Ce mai înghite românul

Prima şi unica firmă de catering a ţării, B&B ( Băse&Boc) a efectuat ieri o nouă livrare la domiciliul românilor. Forţată.
Un desert nesimţit, care, înainte de-a ajunge la râul de lapte şi miere de unde se adapă guvernanţii noştri, deja şi-a ridicat poalele în brâu!
Plăcinta are un c.v. de mare excepţie pe care îl tot condimentează cu declaraţii puţin comestibile.
Ii imbracă deja pe parlamentari şi şi-ar dori să-l îmbrace pe Băsescu. (Aici s-ar putea să intre în conflict cu ministra de la Turism care e rutinată în operaţiunea contrarie, în ce-l priveşte pe preşedinte. )
A avut deja lupte de stradă şi de tribunal cu angajaţii firmelor ei. Cel puţin aşa declara ea acum câţiva ani presei… Că s-au bătut şi s-au spurcat ca la uşa cortului. Că ăia, foştii angajaţi i-au spus că e “curva oraşului” şi că a furat fabrica.
Are un fiu care şi-a obţinut cu acte în regulă titlul de „Pastor al Primei Biserici Ateiste” si oficiaza slujbe ateiste. Slavă cerului, nu la noi, ci în Elveţia.
La noi, maică-sa, adică Plăcinta, îl iubeşte pe Christos în mod compensatoriu.
Adică cel mai mult pe lume. Motiv pentru care îşi permite o relaţie foarte lejeră cu Tatăl acestuia, al lui Isus, numindu-l simplu, fermecător, “Doamne-Doamne”.
Pe locul doi la iubit, sunt ciocănitorile. Aşa zice Plăcinta, nu inventez nimic.
Pe locul intermediar între Christos şi ciocănitori , probabil că se plasează dragostea ei neţărmurită faţă de prostia acestui popor, de laşitatea lui, de indolenţă, de teama de-a mai ieşi vreodată în stradă, fără de care n-ar fi fost posibilă, totuşi, numirea unei asemenea paţachine pe scaunul de pe care s-a proaspăt prăbuşit o hoaţă.
Nu-i greu de prevăzut ce se va întâmpla în viitorul apropiat.
Primii doi mari livratori de crăpelniţă ai ţării ne testează rezistenţa centrului nervos al vomei. Dacă ne dovedim la fel de bravi ca până acum, după plăcintă, e posibil să primim până la toamnă, bonus, o dietă sănătoasă, uşoară, cu mult lichid fiindcă e caniculă, numită pe scurt urinoterapie.
Sau asta ni se administrează deja de 20 de ani şi am devenit dependenţi?
Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

16 răspunsuri la Ce mai înghite românul

  1. codeus zice:

    ai pus poza aia frumoasa cu branzoici venisem cu pofta de a manca, acu mi-a trecut si pofta de mancat 🙂

  2. ElZap zice:

    Maestrul te-ar putea contrazice.

    „Da ce-aveţi cu Plăcintă”

    Nu mă crezi?
    http://85.9.12.243/a3/watch3.php?year=2009&month=7&day=15&show=stirea_zilei

    (minutul 19)

  3. renata zice:

    Asta urmăream, Codeus! Să-ţi trecă pofta de mâncare.
    Să zici „la plăcinte, înainte,” apoi să eziţi, să nu cumva să spui continuarea „la război, înapoi”…
    Să mai cugeţi puţin.

  4. renata zice:

    ElZap,
    linkul ăla e ca firul Ariadnei…
    Cu fiecare pas, afli lucruri noi. Un labirint în care mă scufund mîine.
    După mine întrebarea Maestrului vine, firesc, abia după întrebarea „de ce tocmai Plăcintă?”
    Nu trăia ministerul în cauză cu un interimat de bun simţ? De ce aşa repede? De ce aşa plăcintă?

