Bârna și Paiul

get_71241243_web.630x360Știți vorba aia – să vezi paiul din ochiul altuia, dar să ignori bârna din propriul ochi?
Ei, cam ăsta e comportamentul românilor în problema Norvegia.
Brusc,  toți șomerii, toți salariații minim pe economie, toți pensionarii care își permit să înlocuiască o dată pe lună iahnia de cartofi cu felia de parizer, absolut toți ăștia pe care-i cocoșează grijile personale s-au îndreptat, s-au ridicat pe vârfuri, au pus palma streașină la ochi și se uită hăt, departe, tocmai în Norvegia. Firește că nu bat până acolo, dar își pot închipui dimensiunile  dramei de a trăi norvegienește.
Iar ce nu-și închipuie, li se explică la televizor: că un românaș de-al lor, penticostal, însurat c-o norvegiancă, din tată a cinci copii, a rămas tată a zero copii, fiindcă în Norvegia copiilor tăi nu ai voie să le razi una după ceafă, cum poți, în spațiul balcano-pontic, Pe-un Picior de Plai.
O fi bine? O fi rău? Habar n-am dacă e bine să-și vâre Statul nasul în viața de familie, până acolo încât să contabilizeze urechieli, pălmuțe la fund și alte unelte educaționale. Presupun însă că, dacă protecția copilului își pierde vremea cu asemenea monitorizări, absolut toți copiii norvegieni au ce păpa, de trei ori pe zi, își fac lecțiile la lumina becului electric și nu lipsesc de la școală fiindcă n-au ghetuțe în picioruțe.
Concetățenii mei rupți în cur dar miloși nevoie mare stau acum atârnați de paiul din ochiul Norvegiei fără să mai clipească, de atenți ce sunt. Și neclipitul ăsta îi ajută să nu mai simtă bârna din propriul ochi. Adică ce bârnă?! – s-ar întreba, dacă ar găsi răgazul necesar. Păi, uite, asta cu dusul copiilor la școală dacă au ce încălța și dacă e școală pe o rază de șapte kilometri, cu pusul ceva în farfurie, măcar de două ori pe zi, cu trimisul la cerșit, la furat și prostituat pe zece lei sau două kile de făină… Bârnă de-asta. Sau chiar au uitat? Că nu trebuie să-ți cumperi telescop, să-ți vezi bârna: e suficient să dai o fugă până la colțul străzii și să te-ntrebi cât de copil fericit o fi spălătorul de parbriz care n-a împlinit zece ani, dar locuiește într-o magherniță cu mămicuța, tăticuțul și ceilalți șapte frățiori?

Acest articol a fost publicat în actualitate mioritică, actualitatea politică, apucături proaste la români, Uncategorized, ştiri de neştiut și etichetat , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

45 de răspunsuri la Bârna și Paiul

  1. Rhea zice:

    Nici nu mai stii cum e bn…
    Uneori zici…langa mama si tata e cel mai bine, si totusi cand lipsesc multe lucruri esentiale… si mai lipseste si dragostea parinteasca, te intrebi, la bun?!

    Apreciază

  2. krantz zice:

    Dragostea părintească poate îmbrăca mai multe forme. Fiind mai frig acolo, în Norvegia e una groasă rău. De nu mai vezi nimic. La noi, totul e la vedere.

    Apreciat de 1 persoană

  3. ALM zice:

    Interesant este că şi Legea românească (noroc că, la fel ca şi alte legi, nu se aplică) nu este prea departe de Legea norvegiană. Legea prevede „extragerea” copiilor din familiile care îi abuzează fizic şi/sau psihic. Normal că gradul de abuz se măsoară cu abuzometrul …

    Apreciază

  4. ALM zice:

    Merită citită Legea 272/2004 în vigoare şi astăzi. Doar amenzile au fost reactualizate. Dar, succint, este interesant şi articolul http://psnews.ro/legea-pentru-protectia-copilului-din-romania-similara-cu-cea-din-norvegia-108723/

    Apreciază

  5. papagigli zice:

