Pirul și cu Pălămida

Cine intră sâmbăta în Prăvălie.
Vecinii de pe stradă.
Drogații care recunosc și  drogații care zic că-i doare măseaua.
Balabustele care abia-și trag ultima suflare, e ciroza pă ele cât capra, dar continuă să încaseze doi lei pă berlină și cinci lei pă SUV, dacă respectivele automobile au găsit un loc de parcare pe Cavafii Vechi.
Inginerul autodidact, îi respectă pe medici fiindcă au pierdut vremea, ca și el, în facultate, dar, dacă are o problemă, se consultă cu netul.  Firește, netul e ca autorul anonim al baladelor populare, dar el de-aici își trage vlaga intelectuală, aici simte că se simte deștept și zice:
– Vreau un ceai de pir.
Băi, când n-ai ce ți se cere, condiția primordială e să-i abați ăluia atenția de la ce nu-i dai, că n-ai. Nu zici, ca gherțoiul, n-am. Te infiltrezi în dialog cu o glumă:
– Bine că nu mi-ați cerut ceai de pălămidă, că nici de-ăla n-aveam!
Inginerul ciulește urechile. Procesează. Tocmai a primit o informație care nu e pe net. Pe net nu găsești o listă a plantelor din care nu se face ceai.
Zâmbește și ridică din sprâncene, adică e dispus la un schimb de idei:
– Nu există ceai de pălămidă?
– Poate că o exista, zic, dar niciun producător oarecum de încredere n-a cules pălămidă ca s-o facă ceai.
– Dar de ce ați zis de pălămidă când am întrebat de pir?
– Fiindcă pirul și cu pălămida sunt două buruieni vivace și perene  care sufocă orice cultură, la sol.
Inginerul hăpăie informația, măcar că nu e de pe netul lui și bagă o mână în buzunar. Eu, când văd că clientul își vîră o mână în buzunar, boierește, știu că ăla e momentul în care a terminat muniția de pălăvrăgeală, dar te lasă să crezi că  deține un pistolet pe care-l mângâie liniștit, deși nu are permis de port-armă.
De-aia și zice, în fraza următoare:
– Păi, și dacă vreau un ceai diuretic, ce-mi recomandați?

Ei, și aici începe o poveste banală pe care nici nu merită să v-o spun.

 

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în strict autentic și etichetat . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

25 de răspunsuri la Pirul și cu Pălămida

  1. Drugwash zice:

    Ghinionu’ dreacu’, io-s cu gingia infectată de la carie zgîndărită şi n-am intrat în farmacie ci în magazinul de după colţ şi mi-am luat juma’ de vodcă – adică antibiotic lichid, cum îi zic io. Pă bune că nu-s drogat! 🙂

    Cît despre ceaiuri diuretice – ingineru’ ăla n-a auzit de cozi de cireşe? Prost (internet mai are)! 😀

  2. N-aș fi îndrăznit să întrerup un dialog atât de amuzant și fermecător.
    În casa farmacistului puteți vorbi despre orice, fraților! Chiar dacă farmacistul nu tolerează cuvântul „naturist”… 🙂

    • Cârcotaşu zice:

      Ei, vezi, iar bagi strâmbe. Da’ hai să-ţi fac pe plac, că asta cu „nu tolerează cuvântul naturist” îmi miroase a strâmbă de la o poştă. Dezvolţi la cerere?

      • Cârco, presupun că de Dragoș e vorba – el bagă strâmbe, și le înfige cu italice, ca să-mi zgârie și mai rău ochișorii!

      • Cârcotaşu zice:

        Ntţ! Strâmba am considerat-o a ta, aia cu „farmacistul nu tolerează cuvântul naturist”, indiferent de ce-a zis Dragoş anterior.
        Am citit un „articol” pe-un blog, al cărei deţinătoare face o largă propagandă „medicinei homeopate„. Faptul că în argumentarea susţinerilor sale pleacă de la un produs „naturist” (hai că ştiu că termenu-i ca dracu’ folosit, da’ DEX-ul totuşi ne vorbeşte nouă şi despre medicina naturistă, ca un termen intrat în uz), l-a lăsat fără grai pe-un inginer ca mine, care ştie totuşi şi ce-i piru’, da’ şi pălămida). După ce-l numeşte preparat din plante, este vorba despre produsul DIAVIT, îl defineşte ca pe un produs homeopat!!! Io m-am gândit că ştiu şi ce-i aia medicină alopată, homeopată da şi aia naturistă că aia homeopată o fi-n conflict cu aia alopată, da’ că medicina alopată foloseşte pe larg elemente extrase din plante, neputând fi vorba de niciun conflict între cele două, cel mult de o complementaritate (alopată-naturistă).
        Sub impresia gândului ăsta ţi-am luat spusele ca pe o strâmbă, motiv pentru care-ţi adresasem cererea să dezvolţi ideea.
        PS – Altfel, e posibilă surpriza să-ţi intre Mircea Badea în prăvălie şi să-ţi ceară ceai de „băşina porcului” şi degeaba i-ai servi metafore cu „pizda ţigăncii”, că după el, nu ştiu ce-o fi ca pregătire, păpădia aia e, băşina porcului!

