Orice pâine neagră ascunde, în miezul ei, un pic de cozonac

Vineri noapte.
Un codru de pâine neagră, cu gust de cenușă. Asta trebuie să fi mâncat aproape două sute de familii vineri noapte. Poate nici  pe-ăla. Cui  i se face foame, când are un mort sau un ars în spital?
Televiziunile de știri au scos rochiile negre de la naftalină și-au mâncat cozonac. Non-stop. Bun, proaspăt, pufos, cu stafide și zahăr vanilat. Gâdea se sforța să încerce să nu plângă. De dragul tragediei, a venit la muncă sâmbătă seara.
Urmașa OTV-ului, România TV, l-a băgat pe Becali în direct, prin telefon, și ciobanul care dășchide ușa la  maybach cu drugu’ dă fieeeer, că așa l-a învățat Dumnezeeeeu, s-a pișat pe cozonacul din care halea canalul RTV și a zis că era un club de sataniști, și era normal să ia foc. Adică, bine că a luat foc. Poza analfabetului care a profitat de pușcărie ca să se apuce de scris ocupa jumătate de ecran, aia mai marea, și-n a mai mică era o babă cochetă care-i aplauda spusele în surdină, fiindcă n-avea lavaliera activă, dar, altminteri, palmele babei biscuiau ca la congresele lui Nea Nicu.
În fine! Toate așa-zisele televiziuni de știri au zgârmat cu deștul în spirala de nucă a cozonacului și-au arătat cum se face resuscitare live,  au filmat arsură până la os, au presupus tot ce era de presupus, au utilizat vechi și permanenți invitați și l-au scos la lumină  până și pe doctorul Beliș,  care s-a luptat să fie coerent, în timp ce era plăcut surprins că încă există.
S-a decretat doliu național, steaguri în bernă, s-a tăiat publicitatea.
Televiziunle noastre de știri au împărțit apele: candele, flori, doliu, bernă – pentru cei care și-au regăsit, pe viață, gustul pâinii negre la IML.
Dar ceilalți, pentru care pâlpâie o flacără mică  la spitalul de arși?
Că din spitalul de arși nu poți ieși cu bine decât dacă toată viața ta anterioară te-ai dus numai la lansări de Psalmi.

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în actualitate mioritică, actualitatea politică, apucături proaste la români, strict autentic și etichetat , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

14 răspunsuri la Orice pâine neagră ascunde, în miezul ei, un pic de cozonac

  1. Aici as indrazni cu o intrebare grea de tot. Merita sa te rogi pentru ca cei care sunt in stare grava sa supravietuiasca ? Merita sa supravietuiesti oricum? Sau e cazul sa ne rugam sa le fie moartea cat mai blanda ?

  2. Cârcotaşu zice:

    Mda. Ce cozonac? Tort de ciocolată. Azi, duminică după amiază, acolo erau toate televiziunile-n păr. Ce să mai, cred că şi săptămâna care vine vom avea, non-stop, aceleaşi imagini, aceleaşi comentarii, că ceva nou…, de unde? Ba unu’, Tolontan îi zice, era scandalizat că TVR nu şi-a trimis car de reportaj vineri noaptea, la faţa locului. Vorba aia, de el n-a auzit nimeni altfel, da’ uite că s-a băgat el singur în zeamă şi gata, e şi el în ciorba asta!

    • TVR-ul, Cârco, e un dinozaur are până să-și ridice pleoapele sozoase, adoarme la loc. A fost cam singura televiziune care s-a făcut că plouă. Până și alea care dau filme non-stop, unele au pus semnul de doliu sub siglă și măcar n-au transmis comedii imbecile, ca altădată.