    Nu cunosc cazul, dar intrucit am inteles cam despre ce e vorba si pentru ca si aici exista legi la fel de „draconice”, din punct de vedere … romanesc 😉 in privinta violentelor, am sa spun urmatoarele. Legile respective s-au adoptat ca urmare a multitudinii violentelor fizice si verbale la care au fost si sunt supusi copiii.
    Pe de alta parte, spre deosebire de multe tari arabe, asiatice, africane sau est-europene, vest-europenii si nord-americani mizeaza pe selectia naturala, nu pe „dresajul” parintesc prin violenta fizica si verbala. Ceea ce noi numim, de multe ori, „educatie” sau „cei sapte ani de acasa”, in multe situatii se refera la strictete, austeritate, violenta si abuz, in loc se se rezume la exemplul personal, la discutii motivatoare, lamuritoare si la afectiune parinteasca.
    Pe de alta parte, am ajuns si eu la concluzia ca pedepsele fizice (tortura, fie ca-i o urecheala, o palma la fund, injurii sau bataie in toata regula, cu curele si alte accesorii) nu conving, ci doar inspira teama, avind o influenta nociva asupra psihicului, la virste fragede. Timorarea, intimidarea, descurajarea, deprecierea copiilor nu este o solutie, fiind un tratament inuman si un exemplu nociv, transmis din generatie in generatie.

    Apreciază

    • Gigli, tu dacă trăiești mai la nord, e normal să-i înțelegi pe norvegieni. 🙂
      Serios vorbind însă, mi se pare că bătaia și știutul de frică e cea mai neinpirată metodă de-a educa un copil. Păi dacă primul sfat pe care ți-l dă veterinarul când îți iei câine e să nu dai în el și să nu-i știrbești încrederea în tine, la copil de ce n-ar fi la fel?

      Apreciază

      • papagigli zice:

        Oi fi glumind tu, dar clima chiar influenteaza mentalitatea, comportamentul si felul de-a fi. 😉
        Ca bataia ar fi rupta din rai, mi se pare a fi o prostie. Prostie, nu pentru ca-i rupta din rai, ca asta o cred, dar ca ar fi un lucru pozitiv si de urmat. Am impresia, poate gresita, ca civilizatia raiului a ramas cumva in urma cu vreo doua mii de ani 😆
        Am citit si comentariul circotasului si as spune ca pastorul respectiv ar putea propovadui direct sacrificarile religioase. Ce dracu s-o mai incurca-n nuiele? 😆 Mare idiot!

        Apreciază

        • Nu, nu glumesc decât la suprafață. Clima influențează comportamentul, știu. O șopârlă de știre zice cât de ma re e procentul de sinucideri în Norvegia. Dar nu zice că s-au făcut studii medicale care afirmă că lipsa luminii solare e un factor favorizant în depresii, nevroze și ce mai decurge din ele.

          Apreciază

  6. Cârcotaşu zice:

    Ce să mai…? Uite ce declară unul, pastorul Ionescu, al cultului penticostal, despre cazul respectiv:

    „Religia pentru unii a devenit o propoziţie, ceva abstract. Religia este un set de valori. Când este vorba de educaţia copiilor, Biblia, care stă la temelia religiei noastre şi care ne dă convingerile noastre religioase, că o religie generează convingeri, principii, valori, este şi faptul că trebuie să ne creştem copiii în cunoştinţă de Dumnezeu. În momentul în care eu mi-am crescut copiii în aceste principii, o componentă este disciplina. Că le place sau nu funcţionarilor, politicienilor, presei sau postmoderniştilor, Cuvântul Lui Dumnezeu spune că un părinte care cruţă nuiaua îşi urăşte copiii (n.r. Proverbe). Noi nu promovăm abuzul la nivelul la care să li se rupă oasele copiilor, să fie zgâriaţi, învineţiţi sau să i se pună copiilor în pericol viaţa, dar trebuie să înţelegem că acest sistem de disciplină este parte din dimensiunea şi convingerile religioase ale familiei creştine”.


    „Religia pentru unii a devenit o propoziţie, ceva abstract. Religia este un set de valori. Când este vorba de educaţia copiilor, Biblia, care stă la temelia religiei noastre şi care ne dă convingerile noastre religioase, că o religie generează convingeri, principii, valori, este şi faptul că trebuie să ne creştem copiii în cunoştinţă de Dumnezeu. În momentul în care eu mi-am crescut copiii în aceste principii, o componentă este disciplina. Că le place sau nu funcţionarilor, politicienilor, presei sau postmoderniştilor, Cuvântul Lui Dumnezeu spune că un părinte care cruţă nuiaua îşi urăşte copiii (n.r. Proverbe). Noi nu promovăm abuzul la nivelul la care să li se rupă oasele copiilor, să fie zgâriaţi, învineţiţi sau să i se pună copiilor în pericol viaţa, dar trebuie să înţelegem că acest sistem de disciplină este parte din dimensiunea şi convingerile religioase ale familiei creştine”. …” pastrul a subliniat modul în care Serviciul de Protecţie a Copilului din Norvegia acceptă declaraţiile lui Marius Bodnariu atunci când spune că şi-a disciplinat copiii prin corecţii fizice, dar nu acceptă când Bodnariu spune că acestea au fost dozate în aşa fel încât să nu le producă copiilor o traumă”.
    Citatele de aici
    Despre ce era vorba?

