Rămâi cu noi!

Ce-i azi?
Duminică?
Ziua cu 25 de ore, ultima duminică din octombrie?
Ziua Armatei?
Aniversarea Majestăţii Sale, Regele Mihai?
Probabil.
Toate astea se înghesuie azi, ca mulţimea la sfintele moaşte ale Sfântului Dimitrie, în dealul Mitropoliei, tot azi.
Glorie eternă ostaşilor români care n-au mai apucat să treacă pe sub Arcul de Triumf, la întoarcere, fiindcă nu s-au mai întors şi puţin respect şi atenţie bătrânilor veterani de război care-şi poartă decoraţiile pe sub arcul de năduf al nepăsării noastre, hrănită cu griji cotidiene!
Mulţi ani înainte Majestăţii Sale!
Îmbulzeală evlavios-plăcută celor care cred că, pupând un geam, se spală de păcatele lumeşti, că le sunt iertate acolo, în catastiful ceresc, minciuna, invidia, ura, învrăjbirea cu fratele pentru o bucată de pământ, lenea, prostia, nevolnicia, laşitatea, egoismul, trădarea, cruzimea, lăcomia, nepăsarea şi toate celelalte boli sufleteşti.

Dar, pentru numele lui Dumnezeu, într-o zi atât de aglomerată în evenimente majore, trebuie să se găsească un centimetru cub liber de aniversări, unde să ne strângem noi cu toţii şi să-i spunem lui Gheorghe Dinică: rămâi cu noi!
Să-l rugăm să mai stea, de dragul miilor de seri în care l-am aplaudat până ce ni s-au umflat palmele, de dragul acestei zile de toamnă care nu vrea să devină brusc iarna teatrului românesc.

De dragul doctorului zis Măru’, care l-a vegheat peste noapte, să-i fie mâinele, azi…
Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

7 răspunsuri la Rămâi cu noi!

  1. Subscriu cu tot sufletul la cele scrise de tine.

  2. renata zice:

    Da…Să-i ţinem pumnii, să trăiască!

  3. Danny zice:

    Multa sanatate! Sa speram ca maestrul va trece cu bine peste aceasta grea incercare la care viata-l supune!

  4. codeus zice:

    Am trimis si eu un gand bun spre el, spre cer….

  5. renata zice:

    Din păcate, dragii mei, lucrurile stau foarte, foarte rău. Niciun gând bun nu-l mai ajută.
    Poate doar să-i facem plecarea mai uşoară, să nu se simtă singur în lumea dintre două lumi, unde se află acum…

  6. Ina zice:

    da…mi s-a strins sufletul cind am citit ca e internat. Ne preocupa niste maimute care se bat pe banane, pretinzind ca fac politica- si nu bagam de seama cit de modest trec pe linga noi marii, adevaratii oameni care ne reprezinta cu adevarat.

  7. renata zice:

    Câte ore de fericire ne-au dat ei, Ina!…
    Actorii noştri mari.
    Cum se încălzeau sălile teatrelor… Cum stăteam de la răsăritul soarelui la coadă la bilete, cândva.
    când teatrul era singura modalitate de-a evada din coşmar în vis.
    Şi ei ştiau asta, şi jucau scrâşnind din dinţi, disperaţi parcă, să facă ceva pentru noi. Unicul lucru pe care-l stiu face, dumnezeieşte.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s