pace nouă!
ApreciazăApreciază
Nu am zis că nu-mi place literatura sau că n-o consider valoroasă, am zis doar că nu citesc.
Nu l-am recunoscut, pentru că nu erau poeziile tipice care se predau în școală. Cred că cei care fac selecții pentru manuale sunt cam învechiți.
Nu sunt obrăznicii, eu niciodată nu am intenționat să te înjur, altfel te-aș fi înjurat direct, cum am făcut cu Ketherius, când i-am zis că scrie tâmpenii. Și nici atunci nu l-am înjurat, ci i-am semnalat un fapt. Problema e că noi gândim diferit, tu părând tributară unui mod aș zice destul de rigid de a te manifesta și vorbi. De exemplu, eu când am pus acel link spre citatul tău, am făcut-o pentru a semnala o chestie care cumva mi-a mirosit ciudat, a părut nelalocul ei – că să-i omorâm pe medicii care blabla. Asta, plus ca să completez un paragraf pestriț și oarecum amuzant, deopotrivă. Dar nici o clipă nu mi-a trecut prin minte că tu o să te superi. Eu m-aș bucura să fiu preluat și criticat.
ApreciazăApreciază
Un poet ca Eminescu merita citit peste bibliografia obligatorie a școlii, în mod egoist, ca să știi de ce e numit poet și bibliografia școlară îl consideră obligatoriu. Tot efortul acesta aparent inutil ar fi produs o definiție personală a poeziei în mintea ta și un bac la română mult mai ușor de luat.
ApreciazăApreciază
@Klaus
Traieste AZI,nu în urma cu zece ani. 🙂
ApreciazăApreciază
@Renata
Da, asimilarea operei eminescine ți-ar asigura o notă mai mare la bac. Dar cei care au nevoie de note mai mari la bac sunt fix cei care nu vor pune mâna niciodată pe o carte, fie ea de proză sau de poezie, că nu le au cu învățătura, în timp ce elevii buni, care poate ar fi predispuși să citească peste programă, nu vor avea niciodată probleme cu bacul. 🙂
Problema este că totuși nici cei care fac manualele nu reușesc să te momească să citești. Eu de exemplu nu citeam nici măcar chestiile obligatorii (romane ca Ion, pe care trebuia să le știm atât pentru oră cât și pentru bac). Manualul n-a reușit să-mi trezească interesul pentru scriitorii prezentați acolo. Am citit, în schimb, romane polițiste, romane de capă și spadă (Alexandre Dumas, Michel Zevaco), romane SF (Jules Verne), aventură etc. Asta citeam că îmi plăcea, dar din programa obligatorie nu citeam practic nimic.
La bac, la proba orală mi-a venit corola lui Blaga. Am început să le povestesc despre cele două tipuri de cunoaștere, luciferică și paradisiacă, dar unul dintre examinatori tot mormăia în surdină versurile, cu scopul evident de a mi le readuce în minte: „Eu nu strivesc corola de minuni a lumii și nu ucid cu mintea…”. Pe mine în schimb mai mult mă încurca, așa că l-am întrerupt: „…tainele ce le-ntâlnesc în calea mea, în fine” și mi-am reluat dizertația. „Dar vai, dacă o știi, de ce să n-o reciți?” au zis ei. Când au văzut că știu pe dinafară poezia, mi-au mai pus o întrebare și mi-au dat 10. La scris am luat ceva mai puțin, dar acolo am uzat de capacitatea de a înflori, corela și umple de sensuri unele amintiri din clasă. Adică mi-au venit ceva romane pe care nu le-am citit. Cea mai mică notă luată de mine la BAC a fost cea de la Educație Fizică. Cu precizarea că aș fi luat mai mult și acolo, dacă proful de Educație, care se întâmpla că făcea parte și din comisia de bac, n-ar fi fost ofuscat pe mine de când a aflat că dau bacul din Educație, din motivul cât se poate de ridicol că ultimul trimestru n-am fost deloc la ora lui, de a ajuns să le zică colegilor să-i trimit o poză, că a uitat cum arăt. Păi spune tu, e ăsta motiv să te superi pe un elev de-al tău, că n-a fost deloc la ore și dă bacul din materia ta?!? 😆
ApreciazăApreciază
Renata, sunt abonată prin mail la blogul tău și, ori de câte ori publici ceva, primesc de îndată mail cu articolul nou. L-am citit și pe acesta cu câteva ore în urmă, dar tot am ezitat în a-ți răspunde. Pentru că e o întrebare grea, dat fiind subiectul. Încerc acum să-mi adun gândurile, tocmai ce am pus cartofi la fiert pentru o salată orientală în care am să strecor și niște bucățele din carne de pui. N-am mai încercat, vedem ce-o ieși.
În mare, eu zic să continui dialogul. Pentru că, dincolo de obiceiul lui prost de a răstălmăci spusele și de a se-ntinde până-n pânzele albe, a menținut un ton respectuos în dialogul cu tine, arătând că îți prețuiește inteligența, talentul, spiritul etc. Dacă nu știi nici cine este Fire ori mulți alții cu care interacționezi în virtual, poți ierta și încăpățânarea asta a florii de a o floare și atât. Și eu am avut o problemă cu chestia asta, că nu dă detalii despre persoana reală din spatele rândurilor de pe bloguri, dar am trecut peste.
Dacă dialogul e obositor, restrânge-l pe cât poți, conștientă fiind că nu o scoți la capăt cu el, că mereu va găsi ceva de care să se lege pentru a avea câștig de cauză.
Dincolo de contraziceri, nu ți-a vorbit urât, nu te-a făcut proastă, nu te-a trimis să te arunci în ocean, nu te-a jignit, nu te-a ironizat, nu te-a mințit intenționat sau nu – dimpotrivă, a lăsat mereu de înțeles că ești un partener de dialog de talie superioară, de unde și efortul lui dialectic continuu. Ai văzut că altora le-a spus că nu le citește comentariile, că sunt sub nivelul lui. Ai văzut cum s-a comportat și cu noi, cum a depășit anume limite. Nu și în cazul tău, ceea ce, hilar, e un compliment indirect venit din partea sa.
Poate, cu timpul, va pricepe și el unde greșește. Poate! Până atunci, privește partea bună a lucrurilor – acest om, sucit și Gică Contra cum e, revine aici, în gara ta, și nu doar din inerția propriilor credințe, păreri sau din sete de contraargumentare, ci, pur și simplu, pentru că tu ești Renata. 🙂
ApreciazăApreciază
Eu nu înțeleg o chestie la tine. De ce, deseori când ne scrii ceva, simți nevoia să ne spui ce făceai tu în momentul când ai avut acele gânduri? Și, invariabil, asta se traduce prin fumatul unei țigări, consumul unei cafele sau gătitul unei mâncări cu carne! 😀
Am un obicei cât se poate de sănătos de a-mi susține până în pânzele albe punctul de vedere atunci când îl consider just, dar nu obișnuiesc să răstălmăcesc vorbele cuiva și, din câte rețin, nu am făcut-o nici sub formă de excepție. Dar există următoarea situație: occidentalul spune despre un prieten de-al lui care a decedat că și-a dat duhul, după care se bate cu pumnul în piept cât de redincios e. Eu îi spun că tocmai s-a trădat ca fiind materialist, deoarece chiar în fraza în care a spus că există suflet (duh), l-a identificat pe om cu corpul din care acest suflet iese (spre deosebire de oriental, care spune că decedatul și-a părăsit trupul). La care respectivul occidental îmi spune că-i răstălmăcesc cuvintele. Sigur că este frumos să ne considerăm ființe minunate și spirituale, dar inconștient occidentalul și-a ales exact acele cuvinte care-i reliefează cel mai bine convingerile lui profunde, chiar dacă el, la nivel conștient, intenționa să spună că da, există suflet și el e credincios. E un exemplu de care am tot uzat, dar îl consider grăitor pentru multiplele situații în care am fost acuzat că „răstălmăcesc cuvinte”. E ușor să spui că celălalt îți răstălmăcește cuvintele. E mai dificil să decelezi anumite fine nuanțe sau să ai curajul să privești în tine cu detașare și obiectivitate.
Eu nu cred că am depășit anumite limite în dialogul cu tine și Ketherius. Da, i-am spus lui Ketherius că dă dovadă de prostie. Mi-am cerut scuze ulterior, că mi-am dat seama că l-am supărat, dar sincer, dincolo de supărare, cred că deseori Ketherius abordează lucrurile din perspectiva unui daltonist, că tot mi-a adus Renata cuvântul ăsta în atenție. Asta e părerea mea despre el, cel puțin legat de unele subiecte. I-am spus-o atunci când am crezut că îl va face să se privească dintr-o altă perspectivă, să vadă unde greșește. N-a avut efectul scontat. Asta e.
Pe de altă parte, tu nu mi-ai explicat de ce ai decis să întrerupi orice dialog cu mine. De fapt, disensiunile dintre noi au început anul trecut, când m-ai acuzat de viclenie, duplicitate etc, dându-mi exit de pe propusul blog de jocuri, de grup. Atunci ai reiterat tocmai faptul că nu dau date personale, că tu voiai să fim prieteni, să ne facem cadouri, să ne vizităm, dar eu nu îți spun cine sunt, iar la asta s-a adăugat impresia ta că aș fi avut intenții dubioase (comerciale) cu acel blog (care cred că a fost ideea mea). Apropo, dacă aș fi avut, oare nu l-aș fi refăcut, cu persoane mai interesate? Din acel moment încoace relațiile noastre s-au stricat, în sensul că tu ai continuat să-mi lipești, într-o formă sau alta, diverse epitete, ca cel de viclean, rău intenționat și răstălmăcitor de cuvinte. Iar această atitudine nu ți-ai schimbat-o și pentru aceste lucruri nu ți-ai cerut scuze niciodată. Și eu am continuat să intru la tine pe blog și să comentez și să fiu acuzat din nou de tine de aceleași lucruri. Înțeleg din tonul tău de mai suss că, acum, ai aștepta cumva ca eu să-mi cer scuze. După care tu să mă lași să comentez din nou pe blogul tău, pentru a mă numi din nou, atunci când nu ești de acord cu mine, viclean, sau pentru a-mi interzice din nou posibilitatea să mai comentez pe blog, atunci când ți se năzare ceva, fără absolut nici o explicație? Dacă vrei să reluăm relația noastră virtuală, lucru pe care eu îl doresc, o să îți cer să mă privești ca pe un om care spune ce gândește, cu franchețe și cu cele mai bune intenții.
ApreciazăApreciază
ApreciazăApreciază
Lotus, iar eu nu înțeleg de ce te deranjează că Cudi precizează uneori atmosfera în care scrie? Fiindcă fumând, bând cafea/alcool/ceai, gătind o salată orientală sunt detalii de atmosferă care te ajută să-ți „vezi”/simți mai bine interlocutorul.
Știu, nu eu, ci Cudi ar trebui să-ți răspundă. 🙂
Dar viclean ești, mai tot timpul! 🙂
ApreciazăApreciază
@Renata
De la tine accept, că tu exagerezi în scris, lucru deja stabilit 😀 , la tine viclean poate să însemne șmecher sau orice alt sinonim îndepărtat, dar Cudi o zice cu o anumită tentă peiorativă, pe care nu i-o iert, pentru că n-are dreptate.
Și poate pentru că aș prefera s-o văd/simt altfel decât intoxicându-se cu tutun sau mâncând carne.
ApreciazăApreciază
Cudi, atunci voi de ce nu-l primiți înapoi, la Palatul Kontelui și Cudesei? 🙂
ApreciazăApreciază
Râd de tine. Știi, ei au evitat să mănânce struguri despre care consideră că-s acri, dar când tu întrebi pe blog, îți spun: „Da, Renato, eu zic să-i mănânci, că au și calități, fortifică mintea și trupul!” 😀
ApreciazăApreciază
Nouă nu ne-a arătat același respect, cu noi a fost nesimțit în ciuda apelurilor repetate la bunăcuviință. Și, în plus, el consideră și acum că a fost îndreptățit să se poarte astfel cu noi. Cu noi e altă poveste, are o altă atitudine, nu, mersi.
ApreciazăApreciază
Înțeleg.
Mie mi-a șters un comentariu elaborat, la el pe blog, cu mențiunea că conținea vulgarități. Probabil CUR. Mi s-a părut atât de jenant-disperat modul în care a dorit să rămână conform propriei sale imagini de ingenuu, încâțt mi s-a făcut milă.
ApreciazăApreciază
@Renata
Gen: nouă ne-a prescris medicul fără struguri. Dar tu, Renata, pune și oțet peste ei! 😀
@Cudi
Invoci chestii antice. Mi-ai dat block/ban din senin și fără explicații, remember? Ce remarci nesimțite făcusem înainte, că nu-mi aduc aminte? Disputa cu Ketherius era veche, între timp eu îmi cerusem scuze iar tu încercai să-l îmbunezi. L-ai făcut bou când s-a rățoit la mine. Ultima neînțelegere a fost cea cu Elena din Troia, descâlcită rapid. N-a fost nimic atunci, nici o ceartă, nimic. Dar a fost, out of nowhere, un block și ban. Dar, e adevărat, banul a survenit după ce am ignorat mesajul tău de block.
ApreciazăApreciază
@Cudi
Iar mesajul tău de care n-am ținut cont era tocmai să nu mai comentez la tine pe blog. Adică ban verbal.
ApreciazăApreciază
” Am vrut sa-mi dovedesc apoi ca pot scrie un roman politist clasic ” . Nu doar ai vrut ci…chiar ai scris o POVESTIRE { la doua sute si ceva d e pagini si avand in vedere ca nu te cheama Sandra Brown , roman…este totusi cam mult } bunicica din punctul meu de vedere adica , al omului care a digerat literatura politista , minim cincizeci de ani din viata . Am dat pe ” Micul Chagall ” … vreo suta si cincizeci d e mii de lei vechi si …sincer sa fiu , nu mi-a parut rau de bani chiar daca , dupa ce-am citit-o , am lasat-o cacadou 😉 in sertarul unei noptiere dintr-un hotel de mana a doua din Malta . ” Am o varsta care ma sperie ” spui dumneata 😕 . O mai veche cunostiinta de-a mea , tot scriitoare ca si dumneata 😉 , spunea intr-o carte de-a sa { evident prin vocea unui personaj feminin } : ” – Nu ma sperie varsta cat….menopauza ” . Stia saraca tovarasa Minerva Tutovan ce stia 😉 . Acea veche cunostiinta de-a mea , acea doamna ce m-a onorat peste patruzeci de ani cu amicitia domniei sale , spunea la randul ei , cu doar doi ani inainte de-a se duce s a moara nitzel : „- Cine ma trece in categoria babelor…ai recomand calduros : sa-mi scarpine ghemul ! ” Cu toate acestea , chiar nu-mi amintesc daca vreodata si-a facut publica adresa unde o putea gasi orice derbedeu , asa cum faci acum dumneata . Fireste ca , spre deosebire de dumneata , unde locuia dansa…chiar mi-asi fi dorit sa-l vad pe nebunul ala care sa-ncerce sa-i sufle in ciorba . Eu , ti-am mai spus cel putin odata : ai mare curaj Renata Caragiani insa , de la curaj si pana la fronda…. Cat despre studii…te anunt cu respect ca , Mihai Tudose actualul PM al Romaniei { cred ca-i de-o varsta cu dumneata } , este absolvent a nu stiu cate academii , a nu stiu cate colegii de …de toate 😎 , are si el vreo doua carti scrise { culmea…ca si dumneata 😉 } si-n plus…are si-un doctorat asa incat , chiar n-are sens sa scoti studiile la inaintare , in ziua de azi , chiar nu mai este de bon ton . Vorba acelei prietene repauzate in Domnul , rostita prin intermediul altui personaj feminin , numita d e data aceasta Melania : ” N-are rost sa-nprastii diamante in calea ta caci prostii…vor crede ca-s cioburi de sticla si , de teama ca-si vor taia pantofii …. te vor injura pe chestia asta ” . Referitor la ” Lotus „…avand in vedere ca va cunoasteti { poate ca nu doar virtual } de atata vreme , iar ” discutiile ” dintre voi au fost INTOTDEAUNA spumoase dar si interesante , avand in vedere ca { desi spui c-ai trecut deja in ” zona babificarii ” } nici cand erai mai … tinerica 😀 n-ai trecut pe NIMENI nici pe dreapta si nici pe banda de avarie , INDIFERENT DE OPINIILE LUI si , de multe ori , indiferent de cum replica cuiva , oricui ce te vizita pe blog , mie personal , chiar nu-mi vine a crede c-ai sa faci asta taman acu’ la….vremea babificarii XD . Vrei sa-ti ca Lotus sa-ti prezante ….docomentu’ ? La ce-ti foloseste ? 😕 Fi serioasa Renata !!! Respect !
ApreciazăApreciază
Uite un cititor de Rodica Ojog Brașoveanu! Ți-a plăcut 320 de pisici negre? 🙂
ApreciazăApreciază
@ Lotus SIncer…. in afara de Melania Lupu sau de Magda si Chat Noir { Gri-Gri } chiar nu prea exista personaje din cartile doamnei Brasoveanu care sa-mi fi placut . Imi parea mult prea fortata ” adaptarea ” la….realitatile vremurilor . Pana si personajele din ” Fuga ” lui Cozma Brasoveanu , pana si alea erau ” adaptate ” asa incat….
ApreciazăApreciază
Marian, te rog iar, nu-mi mai poci numele de familie! 🙂 🙂 🙂
Nu după numărul de pagini se încadrează o proză la povestire sau roman. Altele sunt criteriile.
Și mie mi-au plăcut Minerva Tutovan, Melania și Mirciulică.
Dacă aș fi vrut, într-adevăr, să-i tai microfonul lui Lotus, nu mă mai izmeneam scriind despre asta. Ar fi constatat el, simplu, treaba asta.
ApreciazăApreciază
Iertaciune-ti cer cu umilinta pentru aceasta….pocire , a numelui dumitale de familie . O fac absolut fara voia mea caci , de cele mai multe ori …pacalit de sonoritatea numelui dar mai ales a prenumelui , chiar cred ca-i un nume absolut obisnuit din tara mancatorilor de pizza si-l ortografiez ca atare …. dupa cum al aud . Respect , si-ti promit ca nu s e va mai intampla ! Manat de acelasi respect , doresc sa precizez faptul ca , mie personal…mi-a placut personajul Melania Lupu insa , l-am detestat pe acela al tovarasei maior Minerva….in special dupa ce o vecina de-a mea { prin intermediul careia am avut onoarea de-a fi prezentat doamnei Brasoveanu } , mi-a spus ca ….personajul Tutovan o avea drept model pe mama sa , fosta ” cadru didactic ” 😉 in cadrul Militiei avand gradul de ….maior fireste . 😀 Observ ca te-ai zburlit precum Milli insa , chiar n-am dorit sa-ti provoc un atac 😉 atunci cand te-am comparat cu Sandra Brown mai ales ca , stiu { pana si eu am aflat intre timp 😉 } : ” nu dupa numarul de pagini se incadreaza o proza la o povestire sau roman ” ci…dupa continut . Sau – cum ar fi spus Cincinat Pavelescu – ” Toata stralucirea mea / Nu sta-n chelie ci , sub ea ” . RESPECT DEPLIN RENATA CARAGEANI 😀 !
