Cronică de Cotroceni, cu fustiță plus jupon

 

cronica-cotroceni-adriana-250885

Am citit pe diagonală cartea Adrianei Săftoiu, până pe la pagina 119. Scrie bine. Adică se aude că scrie în direct, un text valabil, nu o elucubrație pe care ar trebui să i-o rescrie editorul. Că veni vorba, editorul meu i-ar fi respins manuscrisul fiindcă, i-ar fi zis el,”sunt sătul de delațiuni care se vor literatură”.

Bila albă a Adrianei Săftoiu e că scrie delațiune literară.
Bila neagră e că se auto-cenzurează în timpul scrisului, în așa fel încât nicio afirmație care înmugurește în textul domniei sale nu va da cu ouă clocite și roșii putrezite în tabloul de grup al politicii românești.

Explică grobianismul băsescian cu atâta osârdie, că te face să-l re-simpatizezi, ca om. Ce contează că a distrus o țară, ca Președinte, dacă poate fi înțeles, ca om?

Îi spune Adi, în text, ghiolbanului de Videanu .

Se dă, discret imparțială. în toate bubele cotrocenești.

Bun! Cumpărați-i cartea și citiți-o până acolo unde nu vă vine a vomita.
Întorceți-vă atunci la sfatul lui Borges – această carte nu a fost scrisă pentru dumneavoastră!…

A fost scrisă pentru bani. Și cred că Băsescul a fost primul cititor al manuscrisului, care și-a dat OK-ul spre tipografie.

 

Acest articol a fost publicat în actualitate mioritică, actualitatea politică, Adriana Săftoiu, Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

14 răspunsuri la Cronică de Cotroceni, cu fustiță plus jupon

  1. krantz zice:

    La urma urmei e doar o altă „Cronică de familie”. Una în care, toţi membrii ei beau ca porcii numai putere, lăsînd, ciudat, în seama noastră vomatul.

    • Mai bine te făceai jurnalist, Krantz!
      Ți-o spun cu toată sinceritatea și admirația și părerea de rău că nu te-ai făcut.

      • krantz zice:

        Eh, ce-i jurnalistul în ziua de azi? Ia şi el un scîrţa-scîrţa pe hîrtie, angajat pentru-o simbrie. 🙂
        La urma urmei, acum ai libertatea de a scrie ce şi cum vrei. Poţi transforma un simplu blog în propriul tău „ziar”. Ideea e să placi, să convingi, să rezonezi cu cît mai multă lume. Eu am început să scriu abia din noiembrie anul trecut. Om vedea unde voi ajunge peste 3-4 ani, cam cît ar lua să fac o facultate de jurnalism. Oricum, prefer să mă „calific” la locul de muncă.

      • Da? Păi cred că te-ai calificat deja. Dacă dășchizi un jurnal online, particip și eu, dacă mă inviți. 🙂

      • krantz zice:

        Păi e dăşchis deja doamnă dragă! Că doar de-acolo mi te-nfrupţi mătăluţă şi-mi plăteşti c-o contemplaţie. „Muşterii” vin mai greu. Or n-am eu un PR prea bun. La „pitch”-uri îs praf.

      • Ce dracu-s alea? Piciurile. Ceva insurmontabil?

      • krantz zice:

        Treabă de PR.

  2. clujanu zice:

    poate, intr-un concediu, la munte, voi lectura si eu scrierea.inca nu ma atrage istoria!

  3. sorin zice:

    parea mai onorabila domna dac’ar fi tacut! da’ mandria de sine cu sacrificii se tine 🙂

    • Doamna cu pricina, deși pare o idealistă (mă refer la moacă), ține la bani. Și cred că banii care-i vin din drepturile de autor nu sunt puțini. Plus că se albește cum numa-n vis…

  4. Eu nu am chef să dau bani pe așa ceva. Nu mi-o împrumuți și mie dupa ce termini cu ‘mneaei?

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s