Mânz, dârz, barjă, marjă…

Da, şi asta urăsc, teoretizările. Nono a scris nişte amărâte de versuri pe blogul lui, pradă unei îndrăgosteli pe care n-am reuşit s-o controlez. Hăbăuc, cum îl ştim, a comis două greşeli de tastare (pe una a reparat-o!). Comentariile, puţine dar pertinente, au ajuns în zona luxuriantă, academică, preţioasă – dacă e bine sau greşit să scriem cu î din a.

Habar n-am dacă e bine sau rău, dacă e un meci între masoni, academicieni şi traci, dacă e doar o fiţă – gen: să nu-i mai zicem discotecă, să-i zicem club  sau dacă e o normă tâmpită pe care, dacă au înghiţit-o editurile, pe nemestecate, musai e să o înghiţim şi noi, muritorii de rând.

Scriu, de când s-a dat ordin, cu „î” din „a”, acolo unde s-a dat ordin că trebuie.  Mi-a luat ceva timp să învăţ noua ortografie. Ştiu că există cel puţin o publicaţie săptămânală, pe hârtie, care nu se supune acestei normări. Înţeleg că substantivul „hotărâre” derivă din genuflexiunea verbului „a hotărî”.
Pe mine mă supără, în continuare, procentul de vorbitori nativi al limbii române care zice „ghivetă”, cu forma cultă – „ghiuvetă”, mă zgârie „am decât două bucăţi”, mă întristează „acest eXcroc”, mă irită pronunţia „propietate” în gura unor culţi, mă scoate din fire sintagma „a-şi face TREABA”, care o ocoleşte, din politicianism, pe normala „a-şi face DATORIA”, mă scârbeşte să aud, la ştiri, COPILĂ, înlocuitorul infect al substantivului FETIŢĂ, îmi vine să dau cu televizorul de pereţi când aud „controversat om de afaceri”, îmi vine…

Aşa că asta ar fi ultima mea grijă, dacă n-ar fi mai drept, mai corect istoric, să scriem cu „î” din „i”, atunci când încă scriem „aceşti miniştrii” prin ziare, când niciun ‘telectual n-a sărit, ca ars, că folosim, în mod oficial, termenul „naturistă” pentru „fitoterapie”.

Asta e naţia!  Dă cu bidineaua înainte de-a face fundaţia.

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

12 răspunsuri la Mânz, dârz, barjă, marjă…

  1. Cârcotaşu zice:

    Dom-le, ce pledoarie! Ce polologhie! Nea Caisă (din Australia) vs. Academia Română. E culmea, am cunoscut un „canadian” care susţinea, nici mai mult nici mai puţin, citând dicţionare englezeşti, că românii vorbesc greşit, că locaţie e locul şi nu chiria, că expertiza este experienţa şi nu controlul, că aplicarea e cererea şi nu vopsitu’. E celebră de altfel, pretenţia canadienilor de limbă franceză, că ei vorbesc franceza corectă, că-n Franţa franţujii nu mai vorbesc limba corectă. Dar revenind la omu’ nostru, la argumentaţie mi se pare normal să amestece comunismu’, masoneria şi nu numai, ba şi pe evrei. Deci, fix iudeo-masoneria!
    Sigur, are şi el dreptul la o opinie, da’ eu recunosc numai dreptul Academiei Române să dea ora exactă în limba română, aşa că…

    • Mda. Io nu sunt nici pro, nici contra noii ortografii. M-am supus fără crâcnire noii reguli academice şi a fost în folosul meu. Să luăm un singur exemplu: cartea „Nono” n-ar fi apărut niciodată, fiindcă nu-mi imaginez că există vreun corector suficient de nebun care să fi acceptat s-o rescrie cu î din a, după ce eu aş fi scris-o cu î din i.
      În privinţa exemplelor din comentariul tău, eu le numesc barbarisme. Deşi s-au infiltrat cu multă nonşalanţă în limba vorbită. Cred la fel: că nu poţi folosi locaţie pentru loc, aplicaţie pentru cerere şi expertiză pentru experienţă. Posibil ca vinovaţi de această îmbogăţire a limbii române să fie prosperii salariaţi ai multinaţionalelor, nevoiţi să scrie, gândească şi vorbească la serviciu mai mult în engleză. Habar n-am! Dacă vrei, mai vorbim despre asta.