  3. psi zice:

    din fericire nu l-am văzut pe cretin. ca mulți dintre cei din acel club- morți sau aproape morți sau cum or fi săracii acum, ascult muzică rock. prea complicat genul pentru autorul cărților din beciul domnesc…
    mi-a tremurat sufletul până azi pentru un prieten. vestea a fost că a lipsit de la concert. dar mulți dintre prietenii lui nu mai sunt astăzi printre noi ori sunt arși în stare gravă…
    mama lui de cozonac. 😦

    • La polul opus imbecilității ciobanului se află optimismul heirupist al moderatorilor tv care habar n-au ce fel de organ e pielea, n-au intrat în viața lor într-un salon de arși, dar se cam burzuluiesc la medicii care sunt ceva mai rezervați cu ideea că toți spitalizații vor fi salvați, recuperați etc.
      Drama e că indiferent ce tratamente i-ai aplica unei fripturi, înapoi, în galantar, pe post de carne prospătă, n-o mai poți aduce. Exemplul e forțat și nu prea.
      Primul comentariu, semnat Țara Luipapurăvodă aparține unei colege de breaslă. Nu e doctor, dar măcar a mâncat anatomie și fizilologie și farmacodinamie pe pâine, cinci ani, ca să se facă vânzătoare de medicamente. Vezi? Pune o întrebare atroce. Absolut pertinentă. Fiindcă ea, spre deosebire de televizioniști, știe că pielea nu e chiar pielea p…, așa cum cred mulți. E plămânul exterior al corpului nostru – cel puțin.

      • psi zice:

        citisem și eu comentariul, renata. și chiar mă gândeam că are dreptate. și că, omenește, poate ar fi mai bine pentru unii amărâți să li se curme suferința. mi-a fost și greu să-i spun prietenului meu că poate cristi, devenit acum intubat ți în stare foarte gravă, nu ar fi mai bine….

        și da, citisem și un aberant sfat pe facebook, cum că albușul de ou… dar mă abțin zilele astea să explic tutelor că arsurile nefericiților ăstora sunt dincolo de orice limită a durerii, departe de oala lor de ciorbă.

      • Albușul de au,,ou, da, și mierea, și extractul de coadă de șopârlă, și incantațiile pe lună plină, toate astea vindecă arsura de picătură de ulei floriol din tigaie.

      • psi zice:

        oameni…. din țara lui ”las că merge și-așa” și a lui ”știe tot”.

  4. krantz zice:

    Nu prea avem ce face. Că viaţa e o junglă. Şi acolo, moartea unuia înseamnă viaţă pentru altul.

  5. klaus zice:

    ren, dă-i dracului pe ăștia cu colacu’!
    Câți oameni mor ca niște câini și soarta nu le oferă șansa să o facă colectiv, pentru impact?
    Reacționăm la răsucitorii de colaci, suntem sistemul lor respirator, ei există pentru că noi, aproape cu violență, îi intubăm!
    Mă întreb câți ani trebuie să treacă pentru a constata că o lacrimă se stoarce pentru 300…..
    și tot așa.

    • klaus, m-am gândit și eu că numărul morților de boală în noaptea aceea – cancer, infarct, avc, a fost mai mare de 30. Numai că, probabilistic, ăștia 30 nu erau sub cocoașa lui Gauss, pe criteriul azi ești viu și mâine mort.
      Niște oameni, perfect conștienți că eludează legea pentru bani obținuți pe repede înainte, au creat condiții de moarte explicite pentru niște semeni de-ai lor. La baza acestei decizii n-a stat doar lăcomia, ci și prostia. Incapacitatea de-a înțelege la ce risc te expui, ca responsabil și semnatar.
      În presă se vântură ideea că ăștia au dat declarații „pe proprie răspundere, cunoscând rigorile legii”. Toate declarațiile se dau așa, numai că la sediul firmei ai toate dovezile legale și oficiale care-ți dau dreptul să semnezi un A4 pe proprie răspundere.
      Pe proprie răspundere nu înseamnă că ți-ai asumat riscul, ci că ai înlăturat toate premisele care să conducă la risc.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s