Bozyre (treișopt)

Imaginați-vă nițel scena asta… Ploaie și beznă. Pe dreapta-față se aude un fel de hârjâit sinistru.  Ceva gen fier pe asfalt. Dacă Bozyre ar fi corabie, aș zice că s-a înclinat rău de tot la tribord. „Trage pe dreapta, idioato! Caută un telefon public și sună-l pe Bănică. Dacă mergi așa, tai cauciucul.” Mi-a trecut asta prin cap, recunosc, dar am mai șontâcăit câțiva metri cu Bozyre, sperând să-mi vină o idee mai bună, care să-l includă și pe Făt Frumos. În definitiv, mă așteaptă. N-aveam voie să-l dezamăgesc. Cât dracu poa’ să coste un cauciuc? Nu cât Bănică, deranjat vineri seara, pe potop.  Ia să mai merg!
Mai fac vreo juma’ de kilometru. Dacă mă încordez, pot să  zăresc blocul lui Făt Frumos. Care m-așteaptă. O fi terminat de prăjit cartofii și întoarce friptura pe partea ailaltă. O cină în doi, vin roșu, sfârșitul filmului de la televizor, ceva cuvinte, apoi stingem lumina și o scoatem la capăt.
Hai, Bozyre! Fă un efort! Vezi partea bună a lucrurilor!
Bozyre se-ndreaptă brusc și se lasă în bot. Mda. Avem pană și pe stânga față. Cel puțin, nu mai trage dreapta.
Parchez aproape fericită în fața blocului. Mâine dimineață, Bănică…  Dar acum, Făt Frumos.
Nu trebuie să chem liftul, că tocmai cobora. Mă intersectez cu vecinul lui Făt Frumos, colegul lui de birou. Zice:
– Te-ai întors?!
Zic:
– De unde? Abia am venit.
Zice:
– A, da. Scuze! Mi s-a părut că…
Liftul are oglindă. Mă îngrozesc de cum arăt. O arătare leoarcă. Nu-i de mirare că băiatul ăsta m-a confundat!
Din bretonul pleoștit îmi curg vițe de apă pe obraji care se înfrățesc la coada ochilor cu rimelul și își continuă drumul, în dâre negre. Rimelul e waterproof. Cel puțin până în seara asta, când plouă torențial, când Bozyre are două pene de cauciuc, când garsoniera lui Făt Frumos trebuie că miroase a cartofi prăjiți, a carne abia întoarsă și-a praf de pușcă de pe micul ecran.
Liftul se oprește la etajul doi, unde stă Făt Frumos. Ușa se deschide automat și tot palierul miroase bine.
A seară cu Făt Frumos.

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în autoturisme și alte chestii personale și etichetat . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

17 răspunsuri la Bozyre (treișopt)

  1. ALM zice:

    Dacă urcaţi pe jos două etaje exista posibilitatea să se mai usuce … bretonul. Eu n-aş fi făcut imprudenţa să iau liftul. Dacă rămânea liftul între etaje şi Făt Frumos cu buza umflată?

    • Domnule ALM,,, să înțeleg că urmăriți povestea? 🙂
      Bretonul se usucă dacă urci pe scări până la ultimul etaj. În două etaje, la picior, te alegi doar cu un pic de gâfâială. Gâfâiala e sexy, dar bretonul rămâne ud.

      • ALM zice:

        Sigur că urmăresc. Ca un pervers ce sunt, aştept continuarea. În altă ordine de idei, A-ul din ultima propoziţie se citeşte „O” sau „Ă”?

      • Se citește A. Probabil nu-i fericită formularea. Poate o schimb?
        Ideea e: a ce miroase? a seară.
        Sunt măgulită de perversoșenia dv.! 🙂

      • ALM zice:

        Recunosc cu umilinţă că nu m-am găndit serios la varianta olfactivă. Pur şi simplu, am fost derutat de „udătură” şi m-am găndit la eventuale simptome de guturai, care începe cu „înfundarea” nasului …

      • Nooo, nici vorbă de răceală. Asta ar fi fost nenorocirea minimă posibilă.

  2. zazania zice:

    Gafaiala o fi sexi pana pe la patrujdaani, Principesso !

  3. klaus zice:

    ,,O seara cu Fat Frumos” e epilogul ? Sau un fel de tu bi continued amestecata cu emotia tangential-erotica a cititorului? 🙂

  4. Drugwash zice:

    Intuiesc.

    Uneori e bine să avem acea intuiţie fină care ne permite să „citim semnele” atunci cînd ele apar… Dacă Bozyre „şi-a scrîntit glezna” în acea zi, în acel moment, o fi fost semn că nu tre’ să continui drumul. Nu-i aşa…? 🙄

    Şi totuşi… continuarea în episodul viitor. 🙂

    • În Sfârșitul Eternității (Asimov) avem întâmplarea cam așa: un savant, care trebuia să prezinte la un congres o armă de ucidere în masă, face pană de cauciuc, pierde avionul, pierde congresul… arma aia nu mai apare niciodată. Sau cam pe-acolo… Nu mai știu exact.

      • D. Vader zice:

        Oricum, esti pe aproape.
        Imi plac fetele care se trezesc dimineata devreme, fac cafea sau ceai verde, apoi se retrag in tacere la treburile lor de fete.

        O zi plina de mistere!

      • Văd că mi-ai trimis niscai muzică. Mulțumesc! O ascult mai pe seară. Acum tre să scriu ce-a urmat în seara aia.

  5. Drugwash zice:

    Or, aici, protagonista noastră a apărut chiar şi pe pană. Dar fără armă, bănuiesc, altfel n-am mai fi avut discuţia asta acum. 😀

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s