  2. Mult stimata duamna!
    Daca latinii ziceau „ridere”, lasati-ma sa (ma) rid! De ce sa rad? De ce sa zic randunica, daca tot ii zicea hirundinella? Poate rundunica … Dar, mai ales, de ce sa zic (de fapt, scriu) pasalac in loc de pasalic? Ca sa dovedesc astfel originea latina bla bla? Pentru un amarit de ciine / canis si o amarita de piine / panis? Ai idee care e ponderea reala a acestor exemple in limba noastra cea de toate zilele? Eu da!
    Si, domnu’ Circo, (nu Carco), daca tot te faci pres in fata unor inepti, ai idee citi dintre academicienii care au votat minunea asta erau, sa zicem, profesori de romana?
    (circotas nu provine din l.latina, de ce scrii tu carcotas?)

    • Domnule, în realitate, ar fi fost corect să modifice ortografia fiecărui cuvânt, în funcţie de originea sa. Dar asta ar fi însemnat să reînvăţăm scrierea, ca la clasele primare. Ceea ce ar fi fost un coşmar! 🙂 Au făcut şi ei o treabă românească, adică au schimbat ceva din temelii, dar numai pe jumătate. Sau invers? Au făcut ceva pe jumătate, considerând că schimbă din temelii?

      • Renata: Da, asa ar fi fost corect. Dar, evident, ar fi fost utopic! Singura chestie de bun-simt era sa o lase dracu’ asa cum era! Dar mai ieseau ei in evidenta cu ceva?
        Problema e nu ca n-au facut ceva bun ci ca, din punct de vedere etimologic, au facut o crima. Limba romana are (destul de) multe cuvinte de origine slava, unguresti sau turcesti. In majoritate acestea au fost afectate de modificarea cu pricina. Schimbindu-le ortografia, le-am indepartat de origini. Pentru ce?
        Ba, mai mult, au pocit si unele cuvinte de origine latina, cum ar fi a ride (ridere) sau riu (rivus). De ce „a rade”? De ce „rau”?
        Evident, acum e tirziu. Vorba aia: un academician arunca o piatra, si fraierii se chinuie s-o scoata!
        Sa fie clar: nu condamn pe cei care s-au conformat din motive pragmatice. Am ce am cu cei care, ca ardeleanu’, au zis: no, daca-i musai …

      • Rădescule, din articolul ăla al românului austriac, ceva tot e 100% de necontestat: când s-au apucat ei să reediteze dicţionare, îndreptare ortografice etc, cu modificările de rigoare, au făcut o grămadă de bani. Îţi dai seama ce minţi enciclopedice ar fi trebuit să lucreze la noua ortografie, ca să ia fiecare cuvânt la bani mărunţi şi să-i facă arborele genealogic? Uite, „mânz”, ăsta… e preluat, cf. DEX-ului, din italiană. Din italiană?! Am făcut ochii mari. Adică nu e văr cu viezure, barză, varză?! Cică nu e!
        Cu pistălietu’ s-a introdus scrierea cu î din i, cu lopata s-a introdus noua regulă. Cireaşa de pe tort e „niciun” vs. „nici un”, iar lumânarea de pe colivă (pentru mine, cel puţin!) e „GRIZONANT” vs. „grizonat”. Ei, aici eu sunt la fel de înmărmurită că ăia care zic „ghiuvetă” şi dacă-i tragi pe roată. Eu zic „păr grizonat” fiindcă, de îndată ce vâri un „n” înaintea „t”-ului, mie îmi sună ca un gerunziu, ca şi cum părul e în plină acţiune, albeşte văzând cu ochii. Nu, chiar nu pot să fac o similitudine între grizonant şi scintilant, ca să mă încurajez că folosesc termenul corect. De-aia îl evit. 🙂

      • Si revin: nu mai pot cu pretiosii astia pentru care nu mai exista „intregime” ci doar „integralitate”, nici „capacitate” ci doar „capabilitate” etc etc. Probabil ca, intr-adevar, lungimea conteaza!