ApreciazăApreciază
Mariane, gurile rele zic că Brașoveanu îi scria romanele doamnei Ojog. De-aia, după ce-a murit el, a scris numai mediocrități. O vreme.
Indiferent ce zice lumea, sub cenzura comunistă, personajul Minerva Tutovan era viu. Unde mai pui că autoarea n-a adus niciodată vorba despre partidul comunist.
„Plan diabolic” e primul thriller românesc și puțin îmi pasă dacă l-a scris Brașoveanu sau chiar ea. Din păcate, romancieri ratați, de duzină, scriind despre nimic în mod plicticos (căci se poate și genial – J.K. Jerome), n-au avut curiozitatea s-o citească pe Ojog, să se alfabetizeze în scrisul măcar decent, dacă nu cu talent.
ApreciazăApreciază
Nu , nu-i adevarat ! Ca prelua de la el idei sau chiar tipuri d e personaje insa…asta este altceva ce dracu ca doar am avut un Pm { in persoana dl-ui Ponta } care-a preluat d e la altii cu nemiluita astfel incat aici fiind vorba despre familie , chiar nu se pune . Dna. avocat Rodica Ojog { a murit mai anul trecut si betivanu’ de nepotu-su } avea suficiente modele dupa care sa-si creioneze personajele de asta te pot asigura cu mana pe inima . Ai dreptate…chiar n-a prea adus vorba despre PCR insa , nu uita ca-si idealiza personajele de-asa maniera incat 😉 dormeai linistit noaptea stiind ca niste genii { precum lt. Dobrescu 😀 } vegheaza sa nu-ti bage careva cianura in coniac atunci cand aveai acces la bar….Continental . ” A scris mediocritati dupa ce-a murit Cozma Brasoveanu”…pai ce crezi ca-i mai ardea d e scris dupa ce si-a pierdut jumatatea ? De fapt ” Al cincelea as ” , a fost scris cu mult dupa ce-a murit Cozma , prin ’83 parca , iar daca ala iti pare o mediocritate…..Una peste alta , daca Cozma Brasoveanu a insistat sa se apuce de scris in locul avocaturii…stia el ce stia : tipa avea o verva si un umor , absolut inegalabile ! In plus , pe atunci avocatii…sa fim seriosi dar , aveau castiguri mai mici decat un fierar betonist d e pe santierele patriei noastre socialiste .
ApreciazăApreciază
Renata, pe bune, dacă vrei să-i dai ban cuiva, ca ce chestie să faci referendum? Ca să te simți cu conștiința împăcată că nu tu ai decis, ci publicul? Publicul n-avea nici o treabă cu comentatorul înainte să le ceri părerea. Dă-i ban și gata, e blogul tău.
Pe de altă parte, dacă tot ai supus-o publicului, ce motiv e ăla, că nu-ți dau CNP-ul și numărul de la pantof? Ai nevoie de diploma mea pentru a putea discerne dacă cuvintele care-mi ies pe gură se leagă sau nu? Dacă asta te fericește, consideră că n-am decât 4 clase și discută cu mine din punctul ăsta de vedere. Sau consideră că nu-mi dau datele personale pentru că sunt eu mai sucit, cred în conspirații și, în plus, sunt introvertit și simt că sub protecția unui pseudonim pot aborda subiecte despre care nu aș scrie liber sub numele meu real. Nu am forța voastră de a scrie despre oricine și orice exact ce îmi trece prin minte, fără a mă cenzura la gândul că poate intră sora, soția, fratele, finul, șeful sau amanta și vede ce-am scris. Uite, îmi recunosc limitările, sunt o ființă inferioară vouă, celor care vă asumați o identitate.
Dar scade asta cu ceva justețea unor afirmații adevărate pe care le fac? Sau, dacă scriu sub numele meu, prostiile pe care le-aș spune ar deveni brusc cuvinte de pus în ramă?
ApreciazăApreciază
Stai nițel, Lotus, că nu te bănuiam de patru-clase! Cuvintele se leagă și ortografia e corectă. Misterul care te învăluiește îmi părea o formă de maximă îngâmfare. Nu știam că te rușinezi cu gândurile tale în fața celor apropiați, din real.
Scuze! Rămâi așa, poartă-ți masca, dacă asta te liniștește.
ApreciazăApreciază
Renato, recunoaște că ieri te-ai enervat la citirea articolului despre libertăți, crezând că am făcut acea mențiune la tine ca un fel de atac la persoană! Ceea ce nu-i așa, pentru că tu nu mă cunoști și mă citești total aiurea, adică îmi atribui tot felul de sensuri dubioase. Apropo, nici nu ți-am precizat numele. Cine te știe te știe (nu te judecă după articolul unui necunoscut), cine nu te știe habar n-are la cine m-am referit, iar cine e curios poate da click pe link, să vadă exact ce și cum ai spus. Te-am taxat, dar nu pentru intenții criminale, ci pentru exagerare, și nu cu gândul de a-ți strica cafeaua de dimineață, ci în glumă – pe care tu ai ratat-o. Dar asta e, nu pot fi vinovat pentru că tu mă citești greșit. Ți-am zis, am observat asta la tine, legat de orgoliu. Plus că iei lucrurile prea în serios.
Dar, pentru că te-ai supărat, așa e, ai dreptate, o să-ți dau satisfacție: sunt o ființă inferioară, care a ales, pentru propria ei protecție, să scrie sub anonimat. Îmi pare rău că, într-un moment de slăbiciune, am scăpat acest adevăr despre mine, pe care acum toată lumea îl știe. Mulțumesc, totuși, pentru că mi-ai spus că frazele mele se leagă (puteau fi totuși amândouă hibele, că nu-s mutual exclusive).
Mai bine acum? 🙂
ApreciazăApreciază
RENATA CARAGEANI ” de patru clase ” , chiar va cred ca nu-l banuiati pe Lotus insa , de multa tinerete , poate de prea multa tinerete 😀 … de asta sigur al banuiati , avand in vedere explicatia pe care i-ati servit-o despre….CIUNGA 😉 .
ApreciazăApreciază
haha , voi luati blogging-ul in serios ?!? pana la a face un referendum ?
nu pot sa zic decat WOW… ca miss ageamie si mult prea 9 in statia asta . Eu , personal , ( – accelerat or rapid) nu doresc sa transform virtualul in real de niciun fel . Dar asta-s eu .
De aici , de la mine de pe deck , nu vad decat un * emotional affair* . Ca sa fiu delicata sa nu-i zic * o tranta cine-i mai mare si mai tare *…..
Intre ura si love, indiferenta ucide . Deci , dati-I bataie 🙂
…………
Ultima intamplare ( autentica) de la Wimblendon ( daca urmariti , o sa vedeti cat de diferiti suntem )
Organizatorii de la Wimbledon, fericiti ca a mai plecat lumea din complex , pe masura ce games se terminau , au inceput sa stranga de pe acolo . Mese , chioscuri , umbrele etc… Ei , si John , un baiat angajat de turneu , a avut in dotare sa stranga mini-frigy de prin vestiarele deja eliberate de sportivi . Nu mica i-a fost mirarea sa gaseasca intr-unul un Bichon Maltez- bocna saracu’ . Mort de doua zile , asezat de nu se stie cine , intre un castravete , o bucata de branza si o sticla inceputa de vin rosu .
Vestea a ajuns la cele doua semifinaliste de azi , care au reactionat asa:
Rybarikova: ( slovaca) *O, Doamne, saracul catel ! *
Muguruza:(spaniola ) *O, Doamne, vin rosu in frigider!?*
………
asa si voi 😉
ApreciazăApreciază
Blogingul este cea mai serioasă glumă, if you ask me. 🙂 Iar de trântit, nimeni nu se trântește cu nimeni, altfel decât în argumente. Sau cel puțin așa se vede din perspectiva mea. Eu o consider pe Renata prietenă virtuală. Ea are impresia că o consider altceva. Cred că de la articolul ăsta mi se trage.
ApreciazăApreciază
Trbuia „””””” la tranta .sorry .euphemistic vine de la …mystic?!?
Blogul meu o gluma de la cap la coada ,
MI-am luat „perdafuri” serioase cand si cand .pe cared-l-am ignorat, joaca
Mea si desordinenea mea e serioasa doar pentr u mine.
…………
Atunci de ce intrebi ce sa faci cu Lotus ?!?(( pentru Renata raspuns : facem Yoga ;);)
Xo, carpe diem ,Vista-I scurta si plina de surprise..
ApreciazăApreciază
Nu, nu, nu facem referendum. Da, eu îmi iau blogul în serios și pe prietenii lui.
Dar faza cu bichonul în frigider m-a paralizat. Horror!!!
ApreciazăApreciază
Si eu imi iau blogul in serios si amicii de commentarii ,dar nu duc o discutie la paroxism de dragul sa am dreptate .Argumentez farra insinuari . De dragul fair player ului .
Pe mine bichonul m-a lasat rece . Ce sa -I mai faci ( multi tembeli pe lumea asta)-dar viata merge inainte,iar vin rosu la gheata -a blasphemy 4 ever .
ApreciazăApreciază
Băi, Renato, offtopic și pentru că nu pot comenta la Cudi: legat de replica ta la Fire, aia cu timpul:
http://www.galactanet.com/oneoff/theegg_mod.html
Este acolo link și spre traducerea românească, dacă preferi. Sunt curios ce părere ai.
ApreciazăApreciază
Mai,mai LOTUSICA baiete, da ce probleme-ti faci tu ,existentiale,basca inspiritionale,ca de ce,ca har ,ca mar,ca esti in spam,ca esti banat,mai lipsesc serviciile,binomul si trinomul serios,ca binomul le REBULIBASESTE SI NU-I SERIOS!
Lotusica,prietene, cazi in derizoriu in fata doamnelor trecute de a doua tinerete,divortate ……si CU ONOAREA NEREPERATA DE DL COSTICA!
SAC-SAC!
Sfat:: iti asumi niste chestii absolut sterile si periculos ,….vei fi catalogat drept un LACHE
FLAUSAT!
Distinsa amfitrioana ,ti-a lasat adresa Pravaliei,nr.de tel. mobil,doar,doar,creierasul tau proceseaza informatia si ….PAC,PAC,ZDRANG ZDRANG……
Baieti aveti o varsta,cam cat dureaza …..maturizarea la voi?!!!!
Asa sunt eu mai dura,rautacioasa,as zice chiar o scorpie in miniatura ,pe care nici marele WILL ,n-ar avea sanse de vreo imblanzire ceva ,gen………
Lotus ,nu te supara,sa nu sari cu degetul pe tastatura ,(sa ma injuri,doar esti un cavaler, nu?)a fost o glumita asa ca de weekend!Oricum imi asum tot ce am scris.
TUTUROR WEEKEND EXCEPTIONAL,MINUNAT,PROLIFIC SI MIRIFIC,S-AUZIM DE BINE!
ApreciazăApreciază
P.S.Ah si of ,am inteles, Lotusica, ori esti tu asa mainstream,ori vrei sa pari hipster,ori cochetezi cu zona asta crepusculara HARDCORE…..?????HIIIIIHAAAAAAAAA!!!!!!
Nu te lasa,trolleaza la greu,daca chiar n-ai ce face si pari asa de „disperat „sa fii bagat in zeama ah,pardon, tastele astea am vrut sa zic SEAMA!!!!!SERIOS!
ApreciazăApreciază
Bai, renato, tu n-ai banat pe nimeni niciodata. Daca o faci cu Lotus va trebui sa cenzurezi toate comentariile care-l vizeaza. E naspa rau sa nu poti scrie un drept la replica, am experimentat-o pe pielea mea.
ApreciazăApreciază
Nu-l banez, fă! Îmi dai voie să-ți zic și eu, o dată, cu toată dragostea FĂ, fără să-mi pese de școala de dans și bune maniere?
p.s.: Mai știi ce scroafă ipocrită eram pe vremuri? 🙂 🙂 🙂 Mă enervau fă-urile tale. 🙂
ApreciazăApreciază
Eu mai știu 😀
ApreciazăApreciază
Si eu mai stiu 😊
ApreciazăApreciază
Lotusica,
Azi esti EROUL ZILEI si ca show-ul sa fie distractiv,amuzant si sa aiba si un picut de suspans,am observat eu, ca tu scrii in nocturna,asta poate fi un semn al depresiei,al insomniei ,al labilitatii psihice, si duce la tendinte suicidale, adica asa un fel de dai si lupta si lupta neicusorule.
Pana sa-ti prescrie domnita cu blogul niscaiva hapuri naturiste si din balarii poti lua,COAXIL,TRITTICO,LEXOTAN, (cu reteta) vei avea un somn dulce si lin si nu te vei mai gandi la nici o vendetta.Tu ai fost zilele trecute in Pravalia domnitei, fix atunci cand era libera? WOW!
Si ea se tot intreba cine o fi misteriosul vizitator!
Lotus,pe principiul ca tu esti un zeu si ai conduce galaxia,….DAR TE INCURCA UNGURII ASTIA!
Ai naibii astia ,te-ai gandit la ceva?
P.S. Daca-i faci o vizita de curtoazie,mergi fara arma mortala,doar cu pistolul cu electrosocuri sau cu iperita. POUR LA BONNE BOUCHE!
ApreciazăApreciază
Nu eu am fost la ușa Prăvăliei. În rest, n-am înțeles nimic din ce-ai scris.
ApreciazăApreciază
Bună, Renata! Am venit să-ți las un link și poate îmi vei spune părerea ta, care dacă nu ar fi contat, nici nu m-aș fi obosit să îți scriu:
http://www.cuvantul-ortodox.ro/recomandari/microbiologistul-roman-vania-atudorei-spune-din-interior-adevarul-despre-mafia-industriei-farmaceutice-si-despre-minciuna-gripei-porcine/
Vanea Atudorei- găsești impresionantul său CV online, e un tip modest, care călătorește mult, donează articole la muzee…
ApreciazăApreciază
Elena, am deschis site-ul de prezentare a fabricii unde e dumnealui director. Sterigen.
Al treilea paragraf e o tâmpenie: „Tout l’appareillage et l’équipement est étalonné et validé et toutes les procédures sont validées en conformité avec les exigences réglementaires de Santé Canada.”
Orice făbricuță de medicamente sau suplimente, până și una care face doar cremă de călcâie, are linia de fabricație (aparatură, echipamente) certificată GMP, altfel nu are dreptul să funcționeze.
Pe pagina „produse” găsești o altă enormitate, tot mincinoasă: „Nous sommes les seuls capables de vous offrir la triple expertise :
analytique, fabrication, conditionnement”
Absolut toate fabricile au departament de analiză a calității, unde se testează materiile prime, produșii intermediari și produsul finit. „Fabricationul” din mijloc e logic și obligatoriu pentru o fabrică. Tot așa și condiționarea, adică ambalarea produselor în forma în care vor fi vândute. N-am auzit de vreo fabrică de medicamente care vinde picături de ochi la butoi, către un intermediar care le pune în flacoane. Mai ales că la produse oftalmologice condiția sterilității e obligatorie de la intrarea pe linia tehnologică și până la ieșirea din secția de ambalare.
Ei, dar făbricuța asta se crede singura care e capabilă să facă toate operațiunile strict obligatorii de producție în propria incintă.
Deci, tipul ăsta e director la o fabrică de doi lei .Fabricile serioase se mândresc cu alte chestii, cu puritatea materiilor prime, cu procedee/tehnici de lucru de ultimă oră, cu micronizarea pulverilor… Până la urmă, dau o listă de țări în care exportă produsele lor. Ceea ce Sterigen nu face.
Ce părere să am eu despre un tip care zice că industria farmceutică e necinstită și ipocrită, dar el în fix industria asta lucrează?
E prima oară când aud că sinuzita s-ar trata cu tetraciclină. Tetraciclina a fost aproape uitată, în antibioterapie, cu zeci de ani în urmă, fiindcă raportul beneficiu terapeutic/efecte toxice nu e supraunitar. Așa că nu-mi dau seama ce îngaimă aceasată personalitate incontestabilă.
Ca să scurtăm povestea: m-ai întrebat ce părere am. N-am nicio părere despre un articol de invențiune, fără bibliografie cu studii clinice, fără bibliografie, în general, care, culmea, a fost publicat pe un site numit Cuvântul Ortodox.
Să recapitulăm răspunsul: nu vreau să fac aprecieri asupra opiniilor cuiva care se sprijină pe faptul că e directorul unei fabrici care se prezintă ca interesantă fiindcă respectă ABC-ul care o vâră în nomenclatorul firmelor de profil, canadiene.
ApreciazăApreciază
Renata, eu m-aș fi uitat pe CV-ul său, unde a studiat, în ce și-a dat masteratul, doctoratul, la ce școli, unde predă, și poate că așa mi-aș fi făcut o părere dacă e un om avizat ca să vorbească despre acest lucru, ori ba. Faptul că e ȘI directorului unei făbricuțe de medicamente e un lucru care nu poate cântări atât de mult încât să zici că experiența sa nu îl recomandă să vorbească despre acest lucru, pãrerea mea. 🙂
Eu cred că ești o farmacistă bună deși nu lucrezi la cea mai mare farmacie din capitală. 🙂
ApreciazăApreciază
Elena, un om de știință serios nu dă interviuri la nu știu ce revistă ordtodoxă. Un om de știință serios nu lansează fumigene și bârfe despre conspirația big pharma. Vine cu studii, cu statistici, cu dovezi, nu cu zvonuri pe care le rumegă toți pensionarii din bloc. A dorit să plesnească două concerne farmaceutice, le-a zis pe nume, s-a răcorit. Ești în domeniu și vrei să acuzi industria farmaceutică de umflarea prețurilor? Vino cu documentația de preț a unui produs, arată că în realitate ar trebui să coste 2 dolari și arată și factura cu care a ieșit pe poarta fabricii la preț de 10. Discuția e valabilă și pentru o fabrică de mezeluri, nu doar de medicamente. 🙂
De fapt, Elena, tu ai fi vrut să zic „mamă, ce bine le zice!” Le zice, dar după ureche, precum profanii.
