Cuprologie

În sfârşit, o făcurăm şi p-asta! Scăparăm de grija cuprului.
La ce ne trebuia nouă cupru? Ă? Eram noi producătorii lu’ peşte de electronice şi electrotehnice? Aveam noi de gând să înlocuim suprafeţele clasice de contact, în spitale, cu unele din cupru, fiindcă are acţiune bactericidă intrinsecă de peste 90%?  Nu! Noi, cel mult, schimbăm liţa într-o siguranţă arsă şi ţevile de pexal cu altele, tot din pexal.
Ştiţi care e necesarul de cupru zilnic pentru un adult? Două miligrame. Toată ţărişoara înghite 40 de kile de cupru într-o zi.  Într-o sută de ani ar hăpăi 1460 de tone. Asta, dacă mai rămânem douăjde milioane de suflete, cu tot cu căpşunari, şi dacă prindem secolul viitor la suprafaţa solului. Ceea ce nu mi se-arată a fi probabil.
Ce să fi făcut noi cu un milion de tone de cupru?
Nimic!
Slavă Domnului că s-au milostivit unii să ne scape de el. Aşa, se face mai mult  loc sub pământ.
Unde, mai devreme sau mai târziu, ajungem cu toţii.
Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

4 răspunsuri la Cuprologie

  1. Matilda zice:

    Soluţia e simplă şi rezidă din ceea ce ai scris tu : cînd simt nevoia de cele doo miligrame de cupru, ronţăi repede o bucată de liţă !
    Aşadar, ce ne trebuie mai mult, dacă şi această modestă liţă o putem importa ?

  2. Anonymous zice:

    Da' cine spune că rămânem fără cupru? Rămânem doar fără minereulul de cupru şi industria prelucrătoare specifică. Bătaie de cap şi o „gaură neagră” în bugetul sfeterisit. Ce parandărăt aducea industria cuprului? Nimic, nici să o strângi cu uşa la DNA! Dar dacă o faci cadou, eee? Se simte cadorisitul şi dă şi el o milostenie. Direct în buzunarele adânci ale „păstorilor” averii naţionale.

    Cum spuneam, fără cupru nu rămânem. În definitiv, nimeni nu-i opreşte pe cei care vor exploata şi prelucra minereul să ne vândă cuprul românesc la preţul pieţei mondiale! Deh, o să fie mai scump niţel dar parcă mai contează? Oricum nu prea mai facem nimic cu cuprul în Romania. Ne vine totul pe tavă. Până şi circuitele imprimate le facem prin Bulgaria sau Taiwan. E adevărat că vom da un vagon de grâu pentru o rolă de liţă, dar suntem domni!
    ALM

  3. renata zice:

    În curând, Matilda, vom importa şi aerul pe care-l respirăm.

  4. renata zice:

    ALM, ăla care a luat milostenia pentru cupru, om s-a făcut! Da' ce zic eu – om: s-a făcut boier. Oare cu câte zerouri o fi milostenia?

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s