  3. Cârcotaşu zice:

    Domnu’ Rădescu, să am pardon, eu sunt om simplu, care respectă legile şi normele societăţii, deci şi pe cele ale unei exprimări şi scrieri unice, ca să ne putem înţelege măcar noi românii între noi. Ştiu că există unii, mai deştepţi decât ei înşişi, pentru care discutarea problemei lui î şi â nu-ncetează din 1993. Ei au cunoştinţe vaste despre limbi diverse, o argumentaţie vie etc. Cum spuneam, eu n-am nicio străbatere de genul ăsta, aşa că la întrebarea „de ce scriu Cârco şi nu Cîrco” am un răspuns atotcuprinzător: d’aia!
    Totuşi, o nedumerire tot am: înainte de a aborda acest subiect, nu credeţi că minima decenţă v-ar fi obligat să scrieţi folosind diacriticele? Nu de alta dar e normal că i e din i şi nu din a, or î este un cu totul alt sunet. Ştiu, e greu, da’ poate astfel n-ar fi fost aşa deplasată chestia cu preşu’ în faţa inepţilor.

    • Vecine, chiar n-am chef de cearta! Daca din ce-am spus eu ai retinut doar ca ma dau destept, fie, de acord: recunosc si macaiesc: mac, mac!
      Mi-a placut aia de final, profund romaneasca: tu vorbesti, ma, care nu folosesti diacriticele? Cum ar veni: voi vorbiti, care i-ati asuprit pe negri?

  4. Pingback: Basescu a incitat la nerespectarea legii. De ce nu se autosesizeaza CSM? | Hai ca se poate!

  5. diclor-difenil-tricloretan zice:

    D.le Carco …
    Sa zicem ca „Nea Caisă (din Australia)” este prea patimas … si poate ca nici nu este „de meserie” …
    In acest caz urmariti ce spune cineva „de meserie” : //www.pruteanu.ro/103deceidini.htm .

    Despre chestia cu diacriticele … nici eu nu am basca rosie !
    Daca reusiti sa cititi texte de genul celor de mai jos … probabil ca nici pentru dvs. nu au prea mare importanta diacriticele …
    0D474 1N7R-0 21 D3 V4R4, 574734M P3 PL4J4 0853RV4ND D0U4 F373 70P41ND 1N N151P, 151 D4D34U 53R105 1N73R35UL C0N57RU1ND UN C4573L D3 N151P CU 7URNUR1, P454J3 53CR373 51 P0DUR1. C4ND 3R4U P3 PUNC7UL D3-4 73RM1N4, 4 V3N17 UN V4L, D157RU64ND 707UL, R3DUC4ND C4573LUL L4 0 6R4M4D4 D3 N151P 51 5PUM4…. M-4M 64ND17 C4 DUP4 4747 3F0R7, F373L3 V0R 1NC3P3 54 PL4N64, D4R 1N L0C D3 4574, 4L3R64U P3 PL4J4 R424ND 51 JUC4NDU-53, 51 4U 1NC3PU7 54 C0N57RU145C4 UN 4L7 C4573L; M1-4M D47 534M4 C4 4M 1NV4747 0 M4R3 L3C713: D3D1C4M MUL7 71MP D1N V1474 N0457R4 C0N57RU1ND C3V4, D4R C4ND M41 74R21U UN V4L V1N3 51 D157RU63 707, C3 R4M4N3 3 D04R PR1373N14, 6R1J4 51 M41N1L3 4C3L0R4 C3 5UN7 C4P481L1 54 N3 F4C4 54 5UR4D3M. (http://www.webworks.ro/funny/poti-sa-citesti/)

    Pe bzaa uonr sudtii ale ueni uvetsniariti egzlene, nu are intortmapa in ce odnrie satu liertele itnr-un cvunat. Imatpornt etse ca pmria si umtlia lireta sa fie la lcoul pitovrit. Rtseul leilretor pot sta in ocire odrnie si tustoi ptoi ctii. Atsa e psboiil prnteu ca noi ctiim cunelvite irngtei si nu letira cu ltirea. (://www.contraboli.ro/test-ce-poate-creierul-bonus/)

  6. diclor-difenil-tricloretan zice:

    D.le Carco spuneti ca „…eu recunosc numai dreptul Academiei Române să dea ora exactă în limba română …” , iar G.Pruteanu spune ca ” …a fost o eroare ştiinţifică …” .

    Poate ca nu vor trece tot patru sute de ani pina la recunoasterea greselii … asa cum s-a intimplat cu Galileo Galilei …
    „La 31 octombrie 1992, Papa Ioan Paul al II-lea și-a exprimat regretul pentru felul în care a fost tratat cazul Galileo, și a emis o declarație prin care recunoștea erorile comise de tribunalul bisericesc care a judecat pozițiile științifice ale lui Galileo Galilei…”

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s