Farmaciști buni găsești mai degrabă în micile farmacii independente. 🙂
ApreciazăApreciază
Intamplarea face sa ma fi intalnit de cateva ori cu Vanea Atudorei. Pana sa stam de vorba fata in fata citisem si eu declaratiile scandaloase despre industria farmaceutica. De fapt, Vanea s-a dovedit un interlocutor extrem de placut, jovial cu care am putut discuta cele mai diverse lucruri. Rar lucru la mine sa palavragesc cu strainii dat tipul ,realmente m-a fermecat. Lucreaza in domeniu sotia e farmacista iar cei doi copii au cariere onorabile in Canada. Habar n-am in ce context a facut acele declaratii dar oricum a fost cu multi ani in urma.
ApreciazăApreciază
Îmi place cuvântul ăsta – microbiologist. Nu mai am nevoie să citesc articolul, sunt edificat.
ApreciazăApreciază
Faptul că-ţi faci public inclusiv numărul de telefon e un gest de nesăbuinţă zic eu, decât unul de curaj. Să dea Dumnezeu să nu regreţi.
Că-ţi manifeşti curiozitatea despre domeniul de pregătire a unui aşa vajnic comentator mi se pare normal. Răspunsul lui, băsescian, nu oferă decât două perspective. Ori ştie asta din experienţa Băsescului şi n-a vrut să cadă-n greşeală, ori o ştie din experienţa proprie şi asta ar fi un fel de… recunoaştere, aici motivaţională.
La întrebarea ta, dacă ar fi cazul vreunei sancţiuni, e greu de răspuns. Observ că şi tu te angrenezi cu aceeaşi ardoare în aceste dispute, deci omul găseşte mediul ideal în a-şi desfăşura talentele ba şi partenerul în aceste dezbateri. Ce mi se pare nelalocul lui este faptul că în general se consideră că problemele de credinţă sunt absolut personale. Acestea nu se discută, nu se dezbat decât într-un „cadru” dedicat. Există o convenţie în care credinciosul nu face caz de credinţa lui, iar oponentul evită să se pronunţe nepotrivit la adresa acelei credinţe. Astfel convieţuim şi putem convieţui respectându-ne. Precizez că şi ateismul e tot o credinţă, deci de deplasat a-l exhiba.
Altfel ne putem trezi acuzaţi de prozelitism. Or observ că tema dezbaterilor este, prin excelenţă, credinţa lui.
Ei bine, pe mine e tocmai chestia care mă interesa, d’aia nu dormeam eu noaptea, da’ acu’ m-am liniştit.
Ce e îmbucurător este că deocamdata n-a reuşit decât, aproape, să transforme Gara în loc de polemică şi-şi dă silinţa să ajungă loc de dezbatere. Sunt convins că pe blogul lui n-ar găsi un polemist mai bun decât eşti tu aici. Da-i dai şi ocazia. Sincer să fiu, conform celor afirmate mai devreme, conform cărora nu trebuie să abordăm la modul critic credinţele altora, eu n-aş fi apărut cu un articol pe tema unei icoane care plânge. Unii cred, alţii nu, dar nu se iau de păr tocmai pentru că nu-şi permit să critice, în orice fel, credinţele oamenilor. Altfel, la extrem, totul degenerează şi poate ajunge la manifestări de genul celor petrecute anul trecut, parcă, la Charlie Hebdo.
Altfel pot să-ţi spun că nici eu nu am o părere foarte bună despre popi, dar am întâlnit totuşi câţiva despre care nu pot spune decât că aveau har. Şi am înţeles odată în plus că generalizările sunt deplasate.
În fine, îţi revine ţie să stabileşti modul de a acţiona în cazul pe care l-ai adus în discuţie.
Respect pentru obişnuiţii Gării, care nu s-au lăsat angrenaţi într-o dezbatere pe temele propuse de Lotus în continuarea articolului tău, în care exprimai altceva. Şi e valabil în general, în polemica deja obişnuită dintre tine şi Lotus nu se angrenează nimeni cu păreri ce-ar putea transforma polemica în dezbatere.
Succes! 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Cârco, repet, e telefon de serviciu. Altul n-am.
La Cudi pe blog polemicile pe care le genera Lotus treceau, pe nesimțite, în lupte la baionetă. 🙂
ApreciazăApreciază
Cârcotașule, cu un singur lucru nu-s de acord din ce-ai spus (sau din ce mi s-a părut mie c-ai sugerat): faptul că aș urmări, cumva, să creez o polemică, o dezbatere, o participare, ceva cu număr mare, să construiesc ceva de genul ăsta.
ApreciazăApreciază
șterge numărul tău de telefon de acolo. e mai bine.
atât sfat am a-ți da. 🙂
ApreciazăApreciază
E în revista firmei care ne patronează, pe cărțile de vizită… Altfel spus, eu nu am telefon. Abuzez, în interes personal, de telefonul firmei. Noroc că, 95% din cei care mă sună vor să se converseze cu Patronul meu, nu cu mine. 🙂
N-am remușcări penru convorbirile particulare fiindcă compania la care plătim abonamentul ne-a dat minute, nelimitat, peste tot.
Probabil că vor fi ascultat o convorbire cu doamna Turbatu și ne-au făcut un bonus, pentru răbdare.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
ei, ziceam așa, pentru cine știe ce ”bloagher” nervos în timp. în rest știu că nu-i un secret că suntem oameni și comunicăm (și ) la telefon.
ApreciazăApreciază
Renato, eu n-am înțeles niciodată dacă e farmacia ta, ești ceva șefă pe-acolo sau doar o angajată. Înclin să cred că varianta a doua.
ApreciazăApreciază
Ei, bine, Lotus, dacă tot simți nevoia de clarificări administrativ-terestre: prăvălia e a patronului meu. Îi sunt angajată și, în același timp, sunt și șefa prăvăliei. Am în subordine două farmaciste, contabila și îngrijitoarea. Cam asta e organigrama.
Din fericire, patronul meu e om de știință, nu vreun măcelar ori aprozarist, așa că respectă întru totul Legea Farmaciei 266/2008, în ce privește independența farmacistului , neiixtiunea în politica de vânzări etc.
Pentru detalii suplimentare îți stau, cu aceeași răbdare, la dispoziție. 🙂
p.s.: recitește-ți comentariul și urmărește subtextul. Eu zic că ai fost grosolan, dar tu o să-mi ripostezi că spui întotdeauna exact ce gândești. 🙂
ApreciazăApreciază
Nu am nevoie să-l recitesc, voiam să te întreb de mai mult timp lucrul ăsta, dacă ai ceva poziție de conducere acolo și care anume, că reieșea din unele comentarii. Inițial am bănuit că tu ai fi patroana, de vreme ce spuneai că te întorci înapoi pentru un pensionar întârziat, care vă poate face vânzare, dar din alte comentarii reieșea că nu tu ești patroana, deci nu eram în clar. Nu văd ce-i grosolan, am pus o întrebare, n-am dat cu parul, iar dacă nu voiai să dai detalii puteai să nu-mi răspunzi. E chiar o întrebare ontopic, apropo de cum ți-ai început articolul.
ApreciazăApreciază
🙂 Ha, ha! Am crezut că vrei să știi dacă vorbești cu o slugă ori cu un șef. Iaca, nu-s decât slugă la un stăpân.
Surprinzătoare gândire ai, Lotus! Deci numai dacă era prăvălia mea, merita să mă întorc pentru un pacient întârziat. Tu, în locul meu, nu ai face ăste două fapte bune: îi dai omului ce are nevoie și mai și bagi un bănuț la încasări! Să înțeleg că fapte bune, gândire pozitivă, omenie, conștiință etc. sunt valabile, pentru tine, doar în teorie. E bine de știut! 🙂
ApreciazăApreciază
@Renata
Dacă după atâta timp de când interacționăm tu crezi că eu împart oamenii în slugi și stăpâni, uitându-mă la primii cu dispreț și la cei din urmă cu admirație, atunci nici nu știu dacă mai are rost să comentez pe la tine. Ce, crezi că eu am avion personal? 🙂
Cică două prostituate povesteau:
– Auzi, tu prima dată ai făcut-o din dragoste!
– Păi cred și eu! Că ce, 10 lei îs bani?
Cam așa și cu tine atunci: te-ai întors ca să faci o faptă bună, nu? Că ce, doi lei cincizezi, sau de cât a cumpărat, sunt bani? 😆
Apropo, nu există nici o legătură între tine și personajele din banc, că tu iarăși te superi, nu e nici o conexiune, nici o înjurătură, pur și simplu ăsta e singurul banc care-mi vine în minte momentan pentru a ilustra această idee.
Din experiența mea, dacă angajatul nu este plătit în funcție de vânzări, atunci de regulă îl doare în cot de afacere. Rar o să vezi un vânzător preocupat de fidelizarea clienților, de expunerea și vânzarea produselor ce se apropie de expirare, de rulajul produselor care trec greu etc. Îl doare la bască pe el, și nici nu-i poți imputa, câtă vreme patronul îl plătește derizoriu și fix.
În sfârșit, nu întotdeauna a-i da omului ce vrea reprezintă o faptă bună. În cazul tău, poate că fapta bună ar fi fost să nu te întorci pentru respectivul pensionar întârziat. Și asta din două motive: primul că l-ai fi ajutat să economisească 2,50 lei în loc să-i cheltuie pe un produs de care n-avea neapărată nevoie, fiind mai mult un moft, și al doilea pentru că l-ai fi stimulat să devină mai atent, mai riguros cu el însuși și mai punctual, data viitoare prezentându-se înainte de ora închiderii, pe care probabil o știa. 🙂
ApreciazăApreciază
Lotus, există oameni care abia se ajung cu salariul de la o lună la alta, dar fac al dracului de bine diferența între stăpâni și sclavi.Pe ultimii îi tratează ca pe propriii lor sclavi. 🙂 Paranteză, ca să nu-mi aud vorbe: îl iubesc pe bătrânul meu patron chiar și în momentele în care îmi vine să-l omor. Are o scuză: e deștept și citit în specialitatea lui. De-aia zic că nu m-ar fi mirat, cu sau fără avion personal, să ții cont de locul meu în organigramă.
Încearcă să vezi filmul în ordinea firească a derulării lui: condiția ca să afli dacă ai băgat la pușculița firmei 2,5 lei, 25 sau 250 de lei e să te întorci din drum pentru întârziatul tău de pacient. Ca să lămurim treaba, în situații de-astea nu-ți faci calcul de înavuțire pe casa de marcat, ci te pui în locul omului: ar fi continuat să rătăcească prin zonă în căutarea unei farmacii deschise. Majoritatea închid la aceeași oră cu a mea.
Experiența ta despre reacția salariatului nu e o experiență, e o preconcepție. Un modul de scuză și de falsă motivație pentru pasivitate. Există oameni care se desfășoară în așa fel la locul de muncă, încât patronul vine, din proprie inițiativă, să le ofere o mărire de salariu. De frică să nu-i piardă.
Prefer să nu comentez ultimul paragraf. E un flegmă bine țintită dar cu efect ZERO. Lotus, dacă tu crezi că mărgeluțele din flacoane au tot atâta efect ca șiragurile colorate oferite de colonizatori triburilor care urmau a fi supuse – e în ordine. Cu cât îmbătrânesc, realizez că nu trebuie niciodată să-ți risipești talentul, forțele, cuvintele, ca să treci strada o bătrânică ce voia să rămână pe trotuarul ei.
ApreciazăApreciază
@Renata
De fapt bine zici cu slugile și stăpânii, oricine poate prezenta defectul ăsta de percepție, dar se face că eu nu privesc lucrurile în acest mod. Pentru că, din punctul meu de vedere, fiecare om are un eu profund, spiritual, de natură divină, și deci cum aș putea să-l privesc pe acel om, indiferent ce haină îmbracă el acum sau ce nivel are în prezent, ca fiindu-mi, la modul absolut, inferior? Toți suntem oameni, în esență. Sau, cu cuvintele lui Eminescu, „unul e în toți, tot astfel precum una e în toate”.
Nu e o preconcepție ce-ți ziceam, ci chiar experiență în domeniul vânzărilor, în care am activat ani buni. Nu știu cu farmaciile, dar pe un vânzător obișnuit, al unui magazin obișnuit, de obicei îl doare la patină de vânzări. Iar ideea cu patronul care-ți dă mărire de salariu pentru că vede că te implici m-a făcut să zâmbesc. Poate că în București funcționează cumva o lume ideală. Deși nu prea cred. Ce zici tu mai degrabă sună a excepție, regula fiind a patronilor care urmăresc să-și exploateze la maximum angajații și a angajaților care urmăresc să tragă chiulul cât mai mult. Ar fi frumos să fie cum zici tu, dar din păcate cred că prea rar.
Ultimul paragraf e o glumă, Renata. Nu este evident că glumeam? Eu nu flegmez. Chiar și atunci când „mă cert” cu tine sau cu altcineva, nu am o atitudine care să justifice asemenea reacții și acuze din partea ta. Dar, așa în glumă cum e scris, conține și un sâmbure de adevăr. De exemplu, nu ziceai tu undeva că dacă omul ar cumpăra de la voi doar produsele care-i sunt strict necesare, ați da faliment? Și că farmaciile prosperă (sau supraviețuiesc, după caz) datorită celor care-și cumpără tot felul de suplimente, întăritoare și alte asemenea, pe care le-au văzut la televizor? Iaca, asta înseamnă că cel care-ți bate la ușă nu are neapărat o nevoie reală și deci că refuzul de a-l servi nu este echivalentul unei fapte rele. Adică: dacă eu aș avea nevoie reală de medicamentul X, fără de care m-aș sufoca, și aș veni la prăvălia ta după el, iar tu m-ai refuza, atunci s-ar putea spune că ai făcut o faptă rea. Dar dacă eu vin la tine doar pentru că vreau eu să cumpăr suplimentul Y, de care nu am neapărată nevoie (dar pe care mi s-a pus pata că am văzut ceva reclamă la televizor), atunci nu se mai poate spune că faci o faptă rea dacă mă refuzi. Că e mai mult un moft, nu mor fără el. Cam asta era logica, scrisă, după cum am spus, sub formă de glumă.
Nu știu de ce vezi tu flegme peste tot. Eu nu-mi scuip nici măcar dușmanii, iar tu nu-mi ești dușman.
ApreciazăApreciază
În ciuda fețișoarei zâmbărețe, ultimul paragraf nu mi-a sunat ca o glumă. Fiindcă nici n-a fost. Acum i-ai găsit o interpretare nouă, de glumă. Posibil să fi scris pe undeva despre automedicație și pericolele ei, despre cumpăratul fără discernământ împins de reclamele mincinoase, despre obligația mea de-a face recomandări corecte, în interesul pacientului, și nu cu scopul de-a umfla un bon. Că tu ai tras concluzia că, de fapt, cine intră într-o farmacie intră degeaba, e altă poveste.
Faptul că majoritatea angajaților din servicii și comerț prestează incalificabil de prost am remarcat. La mine în prăvălie altele sunt regulile. Le-aș respecta și dacă farmacia ar fi deschisă pe Marte, nu doar în București.
Există patroni și patroni. Am lucrat și pentru unii de-a dreptul jigodii. Nu-mi amintesc să mă fi comportat altfel cu pacienții decât acum.
ApreciazăApreciază
Renata, am căutat prin vreo 10 articole despre prăvălie, dacă nu mai multe, comentariul în care spuneai că o farmacie ar da faliment dacă oamenii s-ar rezuma la a cumpăra strict medicamente. Nu l-am găsit, dar am găsit aici ceva asemănător:
La partea cu ultimul paragraf, așa pățeam și la Cudi de multe ori: scriam o chestie, ea o citea greșit, iar când i-o explicam, zicea că i-am dat o interpretare nouă, ca să mă scot. Deci întotdeauna voi știți mai bine ce am vrut să scriu, ce atitudine și ce intenții am, iar când totuși vă explic, nu vă puneți problema că poate ați citit voi altceva decât am scris, ci cu siguranță am scris ce-ați văzut voi prima dată iar ulterior răstălmăcesc sau găsesc sensuri noi. Bun așa! 🙂
ApreciazăApreciază
Lotus, `ai căutat prin comentariile mele la măcar ZECE articole?! 🙂 Felicitări pentru răbdare!
Nu, n-ai găsit ceva asemănător. Când spun Cea mai mare parte a salariului meu din fito iese, nu din medicamente. , și dacă scoatem afirmația din context cum ai scos-o tu, semnificația este: suplimentele sunt mai scumpe decât medicamentele, apetența și încrederea publicului în suplimente este mare.
În context, ideea era că, deși ponderea valorică a vânzării zilnice se face din suplimente -deci cea mai mare parte a cheltuielilor firmei o acoperă produsele astea (salarii incluse), deci foarte bine că se consumă multe fitoterapice -, tot nu mă pot abține să spun că suplimentele nu înlocuiesc medicamentele și că tratamentele după ureche și după net nu sunt cea mai fericită alegere.
Nu văd nici umbră de aluzie la faliment.
Să-ți mai dau un detaliu: o farmacie particulară, deschisă în curtea sau incinta unui spital (nu discutăm acum dacă e absolut legal sau aproape ilegal să obții aprobare pentru a avea farmacie de circuit deschis în spital sau nu), nu comercializează aproape deloc suplimente. Trăiește foarte bine din medicamente și consumabile, cu preponderență alea pe care farmacia spitalului, de circuit închis, nu și le permite din lipsă de fonduri. Prin urmare, eu știind acestea, înclin să cred că n-aș fi făcut vreo generalizare de tip „o farmacie trăiește…”
Am impresia că tu citești spusele/scrisele celorlalți într-un mod asemănător investigatorilor discutabili care plantează dovezi la locul faptei sau filtrează probe în așa fel încât să iasă vinovat acela pe care îl vedeau ei compatibil cu delictul, la începutul anchetei.
ApreciazăApreciază
Renata, îmi pare rău că am zis de faliment și n-am mai găsit comentariul, dar nu falimentul (sau prosperitatea) unei farmacii mă interesa pe mine acum. Urmărește te rog de unde a pornit acest fir de dialog. Tu ai zis, și eu cred că pe un ton glumeț, următoarele:
În replică, eu am pus sub semnul întrebării această definiție a faptelor bune, spunând că poate adevărata faptă bună este, în unele cazuri, tocmai să nu te întorci după acel pensionar întârziat. Sigur că și eu am zis-o ca pe-un fel de glumă. În orice caz, tu nu ai fost de acord.
