Ospăț pantagruelic

Uneori mă ia mâncărimea de tălpi, nu e de la vreo ciuperca-piciorului, e de la stat în Prăvălie degeaba. Dau o fugă pe Doamnei, unde e un sehaș de cărți, că nu-i pot zice anticariat, fiindcă nu e.
E un fel de Armata Salvării pentru cărți relativ noi, care au scăpat de la topitorie, acolo unde sfârșesc toate cărțile nevândute prin librării, bune sau rele, pe care editurile și le iau înapoi, bombănind că românul nu citește, deși el, săracul, poate ar citi, dacă ar ști ce să cumpere când are doar 30 de lei de prăduit aiurea și parcă-parcă și-ar cumpăra o carte, dar ce carte? S-o ia pe Mihaela Rădulescu  sau pe Liiceanu? Amândoi la Humanitas. Amândoi pe raft de cinste, în zona buricului, tâmpit să fii, să nu-i vezi. Bine, ăștia doi chiar nu-i plac. Ce să facă? Să se pună în genunchi, ca să aleagă un cotor de carte aflat la 30 de centimetri deasupra podelei, ori să-și cumpere binoclu, să treacă în revistă cotoarele de pe raftul de sus?  Nu mai bine își ia un tricou de la magazinul de țoale, care-și ține toate țoalele la vedere?
Așa că românul devine, statistic, ahtiat după tricouri chinezești, iar editurile, care n-au mișcat un deșt să-și scoată marfa mai pe raftul de buric, își retrag producția și-o duc la topit. Alea mai lacome bagă pe strada Doamnei vreo 30 de exemplare din cartea X, cu 9 lei bucata. Merge și cu 5.
Ăsta e cadrul general.
Acum să vă zic ce-am pățit cu vreo lună în urmă…

Soare afară, Prăvălia pustie de două ceasuri, dacă n-ar fi fost luni, aș fi crezut c-am venit, din greșeală, duminica la serviciu. Zic că ies nițel. Măcar asta mă deosebește, ca șefă, de restul colectivului. Doar zic. Restul întreabă  dacă poa’ să iasă. Din politețe, firește.
Mă duc pe Doamnei, absolut hotărâtă să-mi cumpăr o carte, nu ca să mă dau mare față de consumatorii de tricouri chinezești din magazinul concurent, da’ chiar muream de plicitiseală.
Ocolesc rafturile cu vampiri și vampirese (cred că editurile astea, care publică despre vârcolaci, trimit tot tirajul direct la second hand, fiindcă nu le primește topitoria, ca depășind capacitatea unui cuptor încărcat la refuz) și dau de un rânduleț cu 17 cărți de 9 lei, cotor gri deschis. Cică pe autor îl cheamă Irvine Welsh. Bine. N-am auzit de el, cum n-am auzit de mii și mii de autori de care, dacă aș fi auzit, eram cu 5 minute mai deșteaptă.
Titlu: Varză reîncălzită.

untitled
Varză reîncălzită.
Băi, la drept vorbind, mie îmi place varza și, cu cât o reîncălzești, cu atât e mai bună în farfurie. Deschid la prima pagină de text și citesc următoarele:

„ Din punctu’ meu de vedere era numa’ vina ei, în pana mea. […]
Da’ era vina ei, pentru că știa că io voiam să stau în casă duminica asta, să mă uit la fotbal; dădeau pe Setanta meciu’  Hibs-Hearts.”

Pe urmă n-am mai lăsat-o din mână. Mi-aș fi luat concediu medical pentru ea.
Și, în concediul de odihnă de anul ăsta am de gând s-o mai citesc odată, savurând-o, ca pe o varză din care mănânci a cincea oară, minunându-te cum de mâncarea săracului are gustul unui ospăț pantagruelic.

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în citesc şi-mi place și etichetat , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

10 răspunsuri la Ospăț pantagruelic

  1. Drugwash zice:

    Io mai am cinci lei pe toată viaţa şi de ei trag de vreo săptămînă-două. De n-ar fi venit două suflete miloase cu ceva de-ale gurii, probabil aş mai fi avut unu’ cincizeci şi-o pungă de mălai în dulap. Mi-ar ajunge să cumpăr un buletin de vot, ori şi-ăla-i mai scump de atît…? 🙄

    Lăsîndu-mă pe mine în plata editurii „Less Heaven & More Hell”, îţi urez ospăţ pe cinste! 🙂

  2. zazania zice:

    Daca n-ai intrat anul asta pe fb , fa-o acum .Ti-am trimis un album , ba chiar doo.

  3. ALM zice:

    Cam porno, pentru gustul meu, opera scoţianului Irvine Welsh. Dar, ca mersul la biserică …

    • Uite, ALM, i-am dat mamei cartea cu o oarecare strângere de inimă. Are 82 de ani, e fostă profă de română… E d-aia care, dacă numai i se năzare că unei femei i se zăresc sfârcurile prin sutien,ai pierdut-o de mușteriu. A citit-o și mi-a zis că pe unii îi lasă Dumnezeu pe pământ pentru un singur lucru: să scrie literatură de cea mai bună calitate și să tragă linie între scriitori adevărați și închipuiți.
      Îi zisesem, băi, vezi că e argou de stradă, e cu cuvinte d-alea în patru cinci litere pe care tu nu le-ai pronunța nici arsă pe rug…
      La sfârșit am reluat subiectul și mi-a zis că a chibzuit adânc la vocabularul licențios al autorului, numai că e limpede, nu el vorbește/gândește așa, ci personajele lui. Ori personajele lui, altminteri atât de vii, n-ar fi zis în vecii-vecilor ”Mă doare-n penis!”, pentru simplul motiv că nu cunosc denumirile științifice ale organelor sexuale.
      Mi se pare că am o mamă foarte tare, nu? 🙂

      • ALM zice:

        Nu judec şi nu condamn pe nimeni, cu atât mai puţin pe dvs sau pe mama dvs. Oi fi eu mai puritan. Mi-am exprimat propriul punct de vedere, e adevărat că nu mai mare decât un punct. Cam în toate scrierile băiatului ăsta personajele n-au alte preocupări decât … (scuze, sunt mai reţinut). Recunosc că am făcut o „cercetare” superficială, ca să pot să „eman” o părere cât de cât fundamentată 😆 …
        Şi da, aveţi o mamă foarte tare!

  4. 🙂 Da. Am o mamă foarte tare. Numai că am descoperit asta prea târziu. Mi-ar fi plăcut s-o descopăr la 19 ani. Cu totul altfel ar fi arătat viața mea de-acum.

    • ALM zice:

      Nu ştiţi cum ar fi arătat viaţa dvs în alte condiţii! Nici eu n-am primit prea mult ajutor de la familie, obligat fiind să devin un „luptător”, să-mi caut singur drumul în viaţă, astfel încât să-mi găsesc meseria care „să nu mă plictisească” …

      • Eu m-am orientat greșit: o meserie care să mă plictisească, dar să-i mulțumească pe ai mei. Reversul medaliei e că, atunci când faci o meserie care se termină când ai pus alarma și ai încuiat ușa, ai voie să fii tu însăți. O ratată dacă te simți, e perfect, fiindcă încerci să repari lucrurile. Pe dinăuntrul tău.

  5. clujanu zice:

    daca este timp in concediu recomand recitirea lui Twain,Aventurile lui Tom Sawyer. mi se pare grozav sa-ti redescopri copilaria in toata splendoarea ei si pe care nu ai simtit-o la timpul ei!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s