Povestea din mână a evoluat

Dinică, fie-i tărâna ușoară, zicea, în Filantropica: ”Mâna întinsă, care nu spune o poveste, nu primește pomană! Fii profesionist, ce dracu!”
De la Filantropica încoace, lucrurile au evoluat. Prea multe mâini spun o poveste. A apărut o presiune a mâinii întinse cu poveste la ea, pe piață. Țepuitul de poveste s-a specializat. Nu mai hăpăie povestea pe nemestecate și marcă banul, ca acum un deceniu. Filtrează. Analizează. Face un top al celor mai bune povești și abia apoi duce mâna la  buzunar, spre a răspunde mâinii întinse.
Acum doi ani, un domn în vârstă, care se recomanda conferențiar universitar (și despre care cred că am scris la momentul cu pricina), încerca să-mi vândă pontul sănătății fără limite – o apă americană, scumpă dar bună, care vindecă orice. Cu tot sictirul pe care i l-am administrat de-a lungul dialogurilor noastre, domnul conferențiar a continuat să lupte pentru cauza lui – o apă specială, sărată, conținând niște molecule redox, care… Inutil să lungesc vorba, că mă enervez degeaba. În cinci ani de facultate plus cursuri de specializare, nimeni n-a pomenit despre molecule redox. Redox-ul e o prescurtare de la reducere-oxidare, un termen  ce nu poate fi asociat decât reacțiilor  chimice cu transfer de elctroni. Cam toată chimia se bazează pe plimbăricile elecronilor de pe ultimul strat de valență, metabolismul ființelor  joacă ping-pong cu electronii, dar nicăieri, în chimie,  nu e vorba de molecule redox. Doar pe net s-a auzit de ele, și anume doar în legătură cu apa asta nițel sărată care vindecă tot.
Anul ăsta, conferențiarul care încercase, timp de doi ani,  să-mi vândă un litru de apă sărată redox care te vindecă de orice și să mă facă drept-credincios-consumator  în sistemul lui piramidal, a venit la Prăvălie să ceară ceva contra balonării. M-am uimit:
– Adică cum? Apa aia pe care o beți zilnic, aia care vindecă și previne tot, de la autism la cancer pulmonar, n-a reușit să vă controleze nițel tranzitul intestinal?… Mai luați o gură! Poate lucrează!
A mormăit ceva, cum că balonarea e ceva mult prea banal ca să se ocupe apa dumnezeiască de ea. I-am vândut un produs super-bun – enzime -, verificat pe propria-mi piele, pe care nu-l numesc, să nu fiu acuzată de advertorialism.
Peste două săptămâni a venit iar, să cumpere din ăla. Când a zis din ăla, zâmbea jenat, ca și cum ar fi cumpărat viagra/prezervative pentru un prieten de-al lui. Adică, fața lui exprima așa, mucalit și obosit, ideea că, totuși, deși ești beneficiarul apei sărate miraculoase care te face nemuritor, pentru chestii mărunte și vulgare, precum o fractură de tibie, o gripă, o constipație, iei d-astea, dă rând. D-astea inutile, care nu repară nimic, în fond. A, poate că-ți asigură căcarea zilnică, dar asta nu înseamnă că rezolvă patru tipuri de metastază și piciorul plat. Cum face apa aia, formată din molecule redox.
– Apropo, zice Conferențiarul, ați mai studiat materialele mele?
Că, am uitat să zic, la fiecare vizită, Conferențiarul lasă materiale de propagandă.
Ei, acum vreo lună am avut de-a face cu un maestru de-al Conferențiarului.

Dovada vie că povestea mâinii întinse a evoluat.

Să-mi aduceți aminte să vă povestesc și despre tristul ăsta.
Că, acum, sună telefonul.

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în actualitate mioritică, apucături proaste la români, epoca de piatră, experimente, mai prost decât ai fost proiectat, mizeria umană, părerea mea, strict autentic, Uncategorized și etichetat , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

4 răspunsuri la Povestea din mână a evoluat

  1. sorin zice:

    mana intinsa ca sa ajuti pe cineva contravine grav principiilor capitalismului multilateral dezvoltat 🙂

    • Ajut, dacă simt, oameni care-și țin mâinile goale în buzunarele goale. Nu prea mă mai reped să ajut mîini întinse cu poveste „pe cinste”, cum ar zice prompteristele.
      Asta înseamnă că am devenit capitalistă?

  2. Pingback: D’ale Prăvăliei. Tristul misterios. | Gara pentru noi

  3. Lotus zice:

    Pe de altă parte, dacă mâine s-ar descoperi ceva tratament naturist miraculos, câți dintre absolvenții a 5-6 ani de chimie, medicină sau în general știință exactă ar fi dispuși să-l ia măcar în considerare? 🙂

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s