Să vedem în ce punct ne aflăm acum. În primul rând, admiți că o bună parte din încasări provin din vânzarea de suplimente. Asta înseamnă în mod necesar că există clienți care cumpără suplimente, da? Bun, și atunci reiau: faptul că nu mă întorc după un astfel de client nu înseamnă neapărat c-am făcut o faptă rea (sau că n-am făcut o faptă bună), dacă el de exemplu voia să cumpere suplimente. Nu-i ca și cum îi prescrisese medicul niște medicamente de care avea în mod real nevoie și de care eu l-am privat. Omul voia suplimente, că le văzuse la tv. Deci nu se poate spune că refuzând să mă întorc după el și să-l servesc am demonstrat că faptele bune sunt doar teorie la mine. 🙂
Nu știu dacă de data asta am reușit să mă fac înțeles, dar știu că noi doi ne înțelegem foarte greu, având o gândire și probabil un limbaj diferit. 🙂
ApreciazăApreciază
Lotus, nu eu, ci tu ai rătăcit cărarea dialogului prin pădure. Tu ești acela cu ipotezele infinite.
Esența poveștii era asta: un om (întârziat) avea nevoie de CEVA din farmacie. M-am întors din drum să-i satisfac cererea. În marea mea amabilitate (eram în afara programului) se ascundea și un interes personal – câștigam o vânzare, mare sau mică, nu contează. Interesul personal (banii) era, totuși, un gest de fair play față de patron, fiindcă nu plecam cu banii ăia acasă.
Tu consideri că a băga bani în buzunarul patronului nu e un gest caracteristic unui simplu angajat. Pe urmă ai început să brodezi pe tema „dar dacă CEVA-ul de care avea nevoie pacientul nu-i era chiar necesar, ba poate îi făcea rău?!” și am ajuns aici, adică în Absurdistan, unde tu continui să enumeri argumente pentru care n-ar fi trebuit să-i vând omului ce-i trebuia lui sau credea că-i trebuie: poate voia un supliment care nu i-ar folosi la nimic, fiindcă îl cumpăra fără recomandare medicală, ci intoxicat de reclamele tv.
Îți mai dau eu o variantă, ca să fii satisfăcut că tu ai dreptate: poate că omul avea o rețetă de somnifere, prescrise lui de către medic, pe care-l mințise că nu poate dormi, ca să facă rost de medicamentul respectiv, pe care avea de gând să i-l dizolve nevestei în ceai, pe furiș, ca să scape de ea. Iată cum zelul meu de-a mă întoarce din drum să fac un serviciu mă face părtașă la crimă.
Ești mulțumit?
Cred că putem închide acest dialog și pe viitor o să-ți răspund scurt și numai o dată și numai dacă e cazul, fiindcă problema nu e că gândim diferit, ci că tu construiești raționamente identice cu al iepurașului care a găsit un ou în pădure, dar n-avea tigaie să-l gătească și a plecat să împrumute una de la urs. Sper că știi bancul, ca să nu-l mai scriu integral.
ApreciazăApreciază
Bine, oi încerca să fiu și eu mai sintetic de-acum.
Oricum, tu pari să gândești binar: alb sau negru. Eu nu ziceam că-i o faptă rea să-i dai produsul, la modul absolut, ci am introdus, sub formă de glumă, o nuanță, pe care tu ai luat-o drept o negare absolută. „Un om (întârziat) avea nevoie de CEVA din farmacie”.
Foarte interesant cuvântul ăsta „nevoie”, pentru că deseori îl folosim impropriu. Avem nevoie de o locuință. Ne dorim o vilă. Avem nevoie de o iubită. Ne-o dorim pe Scarlet Johansson. Avem nevoie de un medicament. Ne dorim un supliment. Iar fapta bună, aia autentică, reală, veritabilă, e când acoperi o nevoie a cuiva, nu o dorință. Și din asta s-ar putea face un articol întreg, dar poate cu altă ocazie.
Nu știu bancul dar nu-i musai să mi-l spui.
ApreciazăApreciază
Lotus, după cum i-am explicat lui Castanman, am pierdut două săptămâni ca să aflu dacă trollezi în mod deliberat. Cu acest ultim comentariu la care îți răspund, m-ai convins. O faci!
ApreciazăApreciază
Ce înseamnă a trola pentru tine?
ApreciazăApreciază
A căuta cu orice preț, chiar în pofida logicii elementare, să fii în dezacord cu interlocutorul.
ApreciazăApreciază
Pe de-o parte eu nu subscriu acestei definiții a trolajului (sau trolingului), pe de alta nu mă regăsesc în ea. Ideile mele au rămas cam aceleași de-a lungul discuției (și de-a lungul timpului). Dacă, de-un exemplu, ai fi zis la un moment dat: „Da, măi Lotus, m-am prins, ai glumit pe tema că nu orice aparent ajutor este o faptă bună, oarecum înțeleg ce zici”, dialogul foarte probabil s-ar fi oprit acolo. Dacă, de-un alt exemplu, ai publica un articol în care spui că Dumnezeu e bun și iubitor, eu nu te-aș contrazice, ci te-aș aproba.
Dar, pentru amuzant, că tot suntem la capitolul ăsta:
ApreciazăApreciază
Renata, alegerea este a ta. Eu pot să-ți spun că mă săturasem de aere, de ceartă, de jigniri și că îmi place mult mai mult liniștea de acum decât luptele generate de prezența lui.
ApreciazăApreciază
Cvorumul este indeplinit. Obisnuitii, dar si neobisnuitii Garii sunt prezenti la acest parastas din timpul vietii al numitului Lotus. Ce se poate spune? Lotus seamana destul de mult in exprimare, prezenta, continut, t e n a c i t a t e si o disponibilitate (ma refer la timp) aproape obscena, cu multi cunoscuti de-ai mei, ciocanitori, intre 35 si 40 de ani, necasatoriti si inapti in mai multe sensuri, si ma refer printre altele si la serviciul militar complet nesatisfacut. Nu bea, nu fumeaza, de unde energia de a scrie la predicat, dar nu si la subiect, din nefericire, la orice ora din zi si din noapte, neobosit. Personal il invidiez, mai ales ca la mine energia se termina cam pe la 11 – 12 in fiecare zi, din motive necunoscute.
Nu l-as bloca de tot, are sanse sa-si revina daca da peste el femeia potrivita. El are o cheita bagata deja in gaura, dar unde este printesa care sa intoarca aceasta cheita pana la refuz? Aceasta e intrebarea.
ApreciazăApreciază
Vadere, :)), să mor io, m-ai dat pe spate. Pentru zugrăvitul ăsta cu cuvinte. Dacă nu făceam armata aș fi riscat să te numesc fratili meu. Ce dreacu’, oricum nu-i timpul pierdut! 🙂
ApreciazăApreciază
D(r). Vader, nu e parastas, e doar un CT.
Lotus are șanse dacă deschide ochii, nu dacă dă peste el femeia potrivită.
ApreciazăApreciază
Renata , lasa dracului alte preocupari macar azi de 14 Iulie si ….mai bine fa ca mine : da un sarche pe goagal 😉 vorba lui Vanghelie primarul care nu mai este 😀 si cauta Festivalul International de Boogie-Woogie de la Laroquebrou din 2009 . Pe pariu ca te vei distra d e minune si , este posibil sa uiti de multe dintre supararile produse de-o polemica nedorita . Iti doresc si dumitale si celor ce-ti bantuie ” gara ” sa aveti un final de saptamana …DE MARE EXCEPTIE !!!!! 😎 😉 PS Daca ai posibilitatea urmareste-l cu sonorul la maxim 😉 caci , asa se asculta Boogie . Respect !
ApreciazăApreciază
Marian, NU!
Am făcut tot ce mi-a stat în putință să uit că e ziua Franței.
Mama urmărea festivitatea pe un canal tv franțuzesc și mi-o povestea, emoționată, de-a fir-a-păr.
ApreciazăApreciază
Renata CARAGEANI 😉 dar eu nu te-am pus sa dai cautare ca sa-ti reamintesc ca-i Ziua Nationala a Frantei 😡 ! Pe mine personal ma doare-n brici si de aia a Romaniei asa incat…la ce sa te amarasc pe dumneata cu astfel de chestii ? Pur si simplu te-am indemnat sa urmaresti un SPECTACOL de dans ce , din pura intamplare avea loc in Franta , atata tot . Si daca am afirmat ca-i de mare exceptie , cel putin videoclipul asta pe care te-am indemnat sa-l urmaresti , a fost strict deoarece ASA ESTE . Poate ca si dumneata , o meseriasa in materie de muzica { ca majoritatea absolventior de ” George Enescu ” } te vei indragosti brusc de BOOGIE-WOOGIE asa incat , vei putea uita pana de Turbatu cu nevasta-sa cu tot ! Crede-ma , nu-ti va parea rau si-n plus…de cand este booogie-woogie muzica cea mai iubita d e mancatorii aia d e melci !? Fi atenta in special , la minutele 1:40 , 4:30 si evident 5:20 . Iti doresc in continuare o seara cat mai linistita si cel putin la fel d e racoroasa , cum este pe al mine prin Sud-ul Capitalei unde…sta sa ploua .
ApreciazăApreciază
Având in vedere faptul că de mâine mă retrag, pentru scurtă vreme la mine in munți, imi dau și eu cu scrisul.
Acu o vreme când inca nu era in lumea mare telefonul dăștept si nici blogurile nu abundau eram și eu printre scriitori pe un site de socializare. Lume relativ putină (câteva zeci ) ca-și dădea cu părerea la diverse subiecte propuse aiurea. La un moment dat cei din București au propus o intâlnire a forumiștilor. Eu nu am participat la vremea aceea dar după ceva ani am inceput să-i intâlnesc și eu, personal, pe cei mai dedicati forumului .Aș putea afirma că ideile lor de pe forum le citeam și intelegeam altcumva in cazul celor pe care i-am intâlnit personl. Puteam atașa la scrisul lor și imginea lor si uneori vorbele lor aveau sensulcorect făra ajutorul emoticoanelor.
Acu mă găndesc la Renata care iși ia in serios blogul și la cât de intrigată este cu privire la persoana celui care este -Lotus-. Și mă găndesc că este omenească o curioziate ca aceasta. Adica să stie mai multe despre cel ale cărui idei o intrigă mult, să știe cum să așeze cuvintele lui. Cam așa văd eu, de fapt, postul de astăzi!
Acu gandesc că dacă Renata nu are 15 ani iar Lotus nu e un obsedat sexual pervers, orice discuție poate avea un efect pozitiv.
Cu stima, alu bugeac care mâine se cațără pe munți și hăituiește ciuperci!
ApreciazăApreciază
De aia ați pierdut o pălincă….pentru un film pe care-l puteați vedea oricând!
Da’ nu-i bai, pateul meu se descurcă încă cu pălinci de colecție :).
ApreciazăApreciază
Clujene, te invidiez pentru retragerea în munți!
ApreciazăApreciază
Da’ altfel e bine. La un articol ca acesta, cam subţire, ai acest al 84-lea comment! 🙂
ApreciazăApreciază
🙂
ApreciazăApreciază
Bai, Renato, tu te-ai luat dupe supermarketuri: postarea ta e un fel de 3 in unu! Momentar, iti raspund dacit la una din cele 5:
Joaca ta cu Lotus brother imi aminteste cum ma jucam eu, cind aveam 5 ani, cu vara-mia, de 4: ne aratam, pe rind, pasaricile. Acu, ca Lotus nu vrea sa ti-o arate, nu doresc pentru ca sa calific; o avea, omu, motivele lui. Ca vrei sa institui sanctiuni or embargoaie, e problema ta! La urma urmii, nus de ce vrei musai sa implici massele poporale in acest conflict intern!
Mai vb tb sa pl mu mu ptat. Hai pa!
ApreciazăApreciază
Augustine, un bun prilej ca să aflu ce jocuri jucai tu în copilărie! 🙂 🙂 🙂
ApreciazăApreciază
Acu n-o sa-ti imaginezi ca o sa recunosc, public, chiar tot! Oricum, pot sa-ti spun ca eu de mic eram … mare!
ApreciazăApreciază
🙂 🙂 🙂
Augustine, Augustine!… Precizarea asta era interesantă acum 20 de ani.
ApreciazăApreciază
Lasa, ba, Renato, ce mai e suta, in ziua de azi?
ApreciazăApreciază
Pingback: Hrana superficială a minții – Quo Dixit
…mda, vin si eu la spartul targului cu mentiunea ca nu am citit inca care-i povestea de la care a plecat aceasta dilema.
Deci, decizia e strict a ta. Dupa cum am mai spus, Lotus nu e fair in comentarii. Acestea fiind zise, daca nu ai disponibilitatea sa treci peste acest „amanunt”, stoparea dialogului ar face minuni in economia timpului. Daca ai disponibilitatea, go ahead, ca omu’ nu-i prost.
ApreciazăApreciază
Atât vreau să spun, legat de comentariul lui Vader de mai sus, că abia acum, după intervenția lui DoarF, cvorumul este îndeplinit.
ApreciazăApreciază
Cudi, DoarF e un tip atât de mișto (nu l-am văzut în viața mea, mă refer la faptul că are vorbele la el), încât și când tace e interesant ce zice.
ApreciazăApreciază
Renata… Puteam să jur că e femeie, nu știu de ce am dedus că DoarF ar fi femeie. Mai rău decât atât, nu am exclus posibilitatea ca DoarF să fie Fire. 🙂
ApreciazăApreciază
Îl cunosc de aproape 10 ani. Un tip de nădejde! Salvează site-uri în timp ce sunt șterse. 🙂
ApreciazăApreciază
Scuzele mele. M-ai mult ca sigur inițiala F (de la Fire) m-a făcut să cred că ar putea fi vorba de aceeași persoană.
ApreciazăApreciază
Mai mult, nu „m-ai”. Gata, tac! Că cine știe ce prostii mai spun. 😐
ApreciazăApreciază
Vezi renata, eu cum ma mai amuz de Lotus cand imi raspunde folosind femininul, desi avea oricand posibilitatea sa ma intrebe ce port in pantaloni?
@cudi
La tine pe blog i-am replicat ca nu-s Fire. Dar trecuse ceva timp de cand era postat articolul si poate nu ai observat. Iar daca ai observat dar nu ai crezut, tragi concluziile de rigoare. Iar ca o paranteza, renata este nasa lui „DoarF”.
ApreciazăApreciază
Îmi cer scuze încă o dată și m-am lămurit, cumva am rămas mâhnită, că mai mult îmi plăcea varianta feminină.
Am căutat pe blog comentariul ăla de care ai menționat (și de care eu, sincer, nu-mi amintesc), adresat lui Lotus, dar nu l-am găsit. Poate că ai comentat cu alt nume sau poate că e ca mine, când zic că nu la noi (ketherius.ro) ai spus aia, ci pe unul dintre cele două bloguri ale lui Lotus. Sau poate greșesc.
Mi-a trecut prin cap că acel F vine de la Fire, dar, e drept, am remarcat și diferența în exprimare și argumentare dintre tine și Fire a noastră. Am fost sinceră și am spus ce mi-a trecut prin cap, să nu fie cu supărare.
Ar fi fost mișto să fi fost femeie, dar e tot aia 🙂
ApreciazăApreciază
Pe Simplu a fost discuția dacă e sau nu Fire, începând de aici.
Pe viitoarea doctoriță ai fi vrut-o bărbat, pe DoarF îl vrei femeie. Cine să vă mai înțeleagă și pe voi…
ApreciazăApreciază
Da, memoria mi-a jucat feste. Stiam ca nu e pe quo si am crezut ca a fost la tine, ca de acolo am inceput sa citesc(asa cum erau linkurile puse de renata). Scuzele mele pentru confuzie si pentru ca ti-am dat de munca.
ApreciazăApreciază
@Lotus
Iti raspund aici: been there done that. Inainte sa plec, ti-am spus ca nu am nici timpul, nici dispozitia. Citeste asta in cheia „disponibilitate”.
Daca nu ai uitat linia dialogului nostru, exemplele mele erau doar niste incercari in graba sa iti arat ca ai derapat rau. Dar daca tie iti place pe ogor, iti urez calatorie buna. Nu de alta, dar „nu te pune cu prostul ca te coboara la nivelul lui si te bate cu experienta”(nu ca tu ai fi prost, dar mi-e imi place pe drum)
PS. Mi-ai cerut link: la tine pe blog, in sectiunea de comentrii. Acolo unde am postat ultima data. Sunt convins ca ti-e foarte usor sa identifici.
ApreciazăApreciază
Dezgropi o discuție pe care n-am nici un interes s-o lungesc. Pe scurt, ai afirmat că bat câmpii, fără să catacdisești să-mi zici de ce. Din punctul meu de vedere, nu eram deloc pe arătură. Câtă vreme nu o să-mi arăți care-i drumul, o să rămân la opinia mea. Care diferă de a ta și atunci când afirmi că nu sunt fair în comentarii.
ApreciazăApreciază
catadiscești*
ApreciazăApreciază
Eu ti-am zis, dar ai urechi sa asculti si altceva in afara de propriul ego?
Vezi tu, o discutie presupune sa intelegi ce vrea sa transmita celalalt, nu sa rastalmacesti sensul astfel incat sa se plieze pe proiectiile tale.
Ce a sustinut Cudi? Ca dacă le vede pe toate și e atotputernic sa peticeasca. Tu ai venit repede si ai sustinut ca e o aberatie. renata ti-a cerut sa-ti argumentezi pozitia, ca ea nu vede nimic in neregula. Tu ai venit cu ideea ca planeta a fost perfecta, noi am stricat atmosfera si ai repetat partea cu abertia. Nimic despre de ce este gresit/aberant… ca cineva neputincios sa ceara cuiva atotputernic sa repare ce a stricat cel neputincios chiar daca cel atotputernic a creat perfectiunea. Moment in care am intervenit eu si ti-am atras atentia ca impui altora sa gandeasca strict dupa logica ta.Pentru ca dadea-i lectii despre ce si cum ar trebui sa faca ateii. Si alte lamentari din partea ta, si semnalari cu bold a ceea ce cereai sa ti se arate. Si iarasi aceeasi ciorba reincalzita(a 3a oara?). Si inca o atentionare ca esti pe aratura + o intrebare ajutatoare. Si iarasi aceeasi ciorba reincalzita, de parca repetarea acelorasi lucruri aduce ceva in plus. Plus o decuplare totala a intrebarii ajutatoare de context, semn clar de as in simbolistica.
Evident, pe parcurs au mai fost si divagari, unele pierdute pe drum(aia cu atentia la sursa/sursele de informare) sau altele „in progress”, gen 1+1=2 este acelasi lucru cu 1+1=10(o stie orice copil de gradinita) care vin sa completeze probele intr-un eventual proces de fair. Klaus a incercat sa-ti spuna ceva, dar tare sunt curios care este interpretarea ta a acelui text. Ai acest curaj sa detaliezi in cateva cuvinte cum ai interpretat tu acele cuvinte?
