Avanpremieră la "În premieră"

Am mai scris o dată despre subiectul “medicamente contrafăcute” pe blog. Imediat după ce m-a contactat o jurnalistă de la Antena 3, telefonic. Se pare că viziunea mea, din interiorul sistemului farmaceutic nu era concordantă cu viziunea domniei sale, din exteriorul acestuia, aşa că întâlnirea pentru realizarea unei emisiuni pe această temă n-a mai avut loc.
Jurnalista cu pricina dorea să-i confirm ideea că în mediul virtual, la colţ de stradă sau în farmacii, în mod egal, se vând produse falsificate. Şi n-am fost de acord.
Acum, în avanpremiera emisiunii care se va transmite deseară la Antena 3, despre falsificarea medicamentelor, încerc să vă dau câteva informaţii din interiorul sistemului, pe care să le folosiţi cum doriţi în timpul vizionării.
Va fi plictisitor, vă previn!
Medicamentul se naşte într-o fabrică, exact ca şosetele. Pe o linie tehnologică avizată, verificată tehnic, exact ca şi ele. Aşa cum şosetele sunt fire şi fibre naturale sau sintetice, plus elastan, plus coloranţi, plus ambalaj, înainte de-a le trage pe labele picioarelor, tot aşa sunt şi medicamentele, înainte de-a le înghiţi: substanţă activă, plus excipienţi, plus ambalaj.
Nu ştiu câte controale intermediare, câte buletine de analize şi câte probe pentru contra-analiză suportă şi deţine o linie de produs ciorăpei, dar ştiu că la medicamente e aşa:
Substanţa activă, acea moleculă responsabilă de efectul terapeutic, vine însoţită de date privind puritatea (o poţi cumpăra de la chinezi, cu 40% impurităţi sau de la nemţi, cu 1% impurităţi) precum şi conformitatea cu toţi parametrii săi calitativi indicaţi de o farmacopee sau de o specificaţie de producător.
Substanţele auxiliare, excipienţii, adică acele componente responsabile de modul de stabilizare şi eliberare (după ce medicamentul a fost administrat) al substanţei active trebuie să corespundă aceloraşi rigori.
În timpul procesului de fabricaţie au loc următoarele verificări: controlul materiilor prime, controlul produşilor intemediari şi controlul produsului finit.  La fiecare lot, în timpul fabricaţiei, se păstrează probe martor pentru fiecare etapă.
În paralel se controlează ambalajul primar. Ambalajul primar este acela care intră în contact direct cu medicamentul. Dacă e blister de Al/PVC, dacă e flacon de plastic, dacă  e flacon de sticlă brună… Ambalajul primar trebuie să fie inert chimicfaţă de conţinutul medicamentos, să nu interacţioneze cu el, aşa cum se întâmplă la pet-ul de bere, la cutia de margarină, la folia care îmbracă mezelul.
Toată documentaţia acestui procedeu este transmisă la Drug and Food Administration, la European Medicines Agency sau la “agenţia naţională a medicamentului” din ţara producătoare, care o transmite primelor două, însoţită de mostre de produs.
Organismele de control şi înregistrare refac, în sens invers, de la produs finit la materii prime, analiza. Abia după aceea acreditează medicamentul pe piaţă.
Medicamentul înregistrat  se vinde exclusiv pe filiera intermediarilor autorizaţi, având personal de specialitate şi ajunge în farmacii, unităţi de comerţ cu amănuntul, prevăzute, şi ele, cu personal specializat.
Legislaţia medicamentului spune că acesta nu poate fi recepţionat şi vândut decât de personal cu studii în domeniu.
O farmacie poate cumpăra prezervative de la DUREX printr-un distribuitor oarecare, prin comandă telefonică, dar nu poate cumpăra un antibiotic banal de la un depozit de medicamente decât după ce a făcut, cu documente, dovada că e acreditată de sistem (CUI, Autorizaţie de funcţionare, autorizaţie pentru eliberarea stupefiantelor).
Dacă în sistemul legal de desfacere a Medicamentului –  fabricant-(importator)-depozit-farmacie, apar vicii, acelea nu se datorează verigii finale: farmacia.
De-aia nici preşedintele  Agenţiei Naţionale a Medicamentului nu şi-a permis, anul trecut, să acorde mai mult de 1% probabilităţii existenţei de falsuri în farmacii.
Când cumpăraţi cu 20 de lei tableta de Viagra, care costă, legal, 35 de lei, amintiţi-vă că o cumpăraţi de la unu’ care n-a investit decât în tipografie.
În cazul sumplimentelor nutritive, hapuri de coada calului şi ulei de somon ori sticloanţe cu bitter suedez,  e de vorbit mai pe larg. Aici avem o problemă! Producătorii de suplimente sunt mult mai liberi în mişcare. Prea puţini, pe lume, îşi permit să fie corecţi.
Dar promit să vă povestesc şi despre ei, într-o incursiune viitoare.

p.s.: Vizionare plăcută, deseară! 


Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

8 răspunsuri la Avanpremieră la "În premieră"

  1. Cârcotaşu zice:

    OK, până aici e clar. Ba şi chestia cu probabilitatea de 1% ca să existe în sistem falsuri. Da' io tot n-am înţeles. Atunci când iau medicamentele prescrise de medic, evident din farmacie, pot să iau plasă?
    Este reală vorba asta aruncată cu medicamentele contrafăcute, au intenţia de a arunca iarăşi focuri de artificii cu, vezi Doamne, alţi duşmani ai pacienţilor în afara CNAS, vrea cineva să ne scoată din cap evaziunea lui Blejnar şi d-aia ne oferă o altă variantă, sau TV-urile nu mai au subiecte de ţinut lumea-n faţa sticlei?

  2. renata zice:

    Cârco, filiera, unica pe care o farmacie cumpără medicamente este cea amintită: producător – depozit farmaceutic – farmacie. Documentul însoţitor, factura, menţionează seria de fabricaţie a lotului şi data expirării. Aşa se şi înregistrează în gestiune, pe principiul trasabilităţii.
    Dacă tu vii la mine în farmacie cu o cutiuţă de medicament pretinzând că ai cumpărat-o de la mine, eu pot să-ţi dovedesc dacă e sau nu adevărat.
    Să zicem, ca să nu fiu absurdă, fiindcă nu ştiu ce se întâmplă în alte locuri, că e improbabil către imposibil să cumperi falsuri din farmacie, când vorbim despre medicamente.

  3. Cârcotaşu zice:

    Da, scuze, am văzut emisiunea, m-am cam lămurit că un procent de cca 50% sunt panglici.
    Sigur, titlul trebuie să fie şocant, asta o ştim şi noi. Sigur, dacă te apuci să faci o anchetă găseşti multe exemple. Imoral este însă să-ţi construieşti generalizarea, nu să ajungi la ea din exemple. Procentajul de 40% medicamente false şi 60% suplimente alimentare sunt scoase din burtă. La fel suta de milioane de euro. Doar ştiu şi eu că mi-e plin spam-ul e-mailului cu oferte de medicamente, care mai de care mai deocheate. Dar unde sunt 40%? că cine cumpără prostiile alea de pe net?
    Eu am reţinut însă că emisiunea s-a făcut purtătoarea unui atac la aşazisele „generice” şi la suplimentele alimentare.
    Recunosc aici propaganda unor producători de mendicamente „originale”, ofuscaţi că sunt şuntaţi de producători ce produc mai ieftin, uneori semnificativ.
    La fel, atacul la aşazisele suplimente alimentare care sunt la fel de nesuferite marilor producători de medicamente. Astfel Himalaia, producător indian, cu Liv 52 al său, a ajuns să deranjeze rău pe producătorii de protectoare hepatice.
    Dacă vorbim de generice, eu m-am lovit de produsul (pe reţetă) Acidum ibandronicum, produs de Roche, vândut cu 127,80, produs de Teva-Olanda, vândut pentru 82,22 lei şi de Gedeon-Ungaria, vândut cu 71,46. Diferenţe scandaloase, le consider eu, care însă nu cred că pot fi bănuite a fi contrafaceri. Sigur însă, după orice propagandă (calomnie) rămâne ceva…
    Exemple mai am zeci, aş mai aminti Plavixul francezilor de la Sanofi, cu 120,91 lei şi Clopigamma a lui Worwag-Germania, cu numai 67,72, pe care însă nu l-am văzut în nicio farmacie, deşi e pe lista…
    În final, concluzia ar fi că interesu' poartă fesu'

  4. renata zice:

    Ai prins şpilu', Cârco!
    Ani de zile ne-au beştelit autorităţile în materie că nu vindem generice, că sunt fix acelaşi lucru ca produsul princeps (deşi eu am nişte rezerve) şi acum aflăm că genericele ieftine sunt câh, aproape nişte contrafaceri.

    O să revenim asupra suplimentelor cât de curând.

  5. Cârcotaşu zice:

    Păi explicaţia poziţiei autorităţilor e simplă, ei compensează produsul cel mai ieftin!
    Cât priveşte emisiunea de aseară, aici e vorba de poziţia unor producători şi importatori care tocmai autorităţilor vor să le schimbe optica. O să reuşească? Ce zici?

  6. renata zice:

    Ei, nu. Banii lor, da.
    Dacă într-adevăr asta e miza, să decredibilizăm genericele fiindcă ne iau pâinea de la gură, atunci producătorii de „originale” vor reuşi.
    Personal, cred că reportajul n-a fost decât o bâlbâială de televizorişti care nu ştiu ce e ăla generic şi dacă le spui că e contrafacere, merge, că n-au argumente să te contracareze.
    Genericul e inferior produsului original prin vicii calitative minore, probabil la nivelul calităţii materiei prime şi a cedării şi biodisponibilităţii. Sunt posibile, nu obligatorii.
    Dar falsul are vicii majore, e altceva, e doar excipienţi.
    N-o să înţeleg niciodată de ce un falsificator s-ar obosi să adauge un ingredient nociv, când e suficient să nu introducă principiul activ responsabil de acţiune farmacologică, cel presupus a fi cel mai scump.
    Povestea cu „pesticide” şi „ciment” îmi sună ca „trei focuri de pumnal”. Otevism curat.
    Dar… cine sunt eu, totuşi, să-mi sune cumva?

  7. Cârcotaşu zice:

    @ Renata,
    Genericul e inferior produsului original

    Aş introduce o corecţie, anume „poate fi inferior…”
    Unii producători de „generice” sunt mult mai serioşi decât producătorii de „oringinale”.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s