Bozyre (șaișdoi)

Macaronarii, și când vorbesc normal, strigă. Ce să mai vorbim de cum strigă unu’ la altu’ când se ceartă! Poate de-aia nici nu închid ușa între cearta lor și ceilalți. Oricum n-ar conta.
În ziua aia Morcoveață se certa cu ta-su, în camera numită șurum. Șurumul n-a servit niciodată la expunere de produse, fiindcă în lumea vânzătorilor de medicamente, cum arată cutia e ultimul lucru care interesează pe cineva, dar Morcoveață n-a luat în calcul treaba asta. Fiindcă nu puteam să plătim la nesfârșit chirie pentru o încăpere goală, am umplut-o cu mobilier de birou și a devenit birou, sală de protocol și, uite, locul unde se desfășurau certurile de familie.
Scandalul a început destul de onorabil, ca o discuție în contradictoriu pe teme de marketing – Moșu nu voia cu niciun chip să-și vândă pasta de dinți medicinală altundeva decât în farmacii, iar fii-su o vedea lăfăindu-se și pe rafturile supermarketurilor, și înghesuindu-se între zahăr Coronița și dresuri Adesgo, prin buticurile de la colț de stradă.
Până aici, gâlceava lor părea constructivă, era spre binele firmei, era pe persoană juridică. Putea să stea ușa data de perete.
Nițel mai târziu, îl aud pe Moșu că el s-a săturat să dea nas în nas, în fiecare dimineață, cu fata aia, care-și bea cafeaua în pielea goală, în bucătărie. Trei zile sau câte cazzo de zile stă el în București, are dreptul ăsta. Morcoveață l-a corectat, că să nu-i mai zică fata aia, să-i zică Alina.
Moment în care m-am ridicat și m-am dus să le închid ușa.
Acum se auzea la fel de clar, dar nițel mai sotto. Morcoveață îl expedia pe ta-su la hotel, dacă nu-i convine, Moșu îi dădea zor cu quella puttana. Au mai ridicat nițel tonul unul la altul, am mai închis o ușă.
Șoferul făcea ce făcea el de obicei când n-avea marfă de dus: citea ziarul. Citea pe dracu’! Era cu urechile pâlnie. Oricât de puțină italiană ciordise, tot știa ce înseamnă Alina și ce înseamnă puttana, în limbile respective.
Angela își calcula cinci-la-sută din vânzările ei. Din punctul ei de vedere, în clipa aia, Moșu putea s-o facă curvă și pe Madonna Sixtină: când ai avut vânzări de un milliard trei sute de mii într-o lună proastă, nu mai contează ce se aude pe fundal.
Secretara a pornit copiatorul. Chiar avea nevoie de el. Făcea un oarecare zgomot, bruiaj curat, dar tot n-a acoperit suficient ultimul enunț al lui Morcoveață.
Avea de gând s-o ia de nevastă.

 

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în amintiri, autoturisme și alte chestii personale, Uncategorized și etichetat . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

22 de răspunsuri la Bozyre (șaișdoi)

  1. Drugwash zice:

    Prost şi Moş’ ăsta (cîteodată!) – în loc să zică „Grazie” pentru priveliştea minunată şi gratuită, face mofturi?! Cazzo, che scemo! 😆

    Cît despre Morcoveaţă… el să fie fericit, că-n rest nu mai contează nimic. Păi nu!? 😉

  2. Scenele domestice se preling si-n firma voastra… Mi-l imaginez pe Morcoveata roscat si mic la inaltime, cu pistrui si inceput de chelie(desi nu se incadreaza in tipologia de italian) iar pe Alina oportunista. Imi place Mosu… E italiano vero… pasional. O fi fost Mosu la viata lui… 🙂

  3. zazania zice:

    Vai de mine si de mine, klaus draga dar esti de-o naivitate debordanta…
    Eu ,una, ma astept ca Alina sa se dea la Mosu ca sa evite complicatiile inutile.

    • Ce naivitate, Zuzu! Moșu e însurat. Moșu e un tip uns cu toate alifiile și școlit pe bune. Adevărata complicație ar fi să te dai la Moșu.