ApreciazăApreciază
* Klaus a incercat *
PS. restul este in moderare
ApreciazăApreciază
DoarF,
restul era în așteptare. Cerberul Akismet s-a speriat de prea multe linkuri, dar n-a îndrăznit să te bage în spam. Îmi place să cred că e un câine de pază inteligent, care „citește” și conținutul. Sau nu? Tu știi mai bine! 🙂
(Știu că sunt nașa ta de botez, dar nu-mi mai amintesc în ce context s-a petrecut botezul. Era o noapte furtunoasă? Fratele lui Tinu, Befegor, pornise atacul la baionetă? …)
ApreciazăApreciază
@DoarF
Ai o argumentație greu de urmărit. Nu era mai simplu să explici direct ce ai vrut să zici, în loc să bagi ceea ce tu numești „întrebări ajutătoare”?
Îți scapă faptul că Cudi a spus-o pe un anumit ton: puii mei, de ce nu peticește gaura? Ca și cum, puii mei, ar fi obligat s-o facă. Ca și cum ar fi la cheremul nostru. Consideri că și în condițiile acestui ton observația mea este deplasată? Că adică nu putem să îi imputăm divinului că nu ne corectează erorile? Să îl rugăm s-o facă, da. Dar nu să-l luăm la rost că de ce n-a și făcut-o deja, ca și cum ar fi fost obligat s-o facă. Și încă ceva: uneori, chiar dacă ai puterea să repari o chestie stricată de copilul tău și chiar dacă el te roagă, e mai indicat să n-o faci. Că altfel nu va reuși să învețe că acțiunile lui au consecințe.
Nu știu la ce te referi cu 1+1, că ar știe-o orice copil de grădiniță. Eu am zis acolo că mecanismul adunării este acelați. Rezultatul din cele două baze de numerație diferă numai pentru că acest mecanism se aplică pe o altă mulțime de cifre. Dar în esență, la fel aduni și în baza 10, și în baza 2, doar că folosind cifrele (mai multe sau mai puține) pe care le ai la dispoziție. Chestia asta n-o știe orice elev de grădiniță, dar o poate deduce orice elev de liceu care învață despre baze de numerație.
Interpretarea mea cu privire la acel comentariu al lui Klaus este următoarea: el zice că unghiul de vedere al unui singur om este îngust și că oricât de inteligent ai putea să te crezi, riști ca, neascultându-i pe alții, să tragi concluzii mai mult sau mai puțin eronate și să nu aprofundezi cu adevărat acel subiect sau domeniu despre care discuți. Iar lucrurile acestea le spune cu referire la mine, adică el consideră că eu aș avea de câștigat dacă aș fi mai receptiv la perspectivele interlocutorilor mei.
@Renata
Deși nu pe mine m-ai întrebat, îmi dau cu presupusul că Akismet citește și conținutul, alături de SRI, de NSA și de toți cei care-l mai citesc. 🙂 Dar, la fel cum înregistrările ajunse pe diverse servere ale serviciilor stau acolo necitite sau se activează la anumite cuvinte cheie (ca „bombă” sau „terorist”), Akismet înțelege și el cât poate din mesaj, adică nu foarte mult. În principiu, dacă în comentariu apar o mulțime de expresii ca „viagra” sau „mărire a penisului”, s-ar putea să te bage la spam. Asta corelat și cu alte date, cum ar fi adresa ta de IP, mailul și activitatea ta de pe alte bloguri. De exemplu, dacă eu comentez la X iar X mă bagă în spam și are instalat Akismet, după care îi las la Y exact același comentariu, iar Y are și el Akismet instalat, Akismetul de la Y va ști că am comentat anterior la X și că am fost trimis în spam. Pentru că toate Akismeturile ăstea comunică între ele, își centralizează datele pe un server comun, de acasă. Așa că dacă DoarF n-a avut nicăieri probleme (pe alte bloguri) și comentariile lui nici nu conțin tiparuri des întâlnite la spameri, îl va lăsa în pace.
În cazul tău însă, nu Akismet l-a băgat pe DoarF în moderare, ci o simplă setare a blogului care spune că toate comentariile ce conțin de la două linkuri în sus trebuie aprobate. Numărul acesta, de două, poate fi modificat de tine, după preferință:
ApreciazăApreciază
Dacă schimb opțiunea cu numărul linkurilor permise intr-un comentariu, vor fi acceptate și cele care sunt cu adevărat spam și nu sunt chiar puține.
ApreciazăApreciază
Nu am studiat problema Akismet-ului, dar nu cred ca e pe arhitectura client-server. Adica nu exista un server central care proceseaza informatia trimisa de fiecare pagina in parte. Algoritmii de spam sunt mult mai simplii: se creaza un model intial(de cei de la Akismet) iar apoi fiecare text este trecut prin acel algoritm. Daca obtine un scor peste o anumita valoare, este considerat spam. In plus, marcarea manuala sau scoaterea din spam altereaza modelul initial astfel incat pe viitor va da rezultate mai bune in detectie. Chestii simple de machine-learning. Daca intereseaza pe cineva mai mult, poate sa caute despre Naive Bayes.
ApreciazăApreciază
Lotus, nu era mai simplu sa raspunzi tu la intrebarea clara, fara echivoc, pusa de renata, si anume: de ce e ilogic? Intrebare la care nu ai raspuns nici pana azi…
Sa inteleg ca nu prea iti place cand cineva e greu de urmarit? Hm…parca am citit un princiu zilele astea: tie ce nu-ti place, altuia nu-i face.
Ca era mai bine, ca nu era mai bine, sunt aspecte ce nu tin de discutia __mea__ cu tine. Eu nu am intervenit pe fondul discutiei, ci pe atitudinea ta. In discutia cu mine, subiectul nu este sa-l rugam sau sa-l certam pentru gaura, ci este pretentia ta ca Cudi(sau ateii) sa judece fix cum judeci tu. La fel cum judecai tu generalizarea cu veganii, la tine pe blog. Ai excalat intrebarea ajutatoare la nivel de liceu. Adica acolo unde apar crizele de razvratire. Este ilogic/aberent/… ca un copil de liceu, sa considere ca parintele e ciufut?
Ti-au spus si altii, ti-o mai spun si eu: o stii p-aia cu: nu vezi padurea de *arbori*? Ai notiuni corecte de logica, sesizezi multe nuante pe care putin le vad(dar iti si scapa la fel de multe), dar faci asta mecanic(presupunand ca nu esti meschin si faci asta intentionat, pt amuzament). Pentru ca logica, ca stiinta e una, logica in interactiunea umana e alta. Spre exemplu, ii reporsai renatei ca nu poti sa stabilesti dacat ca nu stiu ce bio-vindecator este varza doar pe un domeniu anume. Corect din punct de vedere al inferentelor logice, complet fals din perspectiva socio-umana. Pentru ca principiile inductiei matematicii functioneaza in societate: daca toti au fost mincinosi, e normal ca starea de default sa fie minciuna, iar daca unul chiar este tamaduitor, sa vina el sa demonstreze asta. Intelegi ce-ti spun? Faptul ca tu ceri sa-ti se demonstre ca o infinitate de combinatii(fiecare bio-sarlatan se poate reprofila pe alta boala, nu?) este falsa, este ilogic fata de „sa demonstreze el ca poate sa vindece macar una”. Asta e modelul pe care il aplici in multe din contrele tale. De la ElZap, am retinut o vorba: „nu sunt eu atat de tanar incat sa le stiu pe toate”. Nu stiu ce varsta ai acum, dar retine aceaste cuvinte pentru mai tarziu. Daca esti omul care pretinzi ca esti, citeste acest paragraf cum trebuie. Probabil ca este ultimul din partea mea pe aceasta tema.
Din cat il cunosc eu pe klaus, referirea nu e la tine, ci la el. Si ca se aplica din plin principiul: „uite, daca vrei, ai putea sa inveti din experienta mea”. Spui oarecum acelasi lucruri, dar e o subtilitate legata de egoul pe care pui accentul. Nu e asa ca fraza finala, „Rămâi prizonierul unui orizont care stă în puterea ta să-l lărgești” ai citit-o la persoana a doua?
ApreciazăApreciază
DoarF, mi-e teamă că ElZap e incompatibil cu Lotus, fie și la nivel stelar. ElZap îți spunea în șase cuvinte ceea ce alții nu reușesc în 666. Capacitatea lui ElZap de sinteză și păstrare a nuanțelor în același timp era fermecătoare. Să-l lăsăm să doarmă liniștit!
Lotus n-a interferat cu ElZap. Norocul celui dintâi amintit în propoziție. 🙂
ApreciazăApreciază
@Renata
Mergi pe mâna mea și o să vezi că nu e așa. Pune 3 sau 4 sau 5 linkuri acolo și o să vezi că nu o să te umpli de spam, așa cum crezi acum. Spamul o să meargă în continuare la spam.
@DoarF
Ba da, există un server central. Spicuiesc din documentația oficială:
Dar ai dreptate cu „problema Akismetului”; și eu îl consider mai mult o problemă decât o soluție.
Simpli se scrie cu doi de i.
ApreciazăApreciază
Lotus,
„Dară pe calea ce-ai deschis
N-oi merge niciodată!” 🙂
Poate că ai dreptate, am afirmat de o mie de ori că pentru mine calculatorul e o simplă mașină de scris și de cotrobăit pe Google, eu, în relație cu tehnicalitățile sunt ca un spălător de vase în bucătăria unui restaurant select, dar pe mâna ta nu merg, Lotus, miciodată, pentru că antecedente. Te înșeli mai mereu în zone pe care eu le controlez bine. Cine-mi garantează că nu te înșeli, uneori, și în zone pe care tu crezi că le stăpânești? 🙂
ApreciazăApreciază
Adica asa?
ApreciazăApreciază
@DoarF
Am răspuns la întrebarea de ce consider eu că e ilogic, și nu o dată. Chiar mai sus am reluat subiectul. Ilogic ar fi să repet la nesfârșit același lucru.
Dacă unul chiar este tămăduitor, atunci înseamnă că nu toți au fost sau sunt mincinoși. E o contradicție logică în modul cum curg afirmațiile tale, și asta le face greu de urmărit.
Nu e problemă că 80% sau 90% dintre cei considerați vindecători sunt șarlatani. Poți spune, în acest caz, că 80% sau 90% dintre ei sunt șarlatani. Dacă X spune că marea majoritate a vindecătorilor sunt șarlatani, nu-i mai cer să demonstreze nimic. Problema apare când X spune că toți, adică 100% dintre ei, sunt șarlatani. După care, dacă pe X îl cheamă DoarF, revine cu afirmația că totuși poate unul chiar este autentic.
Da, mi-este dificil să te urmăresc.
ApreciazăApreciază
@DoarF
Așa cum l-ai scris tu e cu 3 de i. Corect e cu 2 de i, adică „simpli”.
ApreciazăApreciază
Pai se pare ca uiti ceea ce ai afirmat sau nu ai proprietatea termenilor:
Ai explicat de ce pentru tine e absurd, dar nici o data de ce pentru ea este absurd, asa cum ai sustinut. Lucru pe care l-am spus in mesajul initial, cand vorbeam care era subiectul. Ai citit acea parte?
1. Eroare logica: urma nu scapa turma. Daca „ultimul”, ca pana acum nici unul nu a fost(sau e recunoscut ca a fost) unul este tamaduitor, nu inseamna ca primii nu au fost mincinosi.
2. Exemplu de alterare a spuselor celorlati, prin adaugirea acelui prezent introdus prin „sau”. Fraza mea este bine impartita prin timpurile trecute si prezente. Trecutul este validat, batut in cuie, iar prezentul(continuu) este deschis posibilitatilor.
Tu le-ai bagat la gramada, cu scopul clar de a „fura” din posibilitatea, cel putin teoretica(sic!), de a aparea un vindecator si a o transfera minciniosilor, scotandu-i din sfera mincinosilor.
Iar nu vezi padurea de copaci. Ai extras un pasaj care venea sa-ti ofere un exemplu, l-ai scos din context si te-ai apucat de spam. Ca fapt divers ipoteza era clara: DACA TOTI. Punct. Fara 80, fara 90(apropo, ai statistici sau de unde le scoti?)
Nu revine ca nu a spus niciodata. A lansat o ipoteza, corect introdusa cu daca. Daca nu-ti convine ipoteza, retezi discutia ca irelevanta, nu schimbi ipoteza ca sa-ti dea cu adevar concluzia. Ti-am mai spus, been there done that.
Chiar simteai nevoia sa exemplifici ceea ce ti-am semnalat mai sus?
Corect, din punct de vedere logic, gresit din punct de vedere functional. Sintagma „cu 2 de i” se refera strict la alaturarile de i, nu la cati de i intra in componenta cuvantului. Cand se spune ca „muncitor” se scrie cu 2 de i la forma plural articulata(muncitorii), ti-e clar ca in total sunt 3 litere de i, nu?
ApreciazăApreciază
Sunt mai multe greseli de redactare in ultimul mesaj. Treceti peste.
1. Eroare logica: urma nu scapa turma. Daca „ultimul”, ca pana acum nici unul nu a fost(sau e recunoscut ca a fost), nu inseamna ca primii nu au fost mincinosi.
ApreciazăApreciază
@DoarF
Îți mai explic o dată. Din punctul meu de vedere, o persoană cu o atitudine de tipul „puii mei, de ce nu ne-a acoperit gaura din stratul de ozon?” dă dovadă de judecată pripită, deoarece îl ia la rost pe Dumnezeu pentru o problemă pe care noi, oamenii, singuri ne-am creat-o. Este atât de simplu! De ce ar trebui ca și altora să li se pară greșită această atitudine? Păi pentru că se presupune că și alții gândesc. Deci nu numai mie, ci oricărei persoane care gândește ar trebui ca o astfel de atitudine să i se pară deplasată, greșită, absurdă. De ce oricărei persoane cu capul pe umeri ar trebui să i se pară absurdă o astfel de atitudine? Pentru că este absurd să-l iei la rost pe cineva pentru o problemă pe care singur ți-au făcut-o.
Fraza aia nu are sens decât exprimată la prezent, de aceea am băgat acel „sau”. La trecut raționamentul tău nu are nici o aplicabilitate, că noi nu știm că toți tămăduitorii din trecut au fost șarlatani. Eventual în mintea ta au fost toți șarlatani, dar pe ce te bazezi când spui asta? Că uite, eu zic că n-au fost. Deci da, dacă toți ar fi fost șarlatani, puteam să-l privim pe unul nou cu o anumită precauție. Oricum trebuie să-i privim cu precauție, că mulți dintre ei sunt dubioși, dar nu toți sunt și nu toți au fost.
Chestia cu 80% și cu 90% e practică. Adică, realist vorbind eu mă aștept la o anumită majoritate compusă din șarlatani și la o minoritate compusă din vindecători cu har. Nu știu exact procentele dar majoritate și minoritate. Ipoteza cu „dacă toți” e pur teoretică. Sigur că teoretic putem propune orice modele și discuta oricât, de exemplu și eu pot spune că dacă toți au fost vindecători autentici, atunci blabla, dar cu ce ne ajută asta în mod practic? Nu am statistici dar nici tu nu ai că toți ar fi șarlatani, iar statistic vorbind, varianta mea e mai probabilă (a ta e o extremă).
În concluzie, eu credeam că vrei să discuți în termenii propuși de Renata, adică despre realitate, nu despre ipoteze care se pot proba doar în universuri fictive ce nu se pot suprapune niciodată peste lumea în care trăim noi.
ApreciazăApreciază
Vezi Lotus, cat de exacta a fost pusa intrebarea mea initiala? Ca dupa atatea si atatea cuvinte, tot la ea ai ajuns? Nu a spus klaus atat de frumos ca fiecare este cu adevarul lui, adevaruri care, paradoxal, nu se exclud reciproc? Nu ti-a spus renata si ceilalti(nu ii mai enumar pe fiecare in parte) ca discutiile cu tine sunt suferinde?Ti-am servit pe tava o mica evaluare/demonstratie asa cum o vrei tu. Dar aici, nu suntem la ora de matematica, ca fiecare spusa sa o demonstram riguros in cel mai mic detaliu, consensul social este ca retii ideea din spatele cuvintelor, completezi tu eventualele lipsuri, treci cu vederea diverse aspecte gresite, dar irelevante pentru topic. Iar la final, daca totusi da cu virgula, te pui gica contra. Tu sari direct la ultimul pas. Asta cand nu inlocuiesti pasii anteriori de atenuare cu unii de agravare. Dar consideri ca discuti fair.
Asta ca sunt in mintea mea si ca pe ce ma bazez e de 2 lei. Si stii de ce? Pentru ca oamenii, aici pe blog, nu stabilesc adevaruri universale. Nu suntem la OSIM sa depunem documentatia necesara patentarii expresiei bio-sarlatani. Mai mult, tu vorbesti de mine si de tine, cand eu am specificat clar: „[…]principiile inductiei matematicii functioneaza in societate[…]”. Ca tu consideri ca societatea e varza si ca doar tu detii adevarul, nu-i o problema: fiecare are dreptul la o opinie, fie ea si gresita. Si iar aluneci pe panta aia reductionista(sa-i zic divide et impera?) si limitezi problema la logica formala(„că noi nu știm că toți tămăduitorii din trecut au fost șarlatani”). Hai sa inversam putin rolurile si sa te pun eu pe tine sa demonstrezi ca a existat tamaduitorul ala care nu a fost sarlatan. Iar daca nu poti, nu crezi ca princpiul din dreptul penal conform caruia „nu-i poti cere cuiva care nu a sarvarsit ceva sa demonstreze ca nu a sarvarsit acel ceva” este prioritar fata de probabilitatea ta statistica?
Demonstreaza ca nu se pot suprapune niciodata peste lumea in care traim noi. Poti? Si atunci tu de ce ai aceasta abordare in comentariile tale?
Ce ti-am scris acolo este realitate, nu ipoteze aiuristice. In ipoteza se transforma doar in momentul in care o iei tu pe aratura si denaturezi sensul paragrafului. Mai stii ce inseamna inductie matematica? Aia cu daca e valabil pt n si pt n+1 atunci QED?
ApreciazăApreciază
renata, ce bine ar fi sa fim toti admini si sa putem raspunde la locul potrivit. Nefiind, raspund aici.
Cred ca ElZap ar fi bucuros daca spusele lui ar limpezi, chiar si foarte putin, ochii unui om care desi ii are larg deschisi, sunt ai naibii de incesosati. Stiu, in aceste momente irosesc orzul pe gaste, dar, cu varsta, eu cred ca o sa-i treaca. Si nici nu ma prind de ce zici noroc si nu ghinion.
La partea cu askimetul, nu greseste. Ori ca e 2, ori ca e mai mult, e cam acelasi drac, din perspectiva discutata. Pentru linistea ta, aplica principiul american, ca daca nu e stricat, nu-l repara. Dar am vrut sa-ti confirm ca nu-i absolut nici o problema daca pui mai mult. Oricum, pentru comentariul meu, trebuia de la 10 in sus :p. Daca totusi ai chef de experimente, pune azi 3, maine 4, si tot asa, pana ajungi la o valoare care te multumeste.
