A sta sau a nu sta de veghe în lanul de secară

Prietenul nostru, klaus, ne întreabă într-un comentariu despre organismele modificate genetic. Ce credem despre ele. Și am săltat întrebarea lui pe blog, că poate nu toată lumea (puțină, ca să fim corecți) care citește Gara, citește și comentariile.

Eu nu cred nimic, fiindcă știu prea puțin despre ele. Știu că sunt plante cărora li se ”inoculează” în genom o genă (sau mai multe?) care le conferă o/un ceva. Rezistență la ierbicide, să zicem. Asta e cea mai fluturată calitate a modificatelor. Benefică. Or mai fi și altele? Or mai fi.
Dacă mă tem să mănânc omegeuri? Păi, etichetele alea cu ce conține produsul pe care-l cumperi sunt scrise cu litere atât de mici, încât ar trebui să intru în magazin înzestrată ca un lunetist sau ca un ceasornicar și, presupunînd că aș rezolva problema dioptriei, tot n-aș avea răbdare să citesc fiecare salam. Și, dacă aș avea, tot nu știu pe dinafară lista E-urilor comestibile și limitele admise la substanțe auxiliare și, oricum, prăvălia de haleală e un scurt popas înainte de-a ajunge acasă, nu e Luvru, nu stau acolo să studiez până la ora închiderii ce bag la ghiozdan ca să apuc,  în stare de funcționare, ziua de mâine.

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în actualitate mioritică, actualitatea politică, experimente, părerea mea și etichetat , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

25 de răspunsuri la A sta sau a nu sta de veghe în lanul de secară

  1. Eu citesc eticheta ca un lunetist constiincios. O fac de o vreme, de cand viata mi-a dat un bobarnac suficient de puternic, Incat sa stiu cu siguranta ingredientele/alimentele pe care sa le evit.
    Better safe than sorry!

    • Păi, da, sweety, dar eu cred că producătorii de alimente se împart în două: ăia care tunnează produsele cu intensificatori gust-aromă-culoare-viațălungă și ăia care nu recunosc.

      • Discutabil. Aici protecția consumatorului este extrem de bine pusă la punct. Nimeni nu îndrăznește să pună pe etichetă ce nu e. Sunt mult mai scumpe, e adevărat cele netratate. Dar dacă cumperi o roșie organică are nu doar alt preț, dar și alt gust decât o roșie care e foarte roșie, dar fără gust de roșie. La fel cu orice produs. Puiul organic, free run, netratat are gust de pui de țară. E mai scump decât puiul pe care îl găsești pe rafturile obișnuite… Mezelurile la fel (eu nu prea mănânc oricum mezeluri) dar cele fără nitriți sunt diferite de celelalte. Au și culoarea și termenul de expirare mult mai scurt. În fine, discuția e lungă… și nu vreau să te conving că cercul e pătrat 🙂

      • klaus zice:

        @sweet

        In Romania, chiar si cei ce isi permit socotesc ca trebuie sa plateasca acelasi pret. Nu inteleg de ce ar da mai mult de 0,5 ron pe un ou produs traditional. Asta ar fi unul din motivele pentru care la noi nu se dezvolta acest sistem de produuctie.
        Mai merita facuta o observatie pe care o stiu foarte putini. Productiile organice sau bio nu exclud folosirea produselor chimice. Insa sunt reglementate legal. Asta nu inseamna ca in viitor nu va descoperi cineva cum ca unul sau mai multe dintre ele sunt nocive.
        Pana in urma cu cativa ani, taranii aplicau in culturile de porumb doze de pana la cinci ori mai mari de erbicide pe baza de atrazina. O solutie neaosa, locala, mai ieftina ca alte alternative sau pentru ca nu cunosteau alta.
        Pai animalele crescute cu porumbul ala cred ca plesneau de bio ce erau.
        Bube in cap au si unii si altii.

  2. zazania zice:

    Eu,nu . Doar n-o sa traiesc cat Matusalem. Klaus are copii si de aceea isi face griji. Cresti un copil , ai grija sa nu ingere nimica toxic si pe la 13-14 ani incepe sa tuseasca. Ros de ingrijorare , il cari pe la doctori si abia cand ii bagi o haina la curatat vezi ca are resturi de tutun prin buzunare.

    • klaus zice:

      :)))) Zazanie, nitel altruism avem?
      Impactul potential negativ in alimentatie al omg este greu de evidentiat. Insa sunt si efecte secundare cu impact din alt punct de vedere. Ma refer aici la hibrizi de floarea soarelui modificati genetic sa reziste la erbicide ce combat buruienile cu frunza lata. Nu intru mai mult in amanunte. Acesti hibrizi produc mult mai putin nectar. Cateva studii pe care le-am citit au avut niste rezultate foarte ingrijoratoare asupra numarului de albine. Cel putin in aceasta situatie acest fapt il socotesc mai important decat problema alimentelor omg.

    • Zuzu, un motiv în plus să-l hrănești mai sănătos: măcar să rămână tutunul singura otravă. Eu fumez de sparg, dar mănânc zahăr brun/brut, că ăla alb e cancerigen. 🙂 Și iau antioxidanți. 🙂 Pricepi? Încerc să mă rezum la o singură otravă. 🙂 🙂 🙂

  3. zazania zice:

    Azi n-avem. Poate maine.

  4. zazania zice:

    Puteai sa zici o pula de elefant ca nu cre ca m-as fi urzicat nici eu , nici renata. Am auzit si altele si mai si.

  5. garcea zice:

    ahhahha am un deja vu cu klaus: e a doua oara ca´i deturnez subiectu´si´l trollez fara sa vreau! Si ce elegant isi impachetase excluderea mea „chiar ma intereseaza parerea taaaa, daaar doar daca esti in stare sa nu´mi distrugi corola de minuni!” Haios este faptul ca i´am raspuns, succint, dar pe subiect care´i parerea mea da´el era deja setat pe „imi molestezi natiurelu´sensibil care lacrameaza la telenovele!” Ba, baiatule, da´niste xanax bio nu servesti?

    • Subiectul e serios, dar noi suntem, adică unii dintre noi, neinformați. Urăsc să-mi dau cu părerea despre ceva de care doar ,am auzit.
      Articolul despre orez miroase a publicitate subțire pentru omg uri.
      Întrebare: de ce să modifici genetic o plantă ca să-o faci să conțină beta caroten, când există atâtea plante generoase în beta caroten? Dacă există populații pe glog care mănâncă aproape exclusiv orez, atunci acestuia ar trebui să i se implementeze și o genă pentru vitamina C, măcar.
      Ca să nu mai vorbim de multe alte elemente vitale pe care orezul nu le conține.

      De ce se obosesc inginerii geneticieni să îmbunătățească plante și nu se apleacă, cu toată convingerea și determinarea, asupra genomului uman? Nu zic să schimbe culoarea ochilor. Zic să încerce să repare anumite căi metabolice care duc la maladii supărătoare.
      Toată treaba asta seamănă cu o fiță, până la urmă. E ca și cum am un codru de pâine și-o bucată de brânză, dar prefer să mor de foame fiindcă n-am cuțit să-mi fac sandvișuri. și n-o să mușc din ele, așa, muncitorește…

      • klaus zice:

        Ca sa repare niste cai, trebuie sa le cunoasca mecanismul. Iar sa lucrezi pe genomul uman e deocamdata tabu.
        Banuiesc ca orezul cu beta caroten e doar un fel de moft, o mica ramificatie din uriasa increngatura ce se prefigureaza.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s