    Cred că eşti ultimul om căruia să-i spun eu, „atenţie, ne iau de fraieri!”
    Dăm teste de anduranţă pentru momentul final.
    Tăcerea,ca reacţie tipică de autoconservare.
    De-aia mai scriu pe blog, ăn detrimentul prafului neşters.
    Că poate ocolim momentul. Îl îndepărtăm puţin în timp.

  5. Florian zice:

    Observ cuprins de revoltă cum lumea blogurilor este tot mai penetrată de fel de fel de găozari, ţigănci împuţite, puiuţi de comunişti şi alte asemenea elemente declasate, folosite ca tonomate în ieuro de nişte moguli veroşi (pe care o să-i aflăm noi, n-aveţi grijă), pentru denigrarea acţiunilor pline de succesuri ale domnului Preşedinte.
    Aceşti bloggeri, că altfel nu le pot zice, au incredibilul tupeu să critice până şi modul strălucit în care întâiul Jucător al neamului îşi duce la îndeplinire principala sa promisiune din campania electorală, aceea de a ne da ţepe fără număr, fără număr în Piaţa Victoriei. In cadrul acestui program, urmat de domnul Preşedinte cu obstinaţie, abnegaţie şi inspiraţie, ţeapa de ultimă oră, vajnica madam Plăcintă, ar umple întreaga naţie de admiraţie şi salivaţie, dacă n-ar fi tonomatele astea pline de expectoraţie.
    Lăsaţi-ne Preşedintele să-şi împlinească programul, că mai are puţin şi termină tot ce era de ţepuit. Iar la sfârşitul toamnei, când îşi va fi încheiat campania de plantat ţepe, Domnul Preşedinte se va jertfi pe sine însuşi, înfigându-se după o prelungă hăhăială finală în ultima ţeapă, pregătită cu multă dragoste de poporul la care se va întoarce definitiv şi care, ospitalier cum îl ştim, îi va pregăti un loc la el în celulă.

  6. renata zice:

    Bine zis, Florian!
    Bine zis, frumos scris…
    Bună dimineaţa! Fiindcă exact asta se întâmplă de câteva minute: se luminează de ziuă.

  7. Florian zice:

    Bună dimineaţa, Renata, şi un weekend plăcut îţi doresc. Eu mi-am încărcat deja bateriile cu bună dispoziţie pe blogul lui Vlad Petreanu, participând la un joc cu panglici.

  8. Anonymous zice:

    @renata

    Principessa,

    fara suparare… daca nu permiti redeschiderea Academiei tacute, cu regret, ma retrag din spatiul virtual.

    Bordelezu

  9. renata zice:

    Borde,
    inainte de amenintari, asigura-te ca mie trebuie sa mi te adresezi. Nici eu nu pot accesa academia!
    Poate e o defectiune. Vedem pana diseara

  10. Anonymous zice:

    @renata

    Merci, a fost redeschisa.

    Bordelezu

  11. Anonymous zice:

    @renata

    Vezi ca s-au bagat oua, la Timisoara 🙂

    Bordelezu

  12. renata zice:

    Florian, m-am uitat şi eu la jocul cu panglici.
    Până să mă uit, am crezut că e ceva legat de gimnastică artistică… Ştii… cu panglici, cu cercul, cu măciuci…

  13. Anonymous zice:

    Visezi maciuci, cucoana !

  14. renata zice:

    Anonimule care eşti anonim!
    Ştii vorba aia? Câinele moare de alergătură şi prostul de grija altuia?.
    E!…

  15. Florian zice:

    @Renata
    Nu-i chiar cum ai crezut tu, dar pe aproape. Băiatul e dus cu cercul, iar panglici scoate ceva de speriat. O măciucă îi mai trebuie, dar nu se încumetă nimeni să i-o dea, că sare cacariseala din el şi face stropi.

  16. renata zice:

    Florian,
    nu văd ce-aş mai putea adăuga rezumatului tău.
    Doar…:)))))
    Şi poate… e o adevărată PLEAŞCĂ pe capul meu că-mi frecventezi blogul, undea PLEAŞCĂ = NOROC+PLĂCERE
    O zi bună şi la bună vedere!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s