    Apreciază

  7. Cârcotaşu zice:

    Scuze pentru citarea dublă. Mai greşeşte omu’! 😳

    Apreciază

  8. Cârcotaşu zice:

    Şi pentru că acest caz, prin luările de poziţie ale diverselor persoane şi instituţii româneşti, are şi o latură amuzantă, remarc luarea de poziţie a Patriarhiei Române, unde probabil un purtător de vorbe s-a trezit vorbind, neştiind că de fapt… aferim preafericitului

    Apreciază

  9. Nu cred ca ai dreptate, Renato! Ca daca ar fi dupa cite (si ce~) birne avem noi, romanii, in ochisori, ar insemna sa nu mai auzi pe-aici nici miau! Crezi c-ar fi bine?

    Apreciază

  10. Tara Luipapuravoda zice:

    Suntem din nou plini de ipocrizie si masuram lucrurile cu dubla masura. Daca publicul si media din Romania sustin ca refugiatii ajunsi in Europa trebuie sa se supuna legilor europene n-ar trebui sa nu ne mai ofuscam cand romanilor ajunsi pe alte meleaguri li se cere sa respecte cu strictete legile tarii adoptive?! Daca nordicii au legi intr-atit de restrictive legate de educatia copiilor fara violenta de ce ne suparam cand romanii care aleg sa traiasca in aceste tari si doresc sa-si educe copiii dupa propriile standarde sunt sanctionati?

    Apreciază

    • Foarte bună observație, Zuzu! Ipocrizia și dubla măsură ne omoară.
      În altă ordine de idei, eu cred că ceea ce face ruptura între generații, părinți-copii, la noi, e tocmai faptul că părinții rasolesc dresajul (educația) pe scurtătura cu bătaie și pedepse abuzive care terorizează. Dacă n-aș cunoaște personal și foarte îndeaproape un tip care și-a rugat famila să nu-l anunțe când o muri maică-sa, fiindcă-l încuia în debara când era mic pentru câteva ore, ca pedeapsă, poate că n-aș da atâta importanță fenomenului.

      Uneori citesc pe mail, că-mi vin, articolele de blogul lui V și intru în panică: oare cum le duci până la capăt? 🙂

      Apreciază

  11. ALM zice:

    Merită citită Legea 272 din 2004. Nu e departe de Legea norvegiană!

    Dă clic pentru a accesa Legeacopilului_272.pdf

    Apreciază

  12. klaus zice:

    ren, in acte și eu am salariul minim pe economie. Sunt și cocoșat de grija nevoilor zilnice. Da’ chiar nu am pus palma streașină la ochi să mă holbez în ograda cu fiorduri! Nu sunt rupt în cur, posibil milos.
    Postarea ta, comentariile, le-am citit și nu pot să spun că nu aveți dreptate. Da’ măcar așa, de amoru’ artei, mă întrebam dacă v-ați gândit la ce vor copiii ăia. Eu văd umbra unui munte imens de ipocrizie. La școala în Norvegia, ce pățește un copil care abuzează de altul? Abuzul din partea altor copii e ok, nu-i așa grav ca scatoalca unui părinte, nu? Cine știe ce face Banvernet în legătură cu asta? De observat faptul că n-am spus violență fizică! În România, minor fiind, măcar te întreabă, în caz de divorț al părinților, cu cine vrei să rămâi. Nu vreau să laud sistemul, nu-mi fac iluzii. Lacunele lui fac și bine uneori. Poate nu chiar atât de rar cum am crede.
    Ce-ar fi să ne închipuim ce vor copiii ăia și să vorbim despre asta? Sau să vorbim frumos despre cum ne înecăm în propriul scuipat.

