Bozyre (șaișpe)

Moșu a terminat de gătit peștele. N-a folosit din el decât o bucățică, de mărimea unui ghiozdan. Bucătăria se muiase de arome.
Câinii de vânătoare au căpătat porții imense de pește crud, ca să tacă din gură, să nu mai scheaune după mirosul casei lor de-acasă.
Furgoneta noastră a adus congelatorul de la magazin în aceeași seară.
Moșu a tranșat peștele uriaș, de parcă ne pregătea de Sfârșitul Lumii. A umplut toate sertarele congelatorului. Noi, ăia care eram de față, am fi trăit ceva mai mult decât restul lumii, dacă am fi știut să gătim peștele tranșat judicios.
M-am mirat că cineva care aruncă cinci mii de dolari, aiurea, e capabil să împartă un pește monstruos în pachețele de supraviețuire, fără să irosească nimic.
Apoi ne-am adunat cu toții în jurul mesei care arăta ca o plajă înghețată. Ăsta era blatul – sare, piper, granule de nisip.
Cina cea de taină, în cinci.
A fost o masă dumnezeiască. Am râs și-am glumit pe seama peștelui.

 

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în actualitate mioritică, actualitatea politică, autoturisme și alte chestii personale, Uncategorized și etichetat . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

4 răspunsuri la Bozyre (șaișpe)

  1. Drugwash zice:

    Cîteva foi de dafin şi firişoare de cimbru pe dinăuntru ar fi fost perfecţiunea întruchipată! 😉

    Ştii ce înseamnă să-i povesteşti unui Rac despre peşte cînd în frigider e doar o oală amărîtă cu ciorbă de cartofi…? Nţ, nţ, nţ… 🙄

  2. Nu povestesc pentru Raci. Povestesc pentru Pești. Adică pentru mine.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s