    • klaus zice:

      Bun, ar trebui sa lamurim putin subiectul asta, sa fiu mai bine inteles. Deci….. Noi astia de privim la Aline cu invidia celui ce crede ca munceste prea mult ca sa obtina ceea ce Alina ar reusi pocnind din degete, privim dintr-un unghi obtuz. Am fi dispusi sa schimbam rolurile cu ea? Prima intrebare. Stim cu adevarat cum simte ea(ele) ca plateste pretul pentru beneficiile posturii in care se afla? A doua intrebare. Nu cred ca intrebarile se opresc aici, puteti adauga si voi.
      Eu unul n-as putea fi Alina. Habar n-am daca-i vorba de educatie sau personalitate, asta-i alta discutie.
      Si nu, Zazanie, nu sunt naiv. Sa fii dispus sa scuipi o caracterizare fara sa cunosti intregul e, oarecum, acelasi ,, the easy way” al Alinei.
      Nu cred nici ca Imparatul ar avea revelatii daca Daimler i-ar fabrica un SUV cu pizda. Poate pentru o perioada foarte scurta :).
      Ce-ar fi daca ai plati odata o curva sa-ti povesteasca ce simte ea cu adevarat?
      Si daca tot naiv ma crezi, as mai adauga cuvantului o explicatie in DEX: satul de superficialitate.

      • Ce controverse starneste Alina!… sunt situatii si situatii Klaus. Si grade de decadere diferita.
        1. Nu as putea fi Alina, nu din „invidia celui care munceste prea mult”, ci pentru ca alegerea mea in viata a fost diferita, am ales calea grea, adica scoala si munca. E adevarat ca muncesc mult, dar fac ceea ce imi place si ma consider norocoasa pentru asta.
        2. Am „scuipat” caracterizarea, asa cum spui tu adresandu-ma unei FICTIUNI… :), pana la urma nu suntem la tribunal. Nu am adat cu pietre intr-o Alina, persoana fizica pe care o judec fara sa o inteleg si cunosc. Sunt de aproximativ trei luni in lumea bloggeristica,
        i-am dat Follow Renatei ( cam de o luna si jumatate, cred ), nu am citit capitolele de la inceput, decat din momentul participarii mele in grupul ei de prieteni. Asa ca da, din punctul acesta de vedere poti sa imi spui ca sunt superficiala (desi nu sunt de acord nici macare aici) pentru ca nu am gasit (inca) timpul necesar pentru a citi capitolele anterioare intrarii mele pe blog.
        3. Departe de felul meu de a fi, foarte departe „the easy way” al Alinei, iar intregul cred ca e cunoscut doar de Renata, autoarea scriiturii. Cred ca fiecare dintre noi poate sa isi imagineze urmarea unei carti/film care inca se deruleaza.
        4. Eu nu am vorbit nici o secunda despre prostitutie (desi la un anumit nivel sa te casatoresti cu cineva de dragul averii tot o forma de prostitutie este) eu am considerat-o materialista cum sunt foarte multe fete, care prind in plasa oameni bogati pentru a avea o viata usoara si plina de lux. Si nu cred ca sunt nici de admirat, nici de invidiat si pana la urma majoritatea dintre ele, cele care fac alegerea fara sa fie nevoite (caci majoritatea dintre ele fac alegerea in mod deliberat), nici macar de compatimit. Pentru ca in multe situatii aleg calea usoara, in ciuda impotrivirii parintilor si chiar a educatiei primite pana la un anumit punct.
        5. Imi pare rau de acest incident, de commentul meu care se pare ca a trezit nemultumiri si nu cred ca era cazul. Pana la urma ne intalnim aici sa discutam prieteneste, avem cu totii dreptul la o opinie si suntem aici dintr-un singur motiv: placerea scrisului.

  4. klaus zice:

    Sweet, nu e nici un incident :). In cel mai grav caz e doar o controversa. Poate n-am fost eu destul de clar dar abordarea s-ar fi vrut una generalista. Sper sa nu va simtiti ofensata. Daca am reusit sa va supar, va cer iertare, nu asta era scopul.

  5. klaus zice:

    Scuze! Ren, sterge, te rog, prima postare.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s