    Apreciază

    • klaus, cred că, acum, copiii ăia – cele două fetițe mai mari, mai ales – regretă că nu și-au ținut gura și s-au plâns la școală că o mai încasează de la tata/mama și vor acasă, la părinți.
      Sunt convinsă că Legea Copilului în Norvegia e abuzivă și exagerată, din perspectiva sud-estului Europei. Dar e absurd să faci petiții și manifestații în Ro. pentru modificarea unei legi într-o țară străină. Dacă poporul norvegian s-ar revolta împotriva acelei legi, ar avea sens să faci o manifestare de susținere, dar uite că norvegienii iau legea ca atare și o respectă.
      Acest domn B. a ales, de bună voie și nesilit de nimeni să se însoare cu norvegianca și să trăiască în Norvegia. Presupun că s-a informat, înainte de-a face pasul, în ce țară se stabilește și ce legi trebuie să respecte. Și-a asumat să trăiască altfel decât aici.
      Sunt de acord că în Norvegia trăiești într-o casă ca de sticlă, unde Statul stă cu ochii pe tine ca într-un sistem totalitar. Dar ai de ales, nu? Omul ăsta n-a fost expulzat, trimis cu forța în Norvegia. A plecat de bună voie.
      O campanie media ne-a găsit o preocupare – soarta celor cinci copii ai cuiva care trăiește în altă lume.
      De ce nu s-a pornit o campanie la fel de amplă, ca societatea civilă din România să oblige statul român să aloce mai mulți bani propriilor orfelinate, propriului sistem de învățământ, sistemului sanitar? Nu știu câte sute de mii de minori trăiesc în condiții inumane în România, dar pe noi ne interesează brusc cinci copii norvegieni.
      Eu văd aici o ruptură de logică și foarte multă manipulare. Cutez să spun că, dacă Mihai Gâdea n-ar fi fost penticostal, noi n-am fi știut niciodată de cazul ăsta.
      Dacă vorbim în termeni de „milos” și „empatic”, de ce nu se duce fiecare familie care are unul-doi copii să mai înfieze unul din orfelinatele românești, fiindcă singurul loc unde un copil poate fi fericit – recunosc – e într-o familie care-l iubește.

      Apreciază

      • ALM zice:

        Nu e de vină legea norvegiană ci aplicarea ei. Mai cred că Barney&Fred ăştia primesc finanţare în funcţie de „activitate şi eficienţă”, după modelul propus de Cioloş în şcoli. Şi eu cred că nu atât pălmuţele au cântărit greu, cât îndoctrinarea religioasă impusă copiilor de către familie. Nordicii nu acceptă ca populaţia lor să fie „robii lui Dumnezeu”, mai ales copiii, care nu au discernământ. Consideră acest lucru (care la noi este promovat de biserica de stat) prozelitism!. Şi e normal (după părerea mea). Dacă un tânăr nu are drept de vot până la o anumită vârstă, atunci şi alegerea religiei trebuie făcută numai când a acumulat o doză de cultură şi alta de discernământ.

        Apreciază

        • ALM, m-am uitat și eu la aspectul ăsta: 2% din norvegieni merg la biserică.
          Probabil că, neoficial, ăsta e motivul. Ai văzut cum arăta familia respectivă? Tatăl, un zâmbet fals și imbecil de spălat pe creier.
          N-au sunat la ușa mea niciodată două femei care să mă invite la biserica ortodoxă din colțul străzii sau la Catedrala Sf. Iosif. Mereu apar două ciudate, cu cârpe albe pe cap, cu niște revistuțe cu un gigolo pe copertă, surâzător și plin de mușchi, căruia îi spun ele Iisus. Ori sunt martorițele lui Iehova, ori penticostelive de-astea. Gradul meu de toleranță față credincioșii habotnici scade direct proporțional cu insistența de-a-și câștiga prozeliți. Nici măcar țiganilor care vând covoare de Cisnădie nu le trântesc ușa în nas cu atâta determinare ca ăstora. 🙂
          Pe de altă parte, și eu cred că instituția de protecție a copilului Barney&Fred, cum bine le zici, au plan: cu cât mai multe ridicări de copii, cu atât mai multe fonduri. Nu-i exclus să existe și alte interese. Dar, cum abia dacă știu să pun degetul pe Norvegia pe hartă, nu mă pot lansa în speculații. Să povestească ăia care au trăt câțiva ani acolo.

          Apreciază

      • Cârcotaşu zice:

        Sorry, Renată, Mihai Gâdea nu e Penticostal ci Adventist, de fapt a absolvit institutul teologic adventist. De la alte comentarii pe tema asta mă abţin. Observ numai că aria de răspândire a Adventismului e cu totul alta decât cea a cultului Penticostal.

        Apreciază

  13. sorin zice:

    toata nadejdea noastra sta in derutatii care se duc sa clarifice sitoatia la fata locului. n-ar trebui sa lipseasca profesoara fomista din grupul investigatorilor , doar ea ar fi capabila sa-i aplice o corectie dascalitei aleia care a declansat totul. sau o fi avand alta misie dumneaei ?

