Alfa Centauri – ultima zi

Cândva, mi-au căzut, din greşeală, pe o bucată de carton lucios, câteva picături din pensula muiată în acuarelă. Nu le-a plăcut contactul cu suprafaţa velină şi s-au zgribulit, în nişte forme aleatoare.
Stricasem un dosar nou-nouţ. M-am enervat şi-am mai spălat odată pensula, în apa murdară, fără s-o scutur şi-am lăsat-o să se scurgă, de data asta intenţionat, în acelaşi loc. Picăturile s-au revoltat iar, înghesuindu-se în alte contururi.

A treia, a patra, a cincea oară… Băltoacele ocoleau mereu aceeaşi zonă. Zona prindea să semene cu o siluetă. Am ajutat-o puţin, cu un colţ de sugativă.
Mie începea să-mi pară a fi un om.
Treptat, petele întâmplătoare semănau a lume.
Ce lume?
Nu conta. Una, prima care-mi trecea prin minte, îndepărtată de a noastră.
Alfa Centauri?
Alfa Centauri.
Ce să fi căutat un om, probabil gol, atât de stingher, în lumea aceea?
Nimic.
Tocmai pleca.
Venea încoace.
Un om din Alfa Centauri îşi lua rămas bun de la locul lui de baştină şi pornea spre noi. Nu era stingher, ci îndurerat, speriat, vulnerabil.
Izgonit de-acolo, fără să înţeleagă de ce, părăsea Tot-Înţelesul-Lui şi avea să cadă, în patru labe, printr-un simplu click de teleportare, pe pământ.
După ce s-au uscat apoasele culori, am decupat imaginea şi am scris sub ea singurul titlu care mi-a trecut prin minte: “Alfa Centauri – ultima zi”.
Am vârât cartonaşul între filele unui caiet pe care nu-l prea deschideam şi-au mai trecut vreo zece ani. Poate mai mult.
Şi azi, căutând ceva, a căzut omul de Alfa Centauri dintre coperţi şi-a aterizat pe parchet.
Tocmai azi.
Ăsta ar putea fi un semn. Bun.
Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

16 răspunsuri la Alfa Centauri – ultima zi

  1. Ina zice:

    La multi ani, Renata! Un an nou fericit!
    la multi ani si oamenilor din Alfa-Centauri, ajunsi din greseala intr-o lume careia nu i se potrivesc!

  2. renata zice:

    LA MULŢI ANI, Ina!
    Sper să fim noi cei din Alfa Centauri.
    Noi, ăştia care ne mângâiem cu silabe şi ne îmbrăţişăm cu cuvinte!

  3. Lucia Verona zice:

    Ah, îţi scrisesem ceva frumos despre noi, ăştia din Alfa Centauri, dar n-a vrut sistemul să trimită comentariul.
    La mulţi ani!

  4. renata zice:

    Lucia, la mulţi ani!
    Noi, ăştia din Alfa Centauri, centauriţii, neciuruiţii,să ne dorim a rezista. Cât o fi nevoie…

  5. Radu Humor zice:

    Venisem aici pregatit sa-ti spun ceva nu tocmai placut ( citisem ce-ai scris la @Roxana Iordache).
    Nu mai pot sa-ti spun nimic urat cum ai fi meritatm pentru ca m-ai izbit cu sensibilitatea si inteligenta ta.
    Oricum ti-as fi spus ceva legat tot de Cent(a)uri. In sensul ca nu inteleg de ce o iei pe „acolo” ?
    Iti place sa arunci pe geamul sufletului mizeriile interioare si ti-e frica sa faci acest lucru in alta parte decat pe Centura, din teama de a nu te deconspira ?!
    Oricum o amenda tot ai primit pentru mizeriile aruncate, si sper sa-ti fie pentru inceput, suficienta 🙄
    La anul si La multi ani ! sper sa nu se mai repete 😉

  6. Hai-Hui zice:

    Re,

    LMA si sa-ti dea Dumenzeu numai sanatate, bucurii si … rabdare ca sa ai grija de toata lumea.
    Si io te-as amenda dar numa' pentru ca esti sensibila si pen'ca detii ceva mai multa inteligenta decat media pe cap de blogger.
    Aviz celor care umbla cu carnetele de amenzi in buzunarele virtuale.
    Si LMA cititorilor tai.