      • Cârco, acum m-ai luminat, dar îți spun drept că nu sunt deținătoarea adevărului absolut, totuși nu mi se pare elegant ca oameni care se autodeclară specialiști să folosească „naturist” pentru „natural”, de dragul popularității.
        În altă ordine de idei, există multe plante care SCAD glicemia, dar nu VINDECĂ diabetul. Pseudoprofesioniștii care speră că ecranând un efect poți repara cauza lui (un pancreas bolnav) seamănă cu vracii ăia care-și recomandă hrană sărată pentru rehidratare și, mai trist, cu cei care sunt convinși că o cură de apă alcalină rezolvă procesele de îmbătrânire celulară, ba chiar previn cancerul.

      • Cârcotaşu zice:

        Deşi văz că te fofilezi, te anunţ că io sunt dintre cei pe care o cură de apă alcalină, 8,3 – Azuga, m-a vindecat de hiperaciditate. Că la urma urmelor Dicarbocalmu’ ce mama dracului face?

    • Drugwash zice:

      Ştiam că ai intoleranţă la cuvînt, de-aia l-am şi aplecat în bătaia vîntului italic. 🙂

      • Ești sadic sau cum?
        Sper că vodcomicina a lucrat eficient asupra lu abcesul matale!

      • Drugwash zice:

        Sadic? Poate că da, dar numai în ce mă priveşte, nu cu alţii. 🙂 Trebuia să aleg o cale să arăt că ştiu nepotrivirea denumirii „naturist” fără să fiu nevoit să explic acolo, pe loc, diferenţa. Ghilimelele mi s-au părut prea deplasate pentru asta, aşa că am ales italicul, ceva mai subtil. Poate prea subtil…?

        Cît despre abces… apoi cînd mă ia, mă ţine! Aşa am fost întotdeauna. Pînă la o vîrstă m-am tot îndopat cu „nasturi”, pînă ce ficatul a început să le dea reject. Acum folosesc alternative sau indiferenţa, depinde ce-am în buzunar.
        Azi-noapte n-am prea dormit de durere, semn că „antibioticul lichid” a funcţionat oarecum; cînd dispare durerea ştiu că mă trezesc c-o falcă-n cer. Sau că s-a vindecat.

      • Dacă falca se duce la cer, după umila mea părere e nevoie de antibiotic și apoi stomatolog. Știu! La stomatolog ne ducem mai greu ca la un parastas. 🙂

      • Drugwash zice:

        Îţi mulţumesc pentru grijă. (serios!)
        Din fericire am reuşit întotdeauna să împiedic escaladarea infecţiei prin mijloacele populare la îndemîna mea, atît din motive financiare cît şi din altele pe care n-aş vrea să le expun aici. Iar dacă vreodată nu voi reuşi, cu atît mai bine: mă voi călători spre Veşnicele Plaiuri ale Vînătoarei – definitiv, de data asta, sper – şi poate mă voi reîntîlni acolo cu Copilu’, de care mi-e tare dor.

      • Nimic n-o să-ți taie dorul de Copilu.
        Nici în doi, nici în zece ani.
        Zice una pățită.

      • Drugwash zice:

        Ştiu (şi una şi alta).
        Măcar „antibioticul” ăsta îl mai atenuează un pic. „Nasturii” n-ar face decît să-mi amplifice greaţa pe care mersul lumii mi-o provoacă constant. Două dintr-o lovitură sau doar o amăgire? N-are contează.

    • klaus zice:

      renule, trebuia să-l întrebi dacă vrea de pir(agropyrum repens) sau de pir gros(cynolon dactylon). Datoria ți-o trec pe caiet, ca la bufetul din ruralul meu :).

      • klaus, nu mă lua cu smardoială d-asta de botanică fină, că nu mai știu. Le mai știu doar pe alea frecventabile.Stipites cerasorum, equisetum arvense, herba taraxaci…
        Doamne, când zicea profesoru Ionică stipites cerasorum, cu vocea lui de bariton bine băut și bine fumat, parcă se despicau tăriile cerului. Mulțumesc pentru amintiri! 🙂

      • klaus zice:

        Nu știu ce-i stipites aia…. despre equisetum te-aș întreba dacă ai văzut-o pe câmp, toamna sau iarna…în faza aia mie mi se pare o plantă extraterestră :). Herba taraxaci? E păpădia? Io o știam ca taraxacum oficinale. Da io știu doar taxonomia buruienilor. Și-i ciudat ce gânduri mă bântuie acum.

      • klaus, stipites = codițe. Nouă ne-au rămas mai degrabă scrijelite pe creieri părțile de plantă utilizate medicinal. De-aia herba taraxaci, herba equiseti, flores sambuci, radix valerianea, fructus ribes nigri și tot așa. E dă mare iscusință să ai ureche muzicală la farmacognozie și botanică. 🙂

      • klaus zice:

        Mulțămim dă explicații, am aflat asta cu următorul click după „trimite comentariul”.

  3. papagigli zice:

    Sa vezi cind ti-oi intra eu in farmacie! Atunci pir si palamida, ca daca nu te-oi pune sa-mi explici si nu oricum, cu lux de amanunte, fiecare ceiulet in parte. Ba am sa-ti cer sa-mi si pregatesti unul, calmant, ca presimt agitatia pe care mi-o vei provoca 😉

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s