    Apreciază

    • Nu cred, sorin, că li se va permite derutaților măcar să contacteze autoritatea tutelară a copilului.
      Dacă există un program discret de norvegienizare totală a copiilor provenind din familii de imigranți, numai Dumnezeu știe. Îmi imaginez că, dacă e adevărat că în școală copii sunt interogați sistematic pe subiectul cum sunteți tratați în familie, vi se respectă drepturile și alte d-astea, conștiinciozitatea profesorilor care fac aceste chestionări e răsplătită cumva.

      Apreciază

      • Cârcotaşu zice:

        Păi nu prea e vorba de o familie de imigranţi, mama copiilor e norvegiană. Sigur însă e tot penticostală şi bag sama…
        Mă întreb ce-ar zice românii dacă dintre imigranţii musulmani, ar veni unu’ să-şi lege nevasta la stâlpul infamiei, undeva în Piaţa Palatului, că aşa-i învaţă pe ei Coranul. Da’ ce-ar zice dacă s-ar declanşa mişcări de protest pe undeva prin ţările arabe pentru legile discriminatorii din România?

        Apreciază

  14. papagigli zice:

    Pai daca as fi stiut eu ca e vorba de Betty Boop sau Gidea de la 3, as mai fi intervenit? Niciodata. Sila-mi e de oligofrenul ala.

    Betty Boop sau Gâdea de la 3

    Apreciază

    • Da și nu.
      Da- Gâdea e cel mai mare papagal cu funcție care iese pe sticlă.
      Nu – el a țipat mai tare, la început, dar subiectul a devenit de interes general imediat, până și niscai politicieni sau tehnocrați, cum li se zice acum s-au ambalat în promisiuni.

      Apreciază

      • papagigli zice:

        Nu stiu daca ai urmarit emisiunea Cinteza zilei cind i-a invitat pe copiii medaliati la un concurs moscovit de chimie. Ala a fost apogeut idiotismului lui. Ala si interviul luat lui Bocelli. Monumentale! de prostie, evident

        Apreciază

  15. papagigli zice:

    Politicienii o fac din populism iar norodul din balcanism si turcism. Cel putin asta-i parerea mea si ma mindresc cu ea, sunt pionier, …. pi-o-nier 😆

    Apreciază

  16. papagigli zice:

    * „apogeuT” este apogeul la superlativ absoluT 😉

    Apreciază

    • Nu mă mai uit de ceva vreme la Cinteza zilei decât pe bucăți, în reluare, dacă nu pot dormi. E un somnifer bun. N-am văzut cu copii moscoviți la chimie. Când se face publicitate și aflu că Gâdea urcă fo vedetă sau niscai medaliați la bord, îl ocolesc și în reluare. Conform zicalei a-ți fi rușine de rușinea lui.
      Și pe Bocelli l-am ratat intenționat, fiindcă nu-mi place Bocelli. Cântă după cum îi e numele. Boceală. Nu suport storcătorii de lăcrămi. În niciun domeniu.

      Apreciază

      • papagigli zice:

        Citeste-l p-asta. te va amuza, daca nu te va umple de lehamite 😉

        Prostu-i prost si cu cravata

        Apreciază

        • Despre Buze Fierbinți se poate scrie un roman. Adică un pamflet de 200 de pagini. Firește, dobitocul, total lipsit de umor, te-ar da în judecată.
          E uluitor cum vreo 3-4 jurnaliști meseriași s-au lipit de el în poziția ghiocelului, pe vecie. Adevăratul mister e pisălogul Badea, care se vrea cel mai gică-contra dintre gicii-contra care există pe pământ. Băăăăi, cum mai stă și ăsta pe lăbuțele de dinapoi și face frumos cu alea din față, când e vorba de Gâdea! Ce gust delicios,de șaormă cu de toate au banii, pentru unii!

          Apreciază

  17. De cum a coborât din copac primul dac şi i-a ars o palmă fiului că a coborât înaintea mă-sii, carpato-danubiano-ponticul a lăsat moştenire seminției sale dreptul inalienabil de a-şi cafti urmaşii.
    Cred că i-a ars una după ceafă şi nevestei că a uitat brânza / brânduşa / brâul / barza în copac.

    Apreciază

  18. DoarF zice:

    test de culori. Se poate sterge
    rosu
    albastru
    verde

    Apreciază

Lasă un răspuns către papagigli Anulează răspunsul