  7. Florin Matei zice:

    Renata,

    Poate omul din Alfa Centauri o fi omul providenţial pentru Terra? Te pomeneşti că o fi un Obama picat din Lună? Glumesc!… Totuşi, oamenii din Alfa Centauri n-ar putea poposi pe nişte meleaguri carpato-danubiano-pontice, unde sălăşluiesc (încă!) puzderii de cercopiteci cu mintea tumefiată, care se închină la unu' Zeus?

    La mulţi ani, cu adâncă simpatie!

  8. Matilda zice:

    Renata, alfa-centaurienii te salutand ! Să-ţi fie bine, să-ţi fie cald şi lumină în suflet !

  9. renata zice:

    La mulţi ani, Radu Humor!
    Nu sunt prea inteligentă, dacă nu pricep la ce fel de centură faci aluzie şi ce anume te-a supărat din scrisele mele, pe blogul RI.
    Poate mă luminezi. Ce numeşti „mizeriile sufletului”?
    Ce ar trebui să nu deconspir?!
    Mi-e teamă că eşti victima unei confuzii.
    Ah, era să uit! Nu-mi plac două chestii pe lumea asta: portocalele şi ultimatumurile.

  10. renata zice:

    Hai Hui,
    mulţumesc pentru gândurile tale şi urări.
    Un an neaşteptat de bun să înceapă azi, pentru tine!

  11. renata zice:

    Florin,
    „omul” nu numai că a poposit exact pe meleagurile de care vorbeşti, dar te-a şi salutat la tine pe blog!

  12. renata zice:

    Matilda,
    şi i-am spus „căzutului din cer” că nu e singur aici, şi că suntem incredibil de mulţi cu el!

  13. George Serban zice:

    Cu multa simpatie si speranta pentru mai bine, iti urez La multi ani!

  14. Florian zice:

    Reiau cu copy-paste urarea pe care am postat-o pe 31 decembrie, sub articolul „Inscripţie pe o oglindă cu coroniţă de mărunţişuri”:

    La mulţi ani Renata, ţie şi tuturor „prietenilor tăi de cuvinte”, cu un plus de căldură pentru Ina, pe care o simt mai aproape prin cele câteva vorbe schimbate împreună, şi cu o simpatie aparte pentru Zâzania, căreia sub pojghiţa de maliţiozitate ostentativă i se ghiceşte un suflet bun.
    Tuturor, un 2010 mai bun decât cel la care ne aşteptăm.

    P.S. Renata, se pare că noul Windows, pe care îl am instalat de curând, îmi face figuri. Altfel nu îmi explic de ce, de pe 24 decembrie încoace, de câte ori am intrat aici, nu mi-a mai apărut niciunul din articolele postate de tine ulterior, pentru ca acum, când am intrat din nou, să văd că mai existau nu mai puţin de cinci articole noi. Aşa se face că am postat urările pentru noul an sub articolul destinat sărbătorii Crăciunului. Sper să nu mai am parte de astfel de feste, care mă pun într-o postură caraghioasă (pentru că e caraghios să transmiţi urări pentru noul an, sub un articol dedicat Crăciunului).

  15. renata zice:

    La mulţi ani, Florian!
    M-am întrebat şi eu cum de nu mai treci pe-aici şi imediat am găsit o explicaţie, că poate eşti plecat, undeva unde nu ai net.
    În ceea ce priveşte defeţiunea de care vorbeşti, n-am idee de la ce vine.
    Totuşi mi s-a întâmplat şi mie, cu vreo două bloguri pe care le deschid din blogrollul Luciei, deşi acolo vedeam titlul nou, clickul mă trimetea la un articol vechi al omului respectiv. Într-unul din cazuri situaţia a persistat zile în şir. Nu ştiu cum a apărut anomalia şi cum de a trecut.

    Bine ar fi ca cele mai serioase necazuri din 2010, cu care ne vom confrunta să fie de calibrul acestei defecţiuni şi atât! 🙂

    P.S. …şi acum mai e un text, mai recent, de ieri.
    „Omul de ceară” :))

  16. Pingback: Call of Duty | Gara pentru noi

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s