ApreciazăApreciază
Mi-am însușit explicația cu Aksimetul. Poate fac modificările, poate nu.
La partea cu ElZap, noroc sau ghinion, e simplu: mie mi-e clar că Lotus trăiește în interiorul bulei lui. Oricât ar fi e de vast mobilată. Orice ghiont eficient (cum i-ar fi aplicat ElZap) l-ar lăsa sub cerul liber. Și nu e pregătit s-o ia de la zero. Și e genul care nu va fi pregătit niciodată.
ApreciazăApreciază
@Renata
În cazul de față, deși nu-ți garantează nimeni dacă am dreptate, poți verifica singură. În imaginea postată am lăsat vizibilă adresa URL a acelei setări. Înlocuiește în acea adresă „quodixit” cu „garapentrunoi” și vei ajunge la meniul corespondent din panoul blogului tău. Acolo pune o altă valoare în loc de 2. De exemplu, 3, 4 sau 5. Și o să vezi singură dacă am sau nu dreptate. Iar dacă n-am dreptate, poți pune 2 la loc, că nu-i ca măritișul, pe viață. Poți modifica când dorești, ori de câte ori vrei, acea limită. 🙂
ApreciazăApreciază
@Renata
Mai exact, de aici poți face acea modificare:
https://garapentrunoi.wordpress.com/wp-admin/options-discussion.php
PS: Nu știu cine-i ElZap, dar presupun că și voi aveți cuvintele la voi și puteți face sinteze. 🙂
ApreciazăApreciază
@DoarF
Păi dacă adevărurile nu ni se exclud reciproc, înseamnă că e posibil să am dreptate și când afirm că ba da, se exclud reciproc, tot paradoxal. După cum e posibil să fi avut dreptate în tot ce-am afirmat mai sus, inclusiv acolo unde am zis că trebuia să îți argumentezi punctul de vedere. 😉
Indiferent însă de câte adevăruri subiective, parțiale sau personale pot exista, pentru un dialog real este nevoie ca cei doi să vină pe un teren comun, să adopte aceeași perspectivă, să recurgă la un set comun de cuvinte și definiții. Moment în care povestea cu adevărurile multiple se cam termină.
De exemplu, dacă vrem să rezolvăm împreună o problemă complexă, ca să putem colabora va trebui să stabilim la început baza de numerație în care lucrăm. Și din acel moment înainte nu se mai poate spune că 1 + 1 o să ne dea rezultate diferite.
Ori eu mi-am făcut clară perspectiva, tu nu. Și cât timp tu nu dorești să discuți din perspectiva mea, adică să vii pe terenul meu, și nici să îți prezinți perspectiva proprie (ca să pot veni eu la tine), nu prea există șanse pentru o comunicare reală între noi.
ApreciazăApreciază
Renata draga,fiind la al 100-lea com, eu zic: IARTA-L ca-i baiat bun,inteligent,tinerel si ambitios, cine stie,poate citindu-va aricolele,se va trezi din somnul ratiunii,al fictiunii, la REALITATEA OBIECTIV-RATIONALA !
ApreciazăApreciază
Iosif, facă-se voia ta! La 100 de comentarii e cazul să trecem la un text nou.
N-am iertat niciodată pe nimeni, fiindcă Iertarea e o instituție mai presus de mine. Pot sau nu pot să mă pun în locul altcuiva. Asta e problema. 🙂
ApreciazăApreciază
Asta e problema umanitatii în ansamblu,lupta individului cu sinele,echilibrul dintre ratiune si sentimente.
Cu cât vom realiza un echilibru mai stabil,constant si îndelungat ,cu atât va creste gradul de bucurie,pace si fericire interioara,sufleteasca,elevata dincolo de perceptia simturilor primare,instinctuale,reflexive,indiferent de conjuncura spatio-temporala,în Spiritul Sfânt (Absolut) atemporal,al cerului senin,deschis,luminat de ADEVARUL ABSOLUT si de IUBIREA ABSOLUTA oferita de catre DUMNEZEU TATALîn urma cu doua milenii prin FIUL omului,HRISTOS,tuturor celor ce cred si-L accepta ca DOMN si SALVATOR UNIC al sufletelor cazute si închise în trupul relativ,efemer,trecator,de „tarâna” din care va putea fi eliberat prin CREDINTA în EL …
ApreciazăApreciază
Ai perfectă dreptate, trebuie un text nou. Bagă!
ApreciazăApreciază
Renata, un mic offtopic: de ce nu prea comentezi la articole despre filme? Am observat asta la mine în trecut și acum la Cudi.
ApreciazăApreciază
Păi, ce să comentez despre filme pe care nu le-am văzut?
ApreciazăApreciază
Dar, Renata, Lotus vorbește mereu despre texte pe care nu le-a citit/văzut/trăit! Tu de ce nu poți?
ApreciazăApreciază
Păi despre filme nu, dar de exemplu, dacă e un trailer, ai putea spune ce impresie ți-a lăsat. Dacă pare sau nu genul tău de film. Dacă ți se pare interesant sau comercial (unele trailere sunt foarte proaste sau îi fac un deserviciu filmului).
Deși subiectul filmelor a apărut de mai multe ori la mine și la Cudi, eu nu prea știu ce filme preferi tu, ce te atrage la un film, care sunt cele mai frumoase filme pe care le-ai văzut etc. Adică poți comenta despre filme la modul general, nu despre filmul analizat. Sau nu îți plac filmele în general?
ApreciazăApreciază
Of! Ia-mi lampa din ochi și răspund la interogatoriu.
Nu vizionez NICIODATĂ un trailer de film, fiindcă acolo se adună cele cinci momente reușite ale unui lung-metraj format din 9995 de momente de film plictisitor. Trailerul e publicitate, nu e sinopsis, nu e harta poveștii.
Ce filme prefer eu: filme care-mi schimbă gustul cafelei în bine. Prietenii mei vechi, din Academia Tăcută, știu ce înseamnă asta.
Ce mă atrage la un film: povestea – să fie posibilă; dacă nu e posibilă, să fi reușit scenaristul, regizorul, jocul actorilor, cameramanul să mă mintă frumos și să mă pună pe gânduri. Să mă scoată din realitatea mea și să-mi impună fictiva lor realitate. Mai ales că sunt foarte permisivă cu realitățile altora, cum bine-observi, încă vorbim. 🙂
Ce filme pot să revăd a doua – a enșpea oară: Lampa de gaz. Doișpe oameni furioși. Crimele din Midsomer. Oameni de onoare. Călăuza. În arșița nopții. Ghici cine vine la cină. Întâlnire de gradul trei. Dasprinderea.
Am făcut lista ad-hoc.
Ești amabil să stingi becul?
Dacă vrei să vorbim despre filme, vorbim, dar, în condiții mai prietenoase.
ApreciazăApreciază
DoarF, te rog, zi că a fost o glumă și nu ne-ai confundat cu Lotus…
ApreciazăApreciază
Aoleu, neg asta cu vehementa. A fost doar o eroare de memorie, corelata cu lenea sa verific. Am plecat de la aricolul renatei si am ajus si la voi si la Lotus. Cumva in memorie a ramas „pe blogul lui Cudi”, probabil pentru ca am intrat intai la voi si apoi la Lotus. Scuze inca odata pentru gafa facuta.
ApreciazăApreciază
Lotus, gresesc daca reformulez acest raspuns al tau in :
Din care facem urmatoarele inferente logice:
1. Cudi si renata nu sunt cu capul pe umeri(Cudi ca spus initial, renata ca nu a percutat, sustinand tacit pozitia lui Cudi)
2. Nu exista nici un ateu care sa nu aiba capul pe umeri, ca sa poata crede altceva.
ApreciazăApreciază
Renata, n-are legătură cu discuția, dar m-a amuzat și sper că vei zâmbi și tu:
ApreciazăApreciază
Am zâmbit, pe bune, dar faza finală… tocmai mâncasem și… în fine, mă duc să-mi iau niște înghețată, că asta repară orice. Până și Mili linge capacul cutiei, cu drag! 🙂
ApreciazăApreciază
Of, îmi pare rău și nu prea. Nu prea, pentru că înghețata. 🙂
ApreciazăApreciază
@DoarF
Reiau aici dialogul nostru. Pe scurt:
1. Chiar dacă există mai multe unghiuri din care poți privi un lucru, dialogul implică găsirea unei perspective comune. Sau vii tu la mine acasă, sau vin eu la tine, sau mergem amândoi în parc. Ori eu mi-am prezentat perspectiva, adică ți-am deschis ușa casei mele, dar tu nici să vii la mine n-ai vrut, nici să îmi spui unde locuiești, nici să ieși cu mine în parc.
2. Eu am susținut că există vindecători cu har. Tu și Renata ați mers pe linia că n-ar prea exista. De vreme ce voi i-ați acuzat de șarlatanie, vouă vă revina sarcina demonstrației, nu mie.
3. Ceea ce mi-ai scris acolo începea cu „dacă toți au fost mincinoși”, deci era ipoteză, nu realitate. Realitate e când zici „toți au fost mincinoși” și reușești să demonstrezi.
4. Este absurd să-l iei la rost pe altcineva pentru propriile tale greșeli. Dacă nu înțelegi de ce este o axiomă general valabilă atunci – părerea mea – ai o minte foarte complicată dar nu și complice, adică o minte care în loc să te ajute să pătrunzi esența lucrurilor, te face s-o iei pe arătură.
ApreciazăApreciază
Hopa, cineva a lansat o invitație „Sau vii tu la mine acasă, sau vin eu la tine, sau mergem amândoi în parc.” Sună periculos, Renata, eu zic să nu te duci. :)))
ApreciazăApreciază
Elena, e drept că Lotus a lansat o invitație, dar nu către mine, ci către DoarF. 🙂
ApreciazăApreciază
Hm…nu mi-am pus problema pana acum, dar Elena cam are dreptate, cum a aflat ca nu sunt femeie, hop si invitatia.
ApreciazăApreciază
1. Dar suntem la renata. Sau asta nu inseamna nimic pentru tine? Si ca sa nu mai pui placa aia cu „gandesti limitat” si „nu ai inteles ce spun eu”, iti spun ca nu e cazul aici de asa ceva. Vorbim aceasi limba, dam cuvintelor aproximativ acelasi sens, deci avem tot ce ne trebuie. Ca vedem lucrurile din alt unghi, este adevarat. Dar ceea ce propui tu inseamna stergerea cu buretele a ceea ce ne face pe noi unici, inseamna nivelarea eurilor la nivel de sablon astfel incat toti sa fim ca unul. Iar perspectiva mea ti-am prezentat-o: sa incerc sa te fac sa intelegi ca modul tau de a relationa cu noi este gresit. Ca asta e topicul sub care comentam. Si folosesc fix instrumentele pe care le folosesti tu in discutiile cu ceilalti(deci uite, am venit la tine, nu-mi dai o cafea? :p). Ca nu-ti plac cand cineva le aplica pe tine, e normal. Normal ar fi ca nici tu sa nu le utilizezi.
Zici tu ca se termina cu adevarurile multiple? Sa aleg o nuanta de culoare si sa te intreb ce nume poarta? Iti recomand sa mai vizualizezi cateva filmulete din teoria relativitatii. Pune accent pe partea in care se vorbeste de sisteme de referinta. Omul sta sau se misca? Cine spune adevarul: observatorul 1 sau observatorul 2? Sau, rabinul care le da dreptate?
Tu se pare ca refuzi sa unesti punctele. Le analizezi pe fiecare in parte la nivel microscopic, dar refuzi sa faci legaturile intre ele. Fiecare om are propriul sistem de referinta. Iar aceste sisteme, se pot interescta. Cand subiectul este in zona comuna, el curge lin. Cand nu e, e important sa sesizezi acest lucru si sa-l dezbati civilizat. In felul acesta, orizontul fiecaruia se poate largii(pentru ambii), in functie de cat de deschis esti si cat de aproape de „granita” este subiectul. Daca este foarte departe, agree to disagree este calea de urmat. In discursul tau se intalnesc mai mult sentinte, ca doar tu ai raspunsuri…
2. Hai ca asta e de gradinita, eu am zis primul. Adica vrei sa zici ca daca sustii primul o tampenie, nu esti dator sa-ti demostrezi spusele? Ca atat timp cat nu contesta nimeni, tampenia spusa este adevar general valabil? Pai folosind acest principiu uite-ti demonstratia: nu exista nici o dovada ca exista vindecator cu har. Am zis primul, daca nu esti de aceasi parere, demonstreaza tu contrariul. QED
3. Ce ti-am scris acolo, nu incepea cu „daca toti au fost mincinosi”. Pentru ca o fraza incepe cu prima literea dupa „punct”. Iar fraza face parte dintr-un paragraf. Paragraf care poate contine o idee sau mai multe. Preferabil legate intre ele. Lumea ti-a tot semnalat ca scoti din context diverse lucruri. Dar eu sunt cel care nu vrea nici la tine, nici la mine si nici in parc.
4. Avand in vedere ca nu ai raspuns la intrebarea adresata(am uitat sa mai pun si semnul intrebarii) da-mi voie sa aman raspunsul.
PS: Punctul 4 poate fi considerat ca un raspuns: „nu, nu gresesti”, dar prefer sa aud raspunsul in clar de la tine.
ApreciazăApreciază
1. Nu înseamnă nici o ștergere cu buretele, nici o nivelare a eurilor. Înseamnă că Einstein, deși avea un set diferit de cuvinte și simboluri, putea să adopte limbajul bunicii sale și să-i explice în cuvintele ei relativitatea. Înseamnă că englezul poate vorbi în franceză cu un francez, fără să-și uite evident limba (sau perspectiva) proprie. Pentru că și perspectiva ta poate fi explicată celuilalt din perspectiva lui, astfel încât să ți-o înțeleagă. Și nu, tu n-ai reușit să fii coerentă în cuvintele mele.
Perspectiva ta nu este că fiecare vede lucrurile din alt unghi. Asta nu e perspectivă, ăsta e truism. Perspectiva e chiar acel mod în care vezi tu un anumit lucru.
Da, când cel din navă coboară pe Pământ sau când cel de pe Pământ urcă în navă, se cam termină cu relativitatea, că sunt amândoi în același loc și privesc lucrurile din același unghi. Și deci pot comunica.
2. Nu înțelegi mai nimic din ce scriu. Nu pentru că eu am zis primul trebuie voi să demonstrați, ci pentru că eu am plecat de la prezumția de nevinovăție (există vindecători autentici, cu har) în timp ce voi i-ați acuzat pe toți de șarlatanie. „Nu exista nici o dovada ca exista vindecator cu har”. Nu contează asta. Nu vindecătorul (sau susținătorii lui, în cazul de față eu) trebuie să facă dovada harului. Cei care îi acuză de șarlatanie trebuie să facă dovada șarlataniei. Un principiu pe care chiar tu mi-l spuneai ceva msi sus, la faza cu procesele penale. 😉
3. Știi ceva? Prima dată am considerat afirmația ta ancorată în realitate, și am pus acel „sau”, iar tu ai zis că nu-i bine, că era ipotetică (la trecut). Acum, când zic că e ipotetică, îmi zici că nu-i bine și că scot din context. Caută-ți alt partener de dialog, degeaba discut cu tine că tu nu înțelegi ce zic și îmi răspunzi la cu totul altceva. Și ești de o incoerență rară.
4. Vezi partea cu incoerența și mintea care te face să te complici.
ApreciazăApreciază
1.
+
Reformuland, in opinia ta, dialogul implica vederea similara a aceluiasi lucru. Adica, rezumand(ca oricum vorbesc degeaba in cuvinte multe), nivelare.
De om de paie ai auzit? Din tot ce ti-am scris acolo, ai selectat tu frumos relativitate si ti-ai construit argumentele, si alea gresite(nu sunt in acelasi loc, nu privesc lucrurile din același unghi -> cine se misca, trenul cu calator in el sau gara?). Bravo, dar ce legatura are cu ce-ti spuneam eu acolo? Subiectul, care a fost si semnalat ca sa nu existe astfel de probleme, era sistemele de referinta. Care sunt diferite si la viteze normale. Si care se pot extrapola si in afara miscarii mai mult sau mai putin uniforme. Dar este o practica curenta a ta sa selectezi doar ce-ti convine dintr-un text si sa faci din tantar armasar. Si pe urma sa dai ca ceilalti nu inteleg.
2. Principiul enuntat de mine este putin diferit. Si anume ca „ce nu exista nu poate fi demonstrat” Daca cineva sustine ca exista, atunci acela trebuie sa demonstreze. Un alt principiu la judecata este ca cine face o afirmatie trebuie sa o demonstreze. Dar partea asta o uiti si tratezi ca „nu conteaza”. Ba da, conteaza, ca pe baza ei, avem inferenta logica: daca nu exista vindecatori cu har, toti care sustin ca sunt, mint. Deci sunt sarlatani. QED
3. Iar esti in eroare pentru ca fragmentezi discutia, introduci subteme si nu mai esti capabil sa urmaresti ideile. Eu ti-am scris un paragraf mai mare, care includea si o paralela cu metoda inductiei matematice. Din acest paragraf, ai extras o mica portiune, care luata de una singura, este ipoteza, asa cum am discutat. Dar tu ai mers mai departe si ai atribuit aceasta stare de ipoteza intregului paragraf:(gen „credeam ca discutam lucruri realiste). Si ti-am taxat aceasta extrapolare. Este un lucru realist ,asa intreg cum l-am scris eu si este o ipoteza in paragraful selectat de tine. La fel cum un om poate fi si parinte si copil in acelasi timp. Incoeerenta e doar in capul tau. Dar esti prea orgolios sa recunosti.
4. Nu, este lipsa de fair. E posibil sa fi intuit ca ai cam sfeclit-o si esti prea mandru ca sa recunosti. Si o scalzi ca politicienii, ca o fi, ca o patii, ca daca nu pricepi, ca esti redus mintal. Fi barbată si raspunde. Si o sa iti explic si legatura cu sistemele de referinta(daca nu ai intuit-o deja), si _perspectiva mea_, asa pe indelete ca sa nu mai poti sa extragi nu stiu ce cuvant ca sa incepi un alt flame.
ApreciazăApreciază
1.
Dacă e cu „reformulând”, atunci e în opinia ta, nu a mea. Opinia mea e cea exprimată în cuvintele care au fost deja formulate de mine într-un anumit mod. Dacă vrei să ajungi la ea, renunță la reformulări, care te reflectă pe tine, nu pe mine. Și care, apropo, sunt chiar elementul cheie al omului de paie – și te rog în direcția asta să numeri de câte ori ai zis singură că reformulezi ce afirmasem eu anterior.
Nu am selectat, din tot ce mi-ai zis, chestia cu relativitatea. Am răspuns la pasajul următor:
Nu sunt în același loc și nu privesc lucrurile din același unghi, până când unul dintre ei merge la celălalt. Până când cel de pe Pământ urcă în nava primului sau primul coboară lângă cel de-al doilea, pe Pământ. Adică găsesc un teren comun. Ca să poată comunica. Adică ce ziceam eu de la bun început și n-ai înțeles tu nici acum. Subiectul era sistemele de referință, iar eu spusesem că fără găsirea unui numitor comun (sistem de referință comun, unghi comun etc), nu se poate comunica.
2. Rămâne valabil și ce am zis eu: într-o sală de judecată, cine aduce acuzații trebuie să probeze, nu inculpatul. Eu admit posibilitatea existenței unor vindecători onești. Sigur, chiar sunt convins că există, pentru că de exemplu chiar cunosc câțiva, dar n-am cum să-ți probez, că nu pot să-i aduc în fața ta, să te vindece de incoerență în exprimare. Dintre mine, care spun că există și vindecători cu har, concluzie de bun simț a prezumției de nevinovăție, și tine, care afirmi că toți sunt șarlatani, tu ești elementul radical. Dacă în această situație tot tu ești cea care îmi cere mie dovezi, în loc ca în primul rând să le aduci, atunci faci un abuz de interpretare.
3. De la mine se vede invers, și anume că tu nu reușești să extragi ideile de bază pe care îmi construiesc comentariile și răspunzi incoerent și fragmentat. La porțiunea aia mă refeream și când am zis că e realistă, și a doua oară, când am zis, după ce m-ai corectat tu, că e ipotetică. Deci n-ai înțeles că la acea porțiune mă refer, nu la inducția ta matematică pe care nici n-am pomenit-o sau la ce îi mai fi scris tu în acel paragraf.
4. Nu doar că nu înțelegi ce scriu, dar mă și insulți, atribuindu-mi intenții neonorabile. Ca urmare, nu văd ce motiv aș mai avea să-ți răspund.
ApreciazăApreciază
Nu e asa ca esti putin autist? Mai sus ai nu stiu cate replici in care a fost spus, negru pe alb, ca nu sunt femeie. Prima data am trecut cu vederea, dar vad ca persisti in mitocanie. Ca nu mai esti in perioada de incertitudini. Si ai nesimtirea sa-mi vorbesti de insultat…
Ti-am spus mai devreme ca iti scapa multe nuante. Ca este o diferenta enorma, intre reformularea mea, anuntata si pe care orice persoana care nu e trol o interpreteaza in modul: „uite ce am am inteles eu ca sustii tu, corecteaza-ma daca gresesc”, adica fix ceea ce cereai tu: sa-ti vorbesc in cuvintele tale si reformularea aia josnica a ta, facuta prin tehnici incompatibile cu dialogul civilizat, care denatureaza.
Si daca nu coboara langa el si coboara la 5 metri departare? Sau la 500km? Mai sunt in acelasi loc?(ca asa ai zis, coboara pe pamant) Mai privesc din acelasi unghi? Ba am inteles din prima, doar ca tu ti-ai setat ipoteza gresit relativ la tema mea. Am impresiea ca confunzi expresia „a vedea din acelasi unghi” cu unghiul matematic iar sistemul de referinta strict cu partea ce tine de limbaj. Altfel nu vad cum doi oameni care au doua seturi de valori(sisteme de referinta) diferite(sa zicem un ateu si un credincios) isi schimba/armonizeaza unghiul de vedere in functie de unde se afla: pe nava sau pe pamant.
Iar daca pozitia ta e strict de partea de limbaj, desi ai mai sus(cauta dupa „agree to”) suficiente explicatii pentru sensul dat de mine sistemului de referinta, ca noi nu ne intelegem din cauza limbajului, atunci povestea se schimba. Pentru ca deja ti-am spus ca limbajul dintre noi nu este o problema. Ca tu folosesti la figurat anumiti termeni si ai pretentia ca ceilalti sa-ti prinda ideea, tine strict de inabilitatile tale comunicationale. Daca nu ai fi trol, cand ai observa ca spuselor tale a fost dat un alt inteles, ai spune civilizat: „dar eu altceva vream sa spun acolo”. Uite care a fost prima mea relplica dupa extragerea ta a portiuni care a generat #3:
(vezi cat de coret ti-am spus de la inceput ca o sa faci spam? )
DoarF, mă tem că, atunci când ketherius a acționat chirurgical pe blogul lui, chiar dacă a fost nițel cam abrupt – lasă omul să zică tot ce are de zisși pe urmă…, a acționat conform instinctului de autoconservare și bine a făcut.
ApreciazăApreciază
Degeaba ai spus tu că nu ești femeie; dacă noi (cel puțin eu și Cudi) am ajuns aici la concluzia că scrii ca o femeie și deci că ești femeie, înseamnă că ești femeie, indiferent de ce porți în pantaloni. Că tu crezi că ești bărbat e irelevant. Și nu văd de ce te simți jignit(ă). Așa de proastă părere ai despre femei, încât să te revolte faptul că te-am asociat cu ele?
Păi și eu exact asta am făcut legat de reformularea ta: te-am corectat. Și a doua oară te-am corectat iar și am zis că nu-i o idee bună să reformulezi. Degeaba.
Dacă nu coboară lângă el ci la o anumită distanță, atunci nu se vor auzi foarte bine, perspectivele lor nu vor fi perfect suprapuse, iar condițiile de dialog, deși mai bune decât înainte – când unul era pe navă și celălalt la sol, nu vor fi optime. Așa, și? Ce-i cu asta? Eu de la bun început am zis să meargă fie primul la al doilea, fie al doilea la primul, fie amândoi într-un loc comun, pentru a putea dialoga. Tu m-ai contrazis cu relativitatea. Trebuie să recunosc că uneori replicile tale mă lasă interzis.
Iată primul meu citat:
Ce ți se pare ție că am propus aici, dacă nu ca amândoi să se afle în același loc, pentru a putea avea o perspectivă comună? Tu la mine acasă, eu la tine, amândoi în parc. Trebuia să scriu explicit că între ei să nu fie mai mult de un metru ca tu să înțelegi? Cu toate acestea, n-ai înțeles, invocând relativitatea. Așa că ți-am răspuns la obiecție:
Amândoi în același loc, deci au aceeași perspectivă. Cu toate acestea, tu ai insistat! Am revenit cu un al treilea citat, și mai explicit:
În nava primului! Lângă cel de-al doilea! Asta era ideea de la bun început, că să meargă în același loc! Cu toate acestea, tu îmi răspunzi că dacă primul merge la 5 km de al doilea?
Timpul meu, oricât de mare ar fi, e limitat și prefer să mi-l ocup discutând cu oameni care, chiar dacă nu sunt neapărat genii, cel puțin fac efortul de a încerca să găsească mesajul din spatele cuvintelor mele, să se întrebe ce am vrut să zic prin ele, atunci când le atrag atenția de N ori că mă citesc anapoda, în loc să-mi impute că nu mă exprim așa cum ar dori ele, adică plat și liniar. Apropo, Eminescu nu are inabilități comunicaționale? Tu nici nu înțelegi, nici nu încerci. După cum ziceam, du-te și caută-ți alt partener de dialog.
ApreciazăApreciază
@DoarF
Uite două lucruri pe care sunt dispus să le fac pentru tine, în ideea de a comunica mai ușor noi doi:
1) Îți sugerez ca de acum înainte să-ți condensezi răspunsurile pe care mi le adresezi într-un singur paragraf, care de preferință să conțină una sau două fraze, iar eu o să-ți răspund aidoma. În felul în care au decurs până acum „ostilitățile” între noi, despicarea firului în 4 ne face să ne îndepărtăm tot mai mult de ideea de la care am plecat. Consider de asemenea că acest mod de a sintetiza te va ajuta să fii mai coerență și să extragi mai bine mesajul din spatele cuvintelor mele.
2) Sunt dispus, dacă dorești, să îmi deschid un blog separat, unde să public câte o idee simplă pe care tu să o poți contrazice în comentarii la care să-ți pot răspunde lejer. Adică să avem un spațiu separat pentru așa ceva. Dar va trebui să abordăm lucrurile tot în mic, pe bucăți, câte o singură idee o dată. Că dacă nu reușim să ajungem la consens cu privire la o singură idee, și exprimăm 10 într-un comentariu, nu vom reuși să ne înțelegem veci pururi.
Poți opta pentru oricare dintre aceste variante, sau poți propune tu o alta. Dar dacă o să continui să-mi oferi răspunsuri lungi și (din punctul meu de vedere) incoerente, care denotă o neînțelegere a celor spuse de mine anterior, n-o să-ți mai răspund, că n-are rost. În cazul ăsta, poți considera, dacă vrei, că răspunsurile tale mă depășesc și nu reușesc să le pătrund sensul. Deci na, poate e vina ta, poate e vina mea, dar așa nu merge.
ApreciazăApreciază
DoarF, unde Lotus spune „Degeaba ai spus tu că nu ești femeie; dacă noi (cel puțin eu și Cudi) am ajuns aici la concluzia că scrii ca o femeie și deci că ești femeie, înseamnă că ești femeie, indiferent de ce porți în pantaloni”, îmi denaturează cuvintele, după cum îi este prostul și obositorul obicei. De îndată ce Renata a lămurit chestiunea genului tău, a rămas ca atare și ai tot respectul meu. Apreciez modul limpede în care sintetizezi lucrurile, răbdarea și coerența de care dai dovadă mai sus, în ciuda dizarmoniilor interlocutorului.
ApreciazăApreciază
@Cudi
Ai avut și tu, alături de mine, înainte ca Renata să facă lumină asupra acestui lucru, impresia că DoarF e femeie? Dacă da, atunci asta-i tot, nu mai vreau nimic de la tine, tocmai ai dat un vot de încredere precedentului meu comentariu.
Și tu mă citești ca DoarF, adică mot-a-mot. Treci peste sensul propriu și încearcă să înțelegi care e mesajul acelui comentariu, recitește-l și gândește-te ce am vrut eu să zic cu el, care e ideea din spatele cuvintelor, și atunci o să se facă lumină. Dar dacă nu o să se facă lumină, dacă tu chiar crezi, cum rezultă din ce ai scris, că și după ce Renata a precizat clar și explicit, risipind orice posibile dubii, că îl cunoaște pe DoarF de 10 ani și că e bărbat, iar tu ai scris că era mai mișto să fi fost femeie, deci s-a văzut clar că ai citit comentariul Renatei și ți-ai dat seama că e bărbat, eu totuși susțin, negând evidența, că tu ai concluzionat că DoarF e femeie, atunci mai bine nu mă mai citi nici tu. Nu mă mai citi și nu mă mai lăsa să comentez nici la tine pe blog, niciodată. Măcar n-o să-mi mai spui că denaturez lucrurile, cum mi-ai spus acum, cum mi-ai spus de atâtea ori până acum, pentru că, aparent, nu poți citi un sens figurat, nici măcar atunci când e clar ca lumina zilei că nu poate fi propriu.
ApreciazăApreciază
DoarF, ați despicat firul în patru făcând demonstrații la demonstrații pentru a arăta că „eu am dreptate”, „ba nu, eu am dreptate”.
De fapt fiecare are dreptatea lui. De ce balanța justiției proprii, fãcute de fiecare individ lui însuși nu înclină la fel la fiecare? De ce fiecare om are judecata lui și dreptatea lui? Simplu. Pentru că pentru fiecare om fiecare lucru pozitiv de pe un taler cântărește diferit, el atribuindu-i o anume valoare, la fel cum și fiecare lucru negativ cântãrește diferit, astfel că de la fiecare om, aceeași situație poate înclina diferit: spre pozitiv (de accord), spre negativ (dezaccord) sau imparțial, egal, echilibru.
O femeie bătută poate să accepte această umilințã pentru că la ea cântărește mult statutul social, tatăl la copii, banii lui, etc
O altă femeie poate sã refuze să stea cu un bărbat violent pentru că la ea toate cântăresc diferit- are o altă listã de valori care cântãresc diferit. Pe fiecare taler fiecare om pune, atât pe cel pozitiv cât și pe cel negativ, alte lucruri care cântãresc diferit. Așa cã nu te mai munci cu explicații, că dreptatea ta rar va fi la fel cu dreptatea unui alt om. Poate sã semene și sã dea un rezultat asemãnãtor, dar nu va fi identic decât arareori. Mai ales cu a unui om cu o altă viziune asupra religiei, altã educație, alt statut social, alt trecut, etc. De aceea avem legi care ne aduc la un numitor comun când vine vorba de drepturile și libertățile unui om în societate.
Cât despre „de ce nu repară Dumnezeu gaura din stratul de ozon”, gândește-te că Dumnezeu e Spirit/Duh, așadar nici noi nu aparținem acestei lumi, ci așa cum ești prins „în film” când joci un joc pe calculator de parcă ai pierde bani reali și îndeplinești misiuni adevărate, am întâlnit persoane care-și puneau ceasul să sune că după x ore să intre în joc să finalizeze o etapã și apoi se culcau la loc, așa e și viața aceasta e un fel de joc mai complicat, mai performant decât unul Virtual Reality (VR) creat de Dumnezeu pentru ca noi să evoluăm, sã Cunoaștem Binele și Răul, să alegem dupã sufletul nostru, dar cu și fãră această lume materială noi tot existăm, și așa cum a promis în Biblie, Dumnezeu după Apocalipsã, va crea cer nou și pământ nou. Poate un nou joc prin care să ne exersãm abilitățile și să creștem. Am gãsit această comparație pentru a te face sã-mi înțelegi punctul de vedere, chiar dăcã pierzi în joc, în lumea realã nu pierzi ci dobândești experiențã în urma unui joc. Chiar dacã noi ne identificãm acum cu viața de aici, cea în duh e cea care conteazã. Aici avem de învãțat lecții karmice și sã alegem între bine și rău. Ți-ar plãcea ca atunci când joci un joc să apară cineva și sã îți pluseze viațã când mori și când greșești să nu se pună pentru că ce ai stricat e automat reparat? Ce farmec și rost ar mai avea jocul? Ce satisfacție ai mai avea atunci când câștigi pe nemeritate, ci pentru că cel care a creat jocul face o manevrã ca sã-ți anuleze eșecurile și greșelile? Cam de asta nu ne reparã nici Dumnezeu gaura din stratul de ozon. Ca să câștigăm sau să pierdem pe barba noastrã. Să nu ne strice jocul, satisfacția, lecția de a reuși pe bune.
Știi cum văd eu ateismul?
Ca un rezultat al sistemului imunitar psihologic care dupã Les Barbanell e capacitatea pozitivă de funcționare a inconștientului de a depozita și a ne Proteja de o vătãmare emoționalã excesivã, e un fel de paznic al emoțiilor și mecanismelor de apãrare psihicã. Uneori suntem dispuși sã ne punem mãști, sã ne construim false realitãți și idei pentru a ne proteja psihic de anumite „inconveniențe” sau riscuri care ne-ar crea un disconfort mental.
De ex. Un tip care racoleazã fete pe net pentru a le manipula și convinge să se întâlneascã cu ele și a le viola, va fi mai degrabã ateu pentru a se „proteja” psihic de ideea de karmă, de ideea că „va plãti” pentru pãcatele sale sau suferința creatã altora, ceea ce i-ar aduce un disconfort psihic și o teamă (cã va plãti pentru suferința ce o creazã altora pentru plãcerile lui meschine).
Dar dacã ne gândim bine majoritatea sfinților înainte de cãințã și îndreptare, întoarcerea pe calea cea bunã, au comis pãcate (Sf Varvar, Sf Maria Egipteanca, Sf Ilie, etc).
ApreciazăApreciază
Mișto paralela cu jocul pe calculator.
ApreciazăApreciază
Mulțumesc, Lotus! Și dacă ne gândim că o minte luminată de IT-ist, poate construi un joc într-un univers virtual utilizând doar energie electrică și un calculator echipat, creând un joc din nimic, el cu ideile sale care prind parcă viață în lumea virtuală. Acum cică se testatează pe lângă VR și senzori care să îi transmită jucătorului sentimente și senzații.
Dar inovația româncei acesteaia? http://m.stirileprotv.ro/lbin/mobile/index.php?article_id=3655660
https://www.dcnews.ro/mobile/o-romanca-a-inventat-mecanismul-care-schimba-gustul-i-mirosul-mancarii_537888.html
ApreciazăApreciază
Elena, frumose argumentele, dar nu inteleg de ce mi le-ai adresat mie care sustin ca „paradoxal, toti avem dreptate” si nu lui Lotus care sustine ca „se termina cu adevarurile multiple”. Vrei sa lamuresti asta?
Frumoasa si paralela cu jocurile pe calculator. klasu sustinea, la un alt topic, ceva de genul „habar nu avem ce e viata”. Rezonez maxim cu aceasta perspectiva, habar nu avem cine/ce e Dumnezeu si ce vrea de la noi. Noi doar ne dam cu presupusul, fiecare in religia lui facand mai mult sau mai putin pe sfertodoctii. Daca vrei o paralela, compara-te cu oamenii din antichitate care credeau ca soarele se invarte in jurul pamantului.
Ca sa ramanem in lumea jocurilor pe calculator, uite un scenariu al unei serii: niste rase superioare, dupa milioane de ani de evolutie, ating perfectiunea astfel incat sa se poata intalnii cu creatorii lor, asa cum erau profetiile. Asta pe fondul un rau imens, cu puterea de a stinge pentru eternitate viata din galaxie. Si la marea intalnire, ce sa vezi, au constatat ca zeii creatori fusesera distrusi/omorati de acest rau, el insusi un zeu dar pedepsit de zeii „buni” pentru ca devenise „rau”. Ce parere ai(tu sau Lotus sau oricine altcineva) daca, dupa milioane de reincarnari, cand ai atins perfectiunea, o sa constati ca Diavolul a gasit un mod de al distuge pe Dumnezeu?
PS. Ca tot am intrat in dialog, am si eu o curiozitate, daca e permis: „jesuslovesme…” iti spune ceva? Pentru mine, este suficient un „da” sau un „nu”.
ApreciazăApreciază
DoarF, câtă imaginație ai! Cum ar putea the devil să-l învingă pe Dumnezeu devreme ce Deja a fost învins de Arhanghelul Mihail (aș fi vrut să pun sub un hiperlink către https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Arhanghelul_Mihail). Odată cu căderea și înfrângerea lui Lucifer (tătuca drăcușorilor) cade cu el cum zice Biblia (nu prea ești documentat, vorbești din poveștile bunicilor, se pare) „a treia parte din cetile cerești” – îngeri. Sper că mãcar ai auzit de îngerii căzuți sau decãzuți.
Dacã ne luãm dupã Apocatastaza lui Origen ( teorie susținută și de alți sfinți), un ascet catehizat și împotriva căruia B.O. a dat mai multe anateme printre care și :
„Dacă va spune cineva că, (după Judecata de obşte), viaţa îngerilor va fi asemenea vieţii care era la început, când îngerii încă nu ajunseseră la cădere: să fie anatema.”
Practic apocatastazã- cuvânt care provine din lb geacã înseamnã a reveni la starea primordialã. Origen susține cã și diavolii pot evolua aici pe pământ, ca sã se mântuiascã și să ajungã la starea îngereascã de dinainte de cădere.
Karma- nu e altceva decât pãcatul strãmoșesc pe care îl ducem timp de șapte vieți pânã la ardere. Legea Karmei este foarte simplã: ,,Tot ce voiţi să vă facă vouă oamenii, faceţi-le şi voi la fel; căci în aceasta sunt cuprinse Legea şi Proorocii.”
Așa prin puterea exemplului oamenii pot cunoaste binele și răul și pot alege.
,,Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi.” lege care fusese enunţată în Levitic, și care cuprinde în sine toate poruncile căci atunci când îți iubești aproapele ca pe tine însuți (nici mai mult ca să-l divinizezi și să renunți la tine pentru el, nici mai puțin ca să comiți răul asupra lui : să-l furi, să-l minți, să-l ucizi …etc. Practic decalogul.) nu vei încălca nici poruncile, îl vei trata așa cum tu ai vrea să fii tratat dacã erai în locul lui.
Hristos iarăși vine și spune :”Să vă iubiţi unii pe alţii; cum v-am iubit Eu”.
„Iubirea este incompatibilă cu păcatele: cu pizma, cu lauda de sine, cu mândria, cu purtarea necuviincioasă, cu egoismul, cu mânia, cu gândurile rele, cu nelegiuirile, ea însoţind virtuţile.:îndelunga răbdare, bunătatea, adevărul, iertarea, nădejdea, suferirea necazurilor. ”
„Consecinţele păcatelor:
– pe plan sufletesc: moartea sufletească, adică ruperea legăturii directe cu Dumnezeu (în Rai Adam şi Eva vorbeau faţă către faţă cu Dumnezeu) (de aici și ateismul și cei care nu simt că există un Dumnezeu, un Creator)
– pe plan fizic: boala, suferinţa, moartea fizică”
Sunt mai multe citate biblice care indicã reîncarnarea și purtarea karmei sau a păcatumului strãmoșesc dar nu mai stau sã caut, cine e interesat poate căuta, recomand Cãrarea Împãrãției de Arsenie Boca și tot de el Cuvinte vii. Recomand și S Demetrescu – Viața dincolo de mormânt.
Boala sunt blocaje în fața evoluției. De ex o femeie se duce la preotul Arsenie Boca, vãzãtor cu duhul și îi povestește de o nedreptate făcutã de sora ei. El îi sã o ierte. Ea refuzã. El îi spune cã altfel va muri. Ea moare la scurt timp. Altul s-a dus cã i s-a furat – preotul îi amintește de pãcatele lui când și el a furat. Mãrturiile despre A.B. sunt pe youtube audiobook. Înveți multe din ele.
Cum ne curãțim de pãcate? Cum a zis Iisus:
Sf Biblie, Ev Luca
27. Iar voua celor ce ascultati va spun: Iubiti pe vrajmasii vostri, faceti bine celor ce va urasc pe voi; 28 Binecuvantati pe cei ce va blestema, rugati-va pentru cei ce va fac necazuri. 29 Celui ce te loveste peste obraz, intoarce-i si pe celalalt; pe cel ce-ti ia haina, nu-l împiedica sa-ti ia si camasa; 30 Oricui iti cere, da-i; si de la cel care ia lucrurile tale, nu cere înapoi 31 Si precum voiti sa va faca voua oamenii, faceti-le şi voi asemenea;
Cum zice A.B cã cei rãi se vor înnegri iar cei buni se vor curãți. Iar Biblia spune cã la sfârșitul lumii se va alege grâul de neghinã și oile de capre:
„Când va veni Fiul Omului întru slava Sa, şi toţi sfinţii îngeri cu El, atunci va şedea pe tronul slavei Sale.
32. Şi se vor aduna înaintea Lui toate neamurile şi-i va despărţi pe unii de alţii, precum desparte păstorul oile de capre.
33. Şi va pune oile de-a dreapta Sa, iar caprele de-a stânga. […]
46. Şi vor merge aceştia la osândă veşnică, iar drepţii la viaţă veşnică.”
Așadar, DoarF, nu cred cã ai altã variantã de joc, ai liberul arbitru, ori evoluezi și devii cum zice Biblia fiul lui Dumnezeu prin asemãnare cu El (Bun, Drept, etc) ori rãmâi fiul învinsului prin asemãnare cu învinsul (viclean, rãu, etc). Căci :
„Nici o slugă nu poate să slujească la doi stăpâni. Fiindcă sau pe unul îl va urî şi pe celălalt îl va iubi, sau de unul se va ţine şi pe celălalt îl va dispreţui. Nu puteţi să slujiţi lui Dumnezeu şi lui mamona.” (Luca 16)
Puținã englezã mai știu și eu cât sã traduc trei cuvințele dar eu nu m-aș baza cã orice aș face și alege oricum Iisus ne iubește și ne va ierta așa cã sã ne trăim viața.
ApreciazăApreciază
Elena, tu când vorbești cu un om nu te uiți la el? Nu te interesează cui răspunzi? Ești mulțumită că te auzi vorbind?
Cred că DoarF e ultimul om căruia să-i povestești de îngeri căzuți și decăzuți.
Am o rugăminte, pentru viitor: când vii în Gară, unde ești bine-venită mereu și oricând, scrie cu vorbele tale ce ai de zis. Gara nu e forum creștin. Citatele din Biblie nu sunt probe în instanță.
N-aș avea nimic cu ortodocșii profunzi (eu le zic habotnici, dar nu contează), dacă aș vedea la ei o cât de mică licărire de judecată proprie.
ApreciazăApreciază
Eratã: bolile și necazurile sunt blocaje…
Gen o lecție neînțeleasã. De exemplu defecte la mâini – depinde dacã ești dr sau stg dar face trimite ca incapacitatea de a oferi (zgârcenie, etc) și a lua (din mândrie, rãcealã).
Și acum sincer, DoarF, dacă ar fi să alegi ai vrea un Stăpân Bun. Drept/karmic, Milostiv, etc sau un stãpân viclean, rãu, egoist…?
ApreciazăApreciază
Renata, înțeleg că te-ai răzgândit căci acum 2 zile când Marian ți-a cerut permisiunea ai zis că în Gară putem vorbi despre orice, mai puțin de vampiri. 🙂
ApreciazăApreciază
Elena, zau ca tu nu ai nici un pic de imaginatie. Nu de alta, dar am spus clar ca ala era un scenariu de joc de calculator. Paralela este clara: the fallen one, asa cum este denumit zeul cel rau si pedepsit, este similar cu satana, invins de arhanghel. Si totusi, si fara forma materiala(ca urmare a pedepsei), gaseste o modaliate sa-i distruga pe cei care l-au pedepsit. Mai departe, ma mir de ce nu ai dat copy-paste la toate textele bisericesti.
PS. Nu despre cata engleza era ps-ul. Concluzionez eu: raspunsul este „Nu, nu-ti spune”. Multumesc.
PS2. Nu asa merge un dialog: atat timp cat eu ti-am lansat niste intrebari, consider ca este un pic de nesimtire din partea ta sa le ignori complet dar sa-mi ridici intrebari din perspectiva ta.
@renata: macar de ar fi povestit, caci o poveste coerenta e citibila, chiar daca scartie din multe puncte de vedere.
ApreciazăApreciază
Un mic motiv de dezamăgire pentru mine e că, în cincizeci-și… de ani de viață, n-am găsit măcar O FAȚĂ bisericească, în stare să interpreteze textul biblic. Toți purtătorii de sutană răspund prin alt citat, și prin alt citat… Asta e valabil pentru cei care au memorat citate, măcar.
La ce te-ai putea, deci, aștepta din partea unui mirean?
Elena, ca mulți alți religioși superstițioși (cred de teama de repercusiuni, nu din convingere), crede mecanic, citește biblia ca un analfabet funcțional, citește, reproduce, nu înțelege despre ce e vorba (explicația e pentru ea, nu pentru tine), dar îi dă înainte, că-i netezește relația cu divinitatea și crește în propriii săi ochi.
ApreciazăApreciază
🙂 🙂 🙂 …!
ApreciazăApreciază
Ups…pana si Iosif a ramas fara cuvinte…
ApreciazăApreciază
Da, dar la el, si tacerea … rimeaza!!
ApreciazăApreciază
@ Elena Stimata…sora in Hristos Domnul , EU V-AM SOLICITAT SA VORBITI DESPRE KARMA , PARERILE DUMNEAVOSTRA DIN CREIERUL CAPULUI DUMNEAVOASTRA NU SA CITATI DIN BIBLIE , nu de alta dar…inclusiv subsemnatul se pricepe la asa ceva fara sa cad insa in pacatul bigotismului , al habotniciei si-n orice caz , fara sa fiu nevoit sa frunzaresc paginile scripturilor . Respect !
ApreciazăApreciază
Renule, am ramas cu gura cascata neintelegand care e miza. Mi ati adus aminte de Gorgias, sofistul, intemeietorul nihilismului. Toata gandirea sa se rezuma la trei propozitii: 1- nu exista nimic 2- chiar daca ar exista ceva, nu ar putea fi cunoscut si 3- chiar daca ar putea fi cunoscut, n ar putea fi exprimat. El a futut cu aceasta filozofie, polemizand, toata ontologia scolii din Elea., facand praf dogmele lui Parmenide ( necesitatea existentei, identitatea existentei cu gandirea si faptul ca adevarul este dezvaluit, si deci exprimabil in cuvinte, de catre Zeita…
ApreciazăApreciază
Castanule, nu există nicio miză. Să zicem că am făcut un experiment. 🙂 Am vrut să mă conving pe propria piele că interlocutorul Lotus practică trollingul în mod deliberat. Tocmai mi s-a confirmat.
În ultimele două săptămâni n-am scris nimic pe blog, n-am citit blogurile pe care le citesc de obicei decât în mare viteză, fiindcă mi-am petrecut tot timpul dedicat datului huța pe net elaborând răspunsuri.
Azi punem punct.
ApreciazăApreciază
Asta inseamna si ca efortul meu nu a fost in zadar?
ApreciazăApreciază
Da, DoarF. Asta înseamnă. Că ești un foarte bun psiholog criminalist. 🙂
ApreciazăApreciază
🙂 Tic tac,tic tac,eu sunt mic si bag la cap ! 🙂 🙂
„Chiar si un prost ar trece drept întelept daca ar tacea si de priceput daca si-ar tine gura;” -Solomon-
ApreciazăApreciază
Adevar grait-ai!
ApreciazăApreciază
Iosif, comentariul tău mi-a amintit de melodia asta:
ApreciazăApreciază
Melodia ca melodia, dar textul ce mișto e! Unii i-l atribuie lui Rudyard Kipling, alții folclorului norvegian, alții lui Traian Dorz:
http://ortodoxiatinerilor.ro/poezii/29-invata-de-la-toate
ApreciazăApreciază
@ Elena Stimata…sora in Hristos Domnul , EU V-AM SOLICITAT SA VORBITI DESPRE KARMA , PARERILE DUMNEAVOSTRA DIN CREIERUL CAPULUI DUMNEAVOASTRA NU SA CITATI DIN BIBLIE , nu de alta dar…inclusiv subsemnatul se pricepe la asa ceva fara sa cad insa in pacatul bigotismului , al habotniciei si-n orice caz , fara sa fiu nevoit sa frunzaresc paginile scripturilor . Respect !
ApreciazăApreciază
Merci Cudi ! Superb text care ar putea sa ne dea tuturor de gândit…
ApreciazăApreciază
Renata, nu pot comenta la Cudi, așa că te întreb aici: ce-ai cu Elena? Se vede din avion că-i ingenuă și bine intenționată, că-ți vorbește din suflet, iar tu o taxezi pentru obrăznicie?!? În schimb, pe Fire o lași în pace. M-ai taxat pe mine zilele trecute pentru că am zis că anticii erau mai înțelepți și trăiau mai mult, mi-ai cerut dovezi și ai râs de mine când am zis că poate ceea ce știm noi despre antici nu corespunde realității, dar nici măcar nu te atingi de Fire, care zice la Cudi:
Sigur că da, eu când zic că omenirea a decăzut sunt trol, Fire când zice că am trecut prin acpocalipsă la fiecare 300 de ani iar manualele de istorie ne mint în față, e „fata aia deșteaptă care ia N grame de vitamina C pe zi și n-are nimic.” 😉
ApreciazăApreciază
Elena e tot atât de ingenuă pe cât e Fire de alien sau Flame sau God sau ce zice ea că e.
ApreciazăApreciază
Cudi, este limpede ca lumina de afara ce ai spus tu si ce nu ai spus. Iar faptul ca Lotus vorbeste, fara sa te intrebe, in numele tau, ca sa dea greutate argumentelor spune multe despre cat de barbat este el. In rest, multumesc pentru aprecieri(Ai citit asta Lotus, unde tu vezi incoerenta, altii vad motive de lauda, nu?). Eu le incadrez la rutina profesionala. Am o capacitate mult mai mare fata de ce am aratat pana acum, dar evit pe cat pot de mult acest tip de dialog. Pentru ca scopul meu nu e sa arat cat le am de mari, asa cum figurat a fost sugerat.
ApreciazăApreciază
Lotus, iar ai muscat momeala si te-ai agatat in ac. Ia vezi tu mai bine unde m-am declarat eu jignit sau nejignit de faptul ca m-ai facut femeie. Vorbesti de citiri mot-a-mot. Ia reciteste tu si poate descoperi ca acel pasaj NU era despre MINE, ci ERA despre TINE. Si despre RESPECTUL pe care TU trebuie sa-l ai, mai ales in conditiile in care PRETINZI respectul altora.
Lotus, tu nu ai inteles mai nimic din replicile mele. Nu ai inteles ca eu sustin ca NU E NEVOIE de acelasi punct de vedere pentru a avea un dialog, ci ca este nevoie doar de un limbaj comun(„Vorbim aceasi limba, dam cuvintelor aproximativ acelasi sens, deci avem tot ce ne trebuie. Ca vedem lucrurile din alt unghi, este adevarat”). Ca un ateu poate dialoga pe tema spiritualitatii cu un credincios, ca un crestin poate dialoga cu un musulman pe tema dumnezeirii.Desi au puncte de vedere diferite. Si desi comunica de la sute de km, ca exista comunicatie la distanta. Ca nu conteza distatnta dintre ei(btw, ei nu pot fi niciodata in __acelasi__ loc, decat daca fuzioneaza la nivel sub-atomic). Relativitatea aia era precedeata si de un alt exemplu.Cum ai interpretat tu exemplu cu culorile?
Lotus, hai sa stabilim cum se face comunicarea scrisa(si nu numai) intre 2 oameni: primul scrie textul. Celalat incearca sa inteleaga ce a vrut sa spuna primul. Si in functie de ce a inteles el, raspunde. Simplu, nu? Pai nu e asa de simplu deoarece, dupa cum spuneam, oamenii au propriul sistem de referinta, care face ca spusele cuiva sa nu fie receptionate fix cu acelasi sens. Asa se face comunicarea de cand lumea si pamantul. Acum tu ai pretentia ca celalat sa vada fix sensul pe care il dai tu cuvintelor. Dar expresia „a te face inteles” pentru ce o fi fost inventata? Eu zic sa te opresti din a invinovatii partenerii de dialog si sa gasesti solutii pentru a rezolva aceasta problema. Iar pentru schimbarea de optica in aceasta directie, te felicit. Eu iti propun o alta metoda, bazata pe ce a fost pana acum intre noi: cine simte sa critice o ideea a celuilalt, inainte de critica, spune ce a inteles el din mesajul pe care il critica. Astfel, cel criticat stie din ce perspectiva a fost criticat si are obligatia sa spuna cu ce sens a scris mesajul initial. Este greoi acest stil de a discutata, dar este maximul de fairplay la care ma pot gandi. Si mai este si un bun barometru a capacitatii de perceptie a nuantelor. Ce zici, te bagi? Nu ma deranjeaza ca in paralel sa faci un alt blog pe care sa discutam dupa regulile descrise de tine, iar intr-un final sa evaluam care din variante ni se potriveste mai bine.
Propun resetarea discutiei. Inca mai sustii ca este o aberatie din partea lui Cudi sa puna problema in felul care a pus-o? Daca da, mai incearca odata sa argumentezi de ce este gresit, ca o alta persoana,nu tu, sa gandeasca in acel mod.
PS. Ceea ce tu ai considerat axioma general valabila, eu sustin ca este gresit. Ai putea incepe acel blog cu aceasta tema de discutii.
ApreciazăApreciază
Îmi permit să intervin, DoarF, pentru o precizare: majoritatea oamenilor nu ascultă/citește ce zice interlocutorul, ci pregătește, în gând, replica sa următoare, care e în strict acord cu replica sa anterioară. În virtual sau în real, oamenii nu se ascultă, doar urmăresc să-și finalizeze ideea proprie și să-i găsească un loc pe podiumul învingătorilor la QED. Chiar dacă s-au schimbat premisele și decorul.
p.s.: Lotus crează adicție, corect? Fiindcă e un trol foarte deștept. Intuitiv, lasă portițe de comunicare comună… Adică lansează tot atâtea ancore, ca să nu renunți.
Eu m-am vindecat.
Aș fi fericită să intri din când în când în Gară, de dragul fostei noastre cafenele albastre, și nu ca să-i răspunzi lui Lotus. Înțelegi ce zic? 🙂
ApreciazăApreciază
Corect. Dar prefer sa ignor acest aspect.
Nu, nu creaza adictie. Daca nu as scrie de pe telefon ti as da link catre discutia de la el unde discutia se opreste abrupt desi erau atatea lucruri de spus. Cat despre el, am un smell ca face troling patologic. De acolo si aceast demers masochist. Dar inteleg perfect ce zici. Cu o singura mentiune pe forma: cafeneaua a fost doar inceputul, avem mult mai multe de care sa ne fie drag
ApreciazăApreciază
Firește că avem mai multe, dar am ales un reper comun tuturor prietenilor noștri.
Abia m-am lămurit ce e trolingul și acum a apărut o subspecie: patologic! 🙂
